1,435 matches
-
cu ei toate lucrurile lor și astfel locuiesc totdeauna în tabere. Sunt războinici, liberi, neînfrânați și până într-atât de sălbatici și cruzi, încât și femeile merg la război împreună cu bărbații. Datoria tinerelor femei este să tragă cu arcul, să călărească și să vâneze. Când ajung mari se îndeletnicesc să străpungă dușmanul, lucru atât de important încât faptul de a nu fi ucis pe nimeni este socotit o necinste".7 Urmele lăsate de iazigi în regiunile est-carpatice sunt puține, ei au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Rubruck, care a pătruns în Imperiul mongol, în 1253-1254, identifica aria de dominație mongolă în Europa de răsărit cu cea a stăpânirii cumane (Kâpciak). El spune: "acest teritoriu se întinde de la Don la Dunăre, cale de două luni de călărit". În realitate, întinderea stăpânirii mongole a avut în această vreme aspectul unei folosiri sezoniere a terenurilor de pășunat-misionarul continuă: "căpeteniile tătare și-au împărțit între ele Sciția, care se întinde de la Dunăre până la răsăritul Soarelui, iar fiecare căpetenie cunoaște marginile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se pare, preotul zeiței Niui-Wa. Figura mitologică a acestei zeițe este complexă (i se atribuie antropogeneza, omorârea Dragonului Negru, resta bilirea ordinii postdiluviene etc.), dar în vechi texte chineze (Huianan-zi) este prezentată ca o divinitate a furtunii și a tunetului, călărind pe balaurii norilor : „[Niui-Wa] șade în carul tunetului, la care e înhămat un dragon înaripat în mijloc, iar în lături sunt dragoni fără coarne. Nori galbeni împodobesc carul ei, un dragon alb zboară înainte, iar un șarpe o urmează. Așa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Preoții zeului efectuau un act cultual pozitiv (41, p. 67), imitând și ajutând zeul fulgerelor în lupta sa cu demonul norilor de furtună, fie săgetându-l pe acesta din urmă de pe pământ (Herodot, Istorii, IV, 94), fie „legându-l” și „călărindu-l” în cer (dacă înțelegem astfel rolul jucat de preoții „călători prin nori”, amintiți de Strabon, Geografia, VII, 3, 3). Dacă privim superficial relația dintre balaur și solomonar, acesta din urmă nu pare a face parte din galeria atât de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
imitau astfel gestul suveran de ordonator cosmic al zeului autohton al furtunii, și, ulterior, aceeași imagine se regăsește în „drumul prin nori” al Sf. Ilie (152). Așa cum am mai avut prilejul să constat, această imagine nu este una decorativă. A călări pe nori este un atribut definitoriu al zeilor uranieni (Indra, Baal-Hadad, Iahve) (153). Dar dacă la cei din urmă această imagine este înțeleasă mai mult sau mai puțin la figurat, în cazul solomonarului, a călări pe nori este o imagine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu este una decorativă. A călări pe nori este un atribut definitoriu al zeilor uranieni (Indra, Baal-Hadad, Iahve) (153). Dar dacă la cei din urmă această imagine este înțeleasă mai mult sau mai puțin la figurat, în cazul solomonarului, a călări pe nori este o imagine concretă și explicită. Faptul că balaurul nu opune (aproape) nici o rezistență solo- monarului nu trebuie să surprindă. Este o (lipsă de) reacție tipică în fața eroilor magicieni. În folclorul european creștinizat abundă legendele referitoare la sfinți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din pustie”, care-și „duce viața sub mare canon” (trăiește izolat, este cast și vegetarian) și o inițiază pe eroină. El o face „solomonăriță”, dăruindu-i „căpăstrul cel fermecat” și puterea de a stăpâni „stihiile firii”, de a înfrâna și călări balaurii furtunii. Eroina urmează sfaturile și învățăturile solomonarului și reușește, sub privirile uimite și înspăimântate ale împăratului și ale suitei sale, să îmblânzească monstrul fără luptă. „Bala vine ca mielul și fata-i pune căpăstrul și deodată-i sare în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte) pe spinarea balaurului, conducându-l cu ajutorul căpăstrului. Această postură a fost remarcată și de I.H. Crișan și de M. Oppermann (163), care au comentat recent tezaurul de la Letnița. „Un personaj feminin de pe o altă plăcuță - notează I.H. Crișan -, care călărește un cal de mare (hippokampos) cu corp de șarpe și cap de cal” (106, p. 236). Desigur, poziția călare a preotesei rămâne discutabilă din cauza stângăciei reprezentării, dar însăși reprezentarea balaurului cu cap de cal și cu căpăstru este, după părerea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu-și schimbă în mod esențial, de-a lungul timpului, coordonatele care o jalonează și legile care o guvernează, se regăsește acest fenomen în credințele populare românești referitoare la balaurul norilor și la solomonarul care îi pune căpăstrul și-l călărește prin văzduh : „Unii mai cred că bălaurul are cap de cal și trup de șarpe” (8, p. 134). Încălecarea balaurului „ca pi cal” (33, p. 125 ; 164, p. 23 ; 20, p. 54) și punerea căpăstrului pe capul acestuia sunt gesturi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca neaua. Omu i-o țipat frâu în cap și-o pornit. Păre că zboară. [...] Balaur de gheață, numa că era sub formă de cal, că așe l-o chemat zgrimințeșu” (18, p. 166). Balauri sub formă de cai înaripați, călăriți prin nori de vrăjitori cu puteri meteoro- logice (graboncijas dijak), se regăsesc și în vechi legende sârbo- -croate (25, pp. 438 și urm.). În unele legende românești, vehiculul ascensional al solomonarului este o căruță trasă de cai sau, pur și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca să nu strice Grindina hotarele cu pâne (Țiganiada, I, VI, 86 ; cf. 92, II, p. 286). în subsolul paginii, poetul ardelean trimite la următoarea notă explicativă : „Șolomonariu sau Solomonariu - iarăși un cuvânt cu care să chiamă în Ardeal ceia care călăresc pe balauri și poartă grindina (bazne țărănești), și învățătura lor o zic solomonie” (92, II, p. 286). Nici textul și nici nota care-l dublează nu și-au mai găsit locul în versiunea a doua a Țiganiadei, cea devenită notorie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fură băieți de pe pământ și îi duce la școala de șolomonărit, unde îi ține închiși 7 ani” (8, p. 146). „Acolo [șolomonarii] învață din cărți pe care alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti : învață cum să călărească pe balauri, cum să îi cheme, cum să poarte vremurile..., [învață] farmece de-a lega și dezlega ploile” (8, p. 145). Iată și o credință similară, culeasă din zona Munților Apuseni : „După ce au gătat de învățat toate cărțile din lumea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe viitorul rege Minos (întemeind astfel un neam, o țară, un continent). Ceea ce este însă particular și definitoriu în colinda românească este faptul că fecioara este doar aparent o victimă a fiarei. De fapt, ea domină bourul pe care îl călărește. Raportul tipic dintre monstru și fecioară - în care forței brute și stihiale a primului i se opun vulnerabilitatea, lipsa de apărare a ultimei - este, în cazul nostru, complet inversat. Nu fecioara este dusă de bour, ci acesta din urmă este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și uzează de un întreg arsenal de mijloace magice, evidențiate în text sau doar sugerate în subtext. în primul rând, călărirea unui animal sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magice, evidențiate în text sau doar sugerate în subtext. în primul rând, călărirea unui animal sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui animal sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mă vezi pe Murga” sau „...Să mă sui pe Murga” - 11, pp 145-146) este, de fapt, un loc comun pentru mentalitatea magico-mitică a populațiilor arhaice. Putința de „a încăleca”, de „a pune frâul” (de „a lega”, deci) și de „a călări” pe stihia personificată („Ptiu, vâltoare călătoare,/ Ia- mă la tine-n spinare”, 40, p. 31) este un apanaj al stăpânitorilor furtunii : zeii furtunii și preoții acestora. În credințele românești, solomonarii sunt singurii care pot pune frâul și călări pe „balaurii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Adu mamă druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri” (41, p. 165) sau „a mai mare [strigoaie] e călare pe taur” (55, p. 79). Similar, în colindele „de fată mare”, fecioara călă rește „boul negru”, domolind astfel furtuna și potopul pe care acesta le declanșase (pentru comentarii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pază, Rim îl văzu și el pe Abate, urmat îndeaproape de Maria, dar se gândi că probabil cutremurul provocase rănirea vreunui frate important sau vreun accident în laborator, așa că nu dădu prea multă importanță galopului celor doi. Cât de frumos călărea! Ajunși în clădirea bibliotecii, Abatele și Maria se pierdură repede în păienjenișul de coridoare mici care transforma subsolul într-un adevărat labirint. Maria auzise că unui frate bibliotecar îi trebuia mai bine de zece ani pentru a ști unde se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se auzi distorsionat de goana calului, sunând tremurat. ― Să nu îndrăznești să-l atingi! răsună din nou vocea lui Radoslav. Rim nu era însă atent la el. În lumina pâlpâitoare a unei lămpi cu ulei, o putea vedea pe Maria călărind în dreapta Abatelui; la stânga era Aloim. Femeia se opri însă la o distanță de unde nici un om nu o putea vedea, trăgîndu-se în umbra întunecată a unui copac. Ce caută Maria în anturajul Abatelui? Cum de era noaptea lângă el? Când cei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
amintim că acest uz cultural modern presupune o rețea poștală, adică atît o putere centrală puternică (singura capabilă să întrețină, să finanțeze și să supravegheze o infrastructură permanentă de expedieri, oameni, căi, drumuri), cît și animale care să poată fi călărite, adică nu de tracțiune, deci o herghelie, o cavalerie militară, o armată. Că vorbim de Imperiu roman, de monarhie sau de republică, cine nu poartă războaie, nu-și face legiuni sau husari, străzi pavate sau de pămînt, nu-și poate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fenomenelor. Primul criteriu de categorizare este cel al utilității: „îmbrăcămintea se compune din cămașă, pantaloni, pantofi etc.” Chiar și preșcolarul grupează ființele potrivit aceluiași punct de vedere: „oile sunt acelea care ne dau lână”, „caii sunt aceia pe care se călărește”. Experiența de fiecare zi, intervenția vorbirii au drept urmare crearea de relații mai importante din punctul de vedere al cunoașterii: relații semantice bazate pe așa-numitele „rețele semantice”, alcătuind memoria semantică și constituind suportul logic al noțiunilor. Acestea incorporează două categorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ori, laudele sînt slujitori fideli ai vanității noastre. Aceeași vanitate ne face să ne simțim prost atunci cînd ne vedem slăbiciunile descoperite de alții: „Nu-i iertăm pe cei care ne fac să roșim” (J.L. de La Harpe). * „Dacă doi oameni călăresc același cal, unul trebuie să călărească În spatele calului.” (G.B. Shaw) Avînd „orgoliu” În măsură egală unul dintre cei doi trebuie să predea inițiativa celuilalt, dacă doresc să facă o afacere rentabilă Împreună. * „Așa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vanității noastre. Aceeași vanitate ne face să ne simțim prost atunci cînd ne vedem slăbiciunile descoperite de alții: „Nu-i iertăm pe cei care ne fac să roșim” (J.L. de La Harpe). * „Dacă doi oameni călăresc același cal, unul trebuie să călărească În spatele calului.” (G.B. Shaw) Avînd „orgoliu” În măsură egală unul dintre cei doi trebuie să predea inițiativa celuilalt, dacă doresc să facă o afacere rentabilă Împreună. * „Așa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decretează că e greșeală sau nebunie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de Îndreptat.) „Soarta unei glume depinde de urechea care o aude, nu de limba care o spune.” (W. Shakespeare) Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitatetc " Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate" Un om mânios călărește un cal nărăvaș. Pentru că cel care și-a ieșit din fire nu se mai conduce, Într-adevăr, ci este condus. Vorbirea comună surprinde foarte bine imprevizibilitatea celui stăpânit de furie, atunci când spune: „E periculos ca un glonț rătăcit”.) „Greșești totdeauna
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]