68,811 matches
-
ci să le prelungească tortura, sau să pomenim de alții care preferau să-și vâre mâna în foc decât să se atingă de jertfele cele nelegiuite? Unii din aceștia fugeau de astfel de probe ale morții și încă înainte de a cădea în puterea și în mâinile dușmanului se aruncau ei înșiși de pe înălțimea caselor, socotind o astfel de moarte ca un câștig față de cruzimea nelegiuiților<footnote Notă Pr. Bodogae: Așa e cazul sfintei Pelaghia a cărei pomenire se face în 4
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pofte sălbatice față de aceste făpturi, mulți au pus în lucrare toate mijloacele ca să afle unde le este ascunzătoarea. Până la urmă au aflat că trăiau între străini. Printr-o viclenie oarecare, ele au fost chemate înapoi, la Antiohia, unde trebuiau să cadă în cursa soldaților. Văzându-se pe ea și pe fiicele ei într-o astfel de situație, mama le-a expus într-o discuție toate primejdiile care le pândesc din partea oamenilor, iar dintre ele cea mai de nesuferit era amenințarea necinstirii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
era încinsă și fierbea, era turnată pe piept și pe spate, arzându-i astfel toate părțile cu care se împlinesc toate necesitățile corpului omenesc. Și iarăși, alții îndurau fără milă în stomac și în toate mădularele, pe care nu se cade nici să le amintim cu numele, chinuri rușinoase și de nedescris, pe care judecători de neam ales și cu respect față de legi le născoceau cu mult zel, prezentându-și astfel cruzimea ca pe o culme a înțelepciunii; ca și cum ar fi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și a vărsărilor de sânge, declarară că de acum nu mai doresc altceva decât ceea ce poate fi bun și omenesc pentru toți, de aceea de acum înainte nu ne vor mai nedreptăți nici pe noi. Căci, spuneau ei, nu se cade să pângărim orașele cu sângele concetățenilor noștri, nici să învinuim de cruzime puterea supremă pe care o deține împăratul, care e binevoitoare și blândă; de aceea ar trebui să extindem peste toți binefacerile puterii împărătești, care se distinge prin filantropie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
circulare, prin Epistole și prin ordonanțe publice pe curatori, pe strategi șu pe tabulari, pe conducătorii justiției și finanțelor din toate orașele ca să aducă la îndeplinire porunca împărătească. S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și senin, iar starea vremii era nespus de plăcută când dintr-odată stâlpii care susțineau clădirile publice din întreg orașul au început să verse toți niște picuri ca de lacrimi. Ba chiar și piețele și străzile principale, fără să fi căzut peste ele nici măcar o rouă, s-au udat și s-au înmuiat cu apă nu știu de unde, iar drept urmare îndată s-a răspândit zvonul că într-un mod inexplicabil însuși pământul ar fi vărsat lacrimi pentru că nu mai putea răbda
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și sânul patriarhului ne va încălzi! Să schimbăm o singură noapte cu toată veșnicia! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu îngerii! Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
astfel se vor purta ei și cu împăratul lor, și, drept urmare, i-a rânduit în garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând să se înțeleagă că din astfel de oameni se cade să ne facem noi prietenii și oamenii de casă cei mai apropiați și de nădejde, prețul lor întrecând cu mult pe acela al unor cămări pline de neasemuite comori”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea I, 15-17
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, p. 111) Închinarea înaintea moaștelor sfinte - folosul „ ...picioarele, să le îndeletnicim nu la teatru, hipodrom și spectacole vătămătoare, ci la biserică, la mânăstiri, la raclele sfinților mucenici, pentru ca, dobândind de la ele binecuvântare, să nu cădem în cursele diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. XV, V, în PSB, vol. 21, p. 175) „... picioarele, să le îndeletnicim nu la teatru, hipodrom și spectacole vătămătoare, ci la biserică, la mânăstiri, la raclele sfinților mucenici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Aur, Omilii la Facere, omil. XV, V, în PSB, vol. 21, p. 175) „... picioarele, să le îndeletnicim nu la teatru, hipodrom și spectacole vătămătoare, ci la biserică, la mânăstiri, la raclele sfinților mucenici, pentru ca, dobândind de la ele binecuvântare, să nu cădem în cursele diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XV, V, în col. PSB, vol. 21, p. 175) „Într-adevăr, de stai lângă racla unui sfânt, îți dai seama bine cum lucrează îndată puterea sfântului. Vederea raclei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și mereu cresc la loc, niciodată nu părăsesc pe cei ce le cultivă. Pomii cei sădiți în pământ dau rod o dată pe an; iar dacă nu-s culeși, când vine iarna, își pierd frumusețea lor, iar roadele se strică și cad. Moaștele sfinților, însă, nu știu nici de iarnă, nici de vară, nici de silnicia vremii și nici n-ai să le vezi vreodată lipsite de roade, ci totdeauna, cu toată frumusețea lor. Nu le atacă stricăciunea, nici schimbarea vremurilor. Câți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să nu ne umplem de râvnă, oricât de fricoși am fi, când vedem nu armele însângerate ale unui războinic, ci trupul sfântului, trupul care a fost învrednicit să se acopere de sânge pentru mărturisirea credinței în Hristos? Vederea trupului lui cade ca un foc în sufletul nostru și ne îndeamnă la aceeași luptă. De aceea ne-a lăsat nouă Dumnezeu trupurile sfinților până la vremea Învierii, ca să avem prin ele temei de înaltă filosofie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de mii de mucenici. Dimpreună cu cele spuse, apoi și vremea însăși îi dă lui dreptul la un adaos nu mic de cununi, precum, de pildă, că a pătimit toate acestea mai înainte de lege, mai înainte de har, iar relele ce căzuseră asupra lui de năprasnă, și cu asupra de măsură chiar, s-au prelungit vreme îndelungată, deși fieștecare din acele rele era prin sine însăși de nesuferit, și ceea ce se părea mai de suferit din toate acestea era pierderea averilor. Căci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din limba greacă de Pr. Marcel Hancheș, Editura Marineasa, Timișoara, 2005, 187 pp. 28. „Despre necunoașterea lui Dumnezeu”, Traducere din limba greacă, cuvânt înainte și comentarii: Walther Alexander Prager, Editura Herald, București, 2004, 141 pp. 29. „Cuvânt despre cum se cade să-și crească părinții copiii”, în vol. „Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi”, Editura Deisis, Sibiu, 2000, 139 pp. 30. „Diavolul și magia”, Traducerea din limba greacă de Zenaida Anamaria Luca, Editura Panaghia, 2002, 132 pp. 31
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
scria, altul corecta, modelul retro de no.2 cu radieră?) în cărțile care au o vîrstă. Mai pe urmă, aceleași amintiri (viață, lectură, ce se scrie din ce se vede) intră într-un cîmp electric, sar, furnicate, o clipă și cad, pișcîndu-le pe altele. Niște compoziții cu poantă, în care flerul lui Caragiale graseiază rîndurile unor "filmări" mai sofisticate. Bunăoară, în tonul unei muzici (,a patra" de Beethoven, aceea după care se înnebunea - cine? păi cine, Caragiale...), cît rulează banda pe-
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
minimalizăm și nici să aruncăm chestiunea spre derizoriu, ci să conștientizăm realitatea în toată goliciunea sa... Goliciune ?!? Ehe! Soare, ștrand, goliciune, căderi pe stradă din cauza căldurii și o reporteriță de televiziune, hărnicuță și zeloasă, tocmai întrebându-l pe un bătrânel căzut leșinat pe trotuar: -Ce s-a întâmplat ? V-ați pierdut conștiința ? -Biata fată, din cauza căldurii, confundă termenii, zice nevastă-mea, Coryntina împăciuitoare... -Ei, cum să fie confuzie, dragă ?, o lămuresc. În caz de leșin, din punct de vedere reportericesc, cunoștința
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
Turneului de Fotbal de Iarnă, Comitetul Organizatoric s-a reunit în martie 2004 cu scopul de a fixa obiectivele și pentru a lista pașii ce trebuiau făcuți" (aprosperarii.org). În legătură cu programele informatizate, există anumite diferențieri semantice în funcție de faptul că accentul cade fie pe înregistrarea într-o listă (,Adresa Premium este opțiunea de listare a unei adrese în ŤCarnetul de adreseť Cluj.info, ce oferă un plus de vizibilitate la un preț foarte avantajos", cluj.info;,Delincvenții sexuali, listați", directnews.ro), fie
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
oricum ai de unde să recrutezi o elită consistentă, înseamnă a fi nu doar inconștient, ci și iresponsabil. Numărul absolvenților din fiecare țară europeană e incomparabil mai mic decât cel din SUA, astfel încât orice comparație - ca să nu mai vorbesc de bătălie - cade în ridicol. Reformatorii-demolatori de la Bologna au uitat, în utopia lor continentală, că viitorii specialiști urmează să fie uniți de o singură limbă. Or, acea limbă nu poate fi decât engleza - oricât de utilă a fost pe perioada Campionatului Mondial germana
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
pare fratele geamăn al celui pictat de Van Gogh... Ardeleni amândoi... La Brașov ar fi trebuit să mă schimbe și pe mine, de oboseală. Dar nu sunt un profesionist. Așa am vrut, așa să fie! Ca să nu ațipesc, să nu cad pradă vreunei năluciri, strig în fața cuptorului încins, când îmi vine rândul să dau și eu cu lopata - strig, și Van Gogh mai întâi se miră, - strig, Liber!, - pe urmă, obișnuit, el tace, se uită la mine, și-o fi zicând
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
fi ajuns Levantul între "piesele" pe care mai mulți le citează decît le citesc? Preferînd să nu știu dacă-i așa, hotărăsc să-l scot, preț de-o recitanie, din manejul cu vechituri, pe calul epopeic (ai pleșuvit? ți-au căzut dinții?...) cu care postmodernismul lovea la Cartea Românească. Format de manual, copertă crem plăcut, ilustrată de Dan Stanciu. Nici că se putea mai sugestiv deus ex machina: pe dinăuntrul unui bufet de apartament, mașinăria împinge de timp - de nisipul dintr-
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
de locul decupat de timp/ aud muzică stinsă clinchet de pahare fine/ suspine alternînd cu mătase lunecată de pe coapse// tac și ascult mă absoarbe aromă dulce/ de castane coapte/ sînt aici sau într-o veche oglindă?// Deodată o draperie neagră/ cade peste locul decupat de timp" (Elegie prenocturnă). Solitudinea în care se cufundă "proscrisul" duce la halucinații cu tîlc. în timp ce parcurge ziarul matinal, aude un sunet insistent la poartă. Trage zăvorul, dar nu e nimeni. întors în casă, găsește în locul ziarului
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
lor cu aceeași rîvnă ca tinerii fără nume. Zidane care nu mai dă interviuri, fiindcă vrea să se retragă și încearcă să se deprindă cu o viață obișnuită, a alergat la 34 de ani de parcă urma să debuteze și a căzut victimă provocărilor lui Materazzi, ca un adolescent înfuriat. Italienii, urmăriți de scandalul meciurilor aranjate de acasă, au avut mai multă adrenalină în sînge decît le-ar fi trebuit pentru a se cățăra pe Everest. Brazilienii despre care credeam-speram că vor
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
formulele de "entertainment" preferat ale multor români, dar, din păcate pentru ei, soarta țării e legată de Occident și de strategiile acestuia - inclusiv cele militare. A crede că dau o lovitură politică mizând pe caracterul emoțional al morții unui soldat căzut la datorie nu e tocmai lucrul cel mai onorabil pentru un politician de vârf. E ca și cum n-ai înțelege esența carierei militare. Oricine îmbrățișează meseria armelor știe - sau ar trebui să știe - la ce se expune. În armată, riscul morții
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
garantează securitatea. Cine nu vede marile desene ale conflcitelor profunde ale lumii de azi și cine nu ține seama de ele e condamnat să rămână într-o tragică izolare. E trist, e dureros, e inuman că soldați de-ai noștri cad pe câmpuri de luptă străine. Dar ei cad într-o bătălie care - fără a rosti vorbe mari - ține de supraviețuirea civilizației care ne-a făcut posibili și căreia îi aparținem în mod natural. Ocuparea străină a Irakului se apropie, cu
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
conflcitelor profunde ale lumii de azi și cine nu ține seama de ele e condamnat să rămână într-o tragică izolare. E trist, e dureros, e inuman că soldați de-ai noștri cad pe câmpuri de luptă străine. Dar ei cad într-o bătălie care - fără a rosti vorbe mari - ține de supraviețuirea civilizației care ne-a făcut posibili și căreia îi aparținem în mod natural. Ocuparea străină a Irakului se apropie, cu sau fără intervențiile intempestive ale unor politicieni români
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]