1,168 matches
-
fac nici un rău, o să fac numai bine!" Nici vorbă! Îl făcuseră lănțar. Adică? Îl trimiseseră, și el primise, să nu moară de foame, sau poate din aceeași trufie jubilatoare pe care o simțeam și eu acum, să tragă cu lanțul căldări de căcat din haznalele orașului. Oricum, așa ceva n-ași fi primit, chit că ar fi trebuit să mor. Să ucid șobolani! Șobolanul e un animal urât de Dumnezeu fiindcă e trufaș. Cică ar fi mâncat anafura din biserică. Știam acest
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Acum vreo trei săptămâni a trebuit să dărâmăm o măcelărie. Se aciuaseră în pivniță și n-am reușit să le dibuim galeriile. Clădire veche, ce mai! Am închis măcelăria de trei ori, am pulverizat peste tot, am lăsat înăuntru trei căldări cu toxice, nimic. Și atunci s-a chemat un tanc și am ras tot... Dracu i-a luat, că altfel nu puteam scăpa de ei. Sânt și basme, continuă famenul, că îi poți goni dintr-un loc dacă prinzi unul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
păstrează!" "Deci, zisei, diseară..." " Păi cum, se indignă el. Credeți că o iert? Nu trebuiesc iertate, dom' profesor, sînteți băiat tânăr, ia să am eu anii dumneavoastră, n-ași ierta nici una!..." Desfăcu sacul și începu să pună var nestins în căldări. Și în timp ce apa începu să bolborosească: Dom' profesor, eu, la vârsta dumneavoastră, nici pe soacră-mea n-am iertat-o! N-aveam eu știința de-acuma, da' nici prost nu eram. Să vedeți! Până să-mi facă un copil, mierea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
braserie! Cîrnați! V-a invitat?!" "Nu!" "Ei, păi vedeți?? I-ați răspuns bine: îl cunoști pe individu-ăsta? Nu-l cunosc! Ei! Nici eu! Bravo, dom' profesor!" Mergem și noi acasă?" zisei uitîndu-mă la ceas. Vintilă se uită și el în căldările goale. "Mergem!" zise. Și râzând, apucând sacul de var și căldările în care aruncarăm bidinelele, adăugă cu un regret visător și melancolic: "mai dă-i în''... Și ne despărțirăm... XX " Deci nevasta se înșeală și se păstrează", gândii deodată pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
răspuns bine: îl cunoști pe individu-ăsta? Nu-l cunosc! Ei! Nici eu! Bravo, dom' profesor!" Mergem și noi acasă?" zisei uitîndu-mă la ceas. Vintilă se uită și el în căldările goale. "Mergem!" zise. Și râzând, apucând sacul de var și căldările în care aruncarăm bidinelele, adăugă cu un regret visător și melancolic: "mai dă-i în''... Și ne despărțirăm... XX " Deci nevasta se înșeală și se păstrează", gândii deodată pe drum, surprins. Era o chestie aici, o soluție a blestematei chestiuni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
obidă, fiindcă situația în care te afli e destul de gravă, ai vrea să murim noi toți și singur să te faci bine!" Nu se face nimeni bine, răspunse palidul mai potolit. Uite, ăla de colo, care bea la apă cu căldarea, într-o zi n-o să mai iasă din comă și adio viață!" "Ba se echilibrează, răspunse acela cu un glas științific, ca al lui Vaintrub, ca și când ar fi fost vorba de altul. Am mai avut eu dereglări de-astea și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vrut să recupereze ceea ce reprimase în ea toată viața. Corpul îi era bolnav, dar puterea, impulsurile vitale și ale gândului păreau neatinse. Mă dusei s-o văd pe Sibi. Ca altădată, întîmplarea făcu s-o întîlnesc chiar la cișmea, cu căldarea de apă în mână. Se făcu palidă. "Ce s-a întîmplat'?" zise. Îi e rău mamei?" " Da, foarte rău!" "Bine, mă întorc îndată!" Și se îndreptă, schimbă din mers găleata în cealaltă mână și fără să-și arate fața se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
electrice, emise prin telegraf sau unde radio.“ „Deci ce-avem noi aici, sub tabloul lui Luchian, nu există. Nu poate să existe.“ „În principiu, nu. Doar dacă...“ „Doar dacă ce? La ce te-ai gândit?“ „Lasă-mă să ies din căldarea asta cu apă rece, și-o să-ți spun. Tocmai mi-a venit o idee...“ M-am clătit de săpun, apoi am escaladat marginea căzii și-am ieșit afară, în siguranță. Acum chiar arătam penibil: fără haine, cu sexul moale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
poate măsura cu siguranță, se folosesc semnele „+” și „-”. Pe parcursul escaladei, singura orientare este dată de cuiele de asigurare. O nouă modă o reprezintă escalada pe gheață - trasee în România sunt în: - Munții Bucegi, la cascada Urlătoarea, Vâlcelul Înspumat - Munții Făgăraș - Căldarea Bâlea. Strategiile de dezvoltare a stațiunilor montane sunt derivate din strategia de flexibilitate, oferta principală fiind relativ aceeași - peisaj, aer curat, amenajări sportive. Problemele principale țin de investițiile majore în căi de acces, sistemele de utilități și agresarea mediului de către
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Craiului, Valea Bâlei - din Făgăraș, Parângul, Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Pădurea Mociar, Dosul Laurului, Pădurea Letea. În anul 1935 a fost înființat Parcul Național Retezat, cu o suprafață de 13.000 ha, care cuprinde păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni, precum și diferite specii valoroase de plante si animale. Dintre speciile forestiere amintim zâmbrul (Pinus cembra) care formează cele mai reprezentative asociații din țară pentru altitudini ridicate și are împreună cu jneapănul un rol protector pentru sol. Dintre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
știut dintotdeauna că toți copiii de după gard, adică din curtea școlii sau de peste drum, ținteau la cerceii pomului uriaș. Păzea cireșele până se coceau bine, cam pe la moșii de vară, apoi punea scara, aducea doi-trei băietani să-i culeagă vreo căldare, după care dădea liber să se urce și să mănânce fiecare după cum i-i voia. Doar crengile să nu le rupă. O singură dată i-am văzut, parcă era un stol de grauri lăsați toamna pe crengile vreunui nuc bătrân
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
nu, de ce nu mi-ai zis, ia-o toată! multe rețete de mîncăruri de la Ioana, credeam că purul și leurda sînt totuna! adevărat că sînt amîndouă usturoiate, melcii buni, broaștele nu, i-am spus lui Norvedin că plec, am aruncat căldarea în care a gătit el arici, și nurcă mănîncă, șobolan! Ora 17,10, în acceleratul București Satu Mare, în stația București Nord, naturalul dus în naturist, optim funcțional, deductibil estetic ori estetica funcționalul, toute-égale, rulajul garniturilor în Gara de Nord tinerii specializați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
studenții nemți prin țară. Eram mândru de starea agriculturii din România. În vara anului 1946 am cultivat în mica grădină de lângă casă roșii și castraveți. Eu cu fratele meu udam în fiecare zi plantele și le îngrijeam. Aduceam zeci de căldări de apă de la fântână, pe care le puneam într-un butoi iar seara udam plantele. S-a făcut o producție impresionantă de roșii și castraveți. Produsele noastre erau vândute la Ghimeș -Palanca. A închiriat tata o cameră și a făcut
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sigur de victorie. Dau telefon la amicul candidat și nu mi se răspunde. De mine are el acum grijă cînd este atît de aproape să ducă Europa in spate? Marea așteptare Sub poalele pădurii Poiana Neagră era un fel de căldare uriașă unde vegetația era cu adevărat luxuriantă. Verdele acolo era mai verde, tufele de tot felul erau mai tufe, adică mai dese și mai viguroase, pomii fructiferi n-aveau nevoie de stropiri, iar murele erau enorme, cît buricul degetului mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era mai verde, tufele de tot felul erau mai tufe, adică mai dese și mai viguroase, pomii fructiferi n-aveau nevoie de stropiri, iar murele erau enorme, cît buricul degetului mare al unui salahor. De unde ai fi coborît în enorma căldare, trebuia să suporți zgîrieturi de tot felul și, în plus, pantalonii se umpleau de fel de fel de spiculețe, scaieți minusculi și alte componente ale unor ierburi pe care nu le cunosc. Chiar cărările bătătorite într-un fel erau acoperite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Duca voievod...am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători...cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pe alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze.” Măi să fie! Sfințiile lor ședeau cu velnița după gard și nu știau de binefacerile ei până n-a venit voievodul să-i facă stăpâni deplini... - Stiau foarte bine cuvioșiile lor ce vecini au...să-i lăsăm
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
săpun mult și cu apă fierbinte. Pentru vite, Se fierbe 1 kg. de tutun la 4-5 l. de apă, cu cenușă sau chiar găinaț. Cu zeama obținută se spală vita bolnavă. Sau se fierbe o mierță de spânz într-o căldare până iese toată puterea din el. Pe urmă se filtrează ca să rămână leșia limpede. În leșie se pune 1 l. de unsoare și se fierbe din nou până ce seacă leșia complet. În unsoarea ce rămâne, se adaugă piatră vânătă pisată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
muncitoare". Răspunsul: cartela e cartelă, pe cea de lemne se poate obține, eventual, gaz lampant. În schimb victorie! Filialei i se va repartiza (1953) 500 kg. de marmeladă... Iată, mai târziu (1957) și inventarul Filialei: "3 lopeți, 1 târnăcop, 2 căldări, 1 făraș de gunoi, 4 lacăte, 1 foarfece, 1 clește cuie (...) 4 tocuri, 4 creioane chimice, 2 creioane bicolore, 3 cutii ace, 10 creioane negre, 1 borcan Pelicanol, 10 penițe, 2 radiere, 500 gr. cârpe, 1 caiet cu sârmă". Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu le vine nimic în cap să facă și ei, aceștia sunt viitorii prieteni ai sărăciei. Ca unii tineri să-și facă un viitor în viață intrau argat la o familie, vedeau de animale, le îngrijeau, tăiau lemne, aduceau o căldare cu apă, reparau un gard, o poartă, fetele spălau, făceau curățenie, măturau curtea, învățau să zugrăvească și tot ce este de muncă, pentru că, dacă vrei nu ai timp de odihnă. Sărăcia este forma de a învăța omul să muncească
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
brunețică și încinsă de căldura ce se degaja, cu o șepcuță albă, de vară tocmai scotea tigaia pe vatră; pe margini aluatul era copt, bine rumenit, iar în mijloc brânza fierbea, făcând broboane de clocot. Bărbatul avea lângă vatră o căldare cu apă limpede, în care pluteau încă vii răcușori, melcușori și tot felul de vietăți oceanice. Luă dintr-un cuier un fel de polonic mare, găurit; îl introduse în căldare și pescui ca un pumn de gângănii oceanice pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fierbea, făcând broboane de clocot. Bărbatul avea lângă vatră o căldare cu apă limpede, în care pluteau încă vii răcușori, melcușori și tot felul de vietăți oceanice. Luă dintr-un cuier un fel de polonic mare, găurit; îl introduse în căldare și pescui ca un pumn de gângănii oceanice pe care apoi le presără și răsfiră, în mod egal, în brânza clocotindă din mijloc; unele din acestea se înecară pe loc, altele n-avură vreme decât să facă două-trei mișcări disperate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de porumb. Pe cât de anevoie se urnea tovarășul meu de lângă București, pe atât de iute Îl vedeam Însuflețindu-se la pregătirea mesei. N-aș fi făcut decât să-l Încurc Încercând să-i dau o mână de ajutor. Apa din căldarea cu porumb bolborosea În jurul unei rezistențe de cupru meșterite de el, de care nu m-am mai atins după ce a dat cu mine de pământ În câteva rânduri. Doar el se pricepea s-o bage-n apă și s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în discoteci, distracții populare și zodiac cu papagal P 54. Panificație, patiserie, gogoserie, covrigărie, cofetărie 55. Pictare firme 56. Pirogravare 57. Plăpumărie 58. Prelucrare piei 59. Producere și/sau comercializare de văr 60. Producere și/sau reparare de cazane și căldări 61. Producere și/sau comercializare floricele de porumb, castane, porumb fiert, semințe de floarea-soarelui și dovleac, dovleac copt, vata de zahăr, borș, boia de ardei 62. Comercializare flori naturale și aranjamente florale din flori naturale 63. Producere și/sau comercializare
ORDIN nr. 1.192 din 8 octombrie 1999 privind aprobarea nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125904_a_127233]
-
produse erau indispensabile În satul românesc și care s-a menținut până recent, o reprezintă căldărarii. Ei sunt dealtfel cei care au păstrat cel mai bine elementele specifice culturii și tradițiilor seculare, precum și modului de viață nomad. Bărbații căldărari confecționau căldări, oale, tigăi, obiecte de podoabă și de cult din aramă și alamă, În timp ce femeile realizau perii și bidinele din păr de cal. Neamul rudarilor a avut o interesantă evoluție a ocupației de bază. Astfel, ei sunt descendenți ai băieșilor sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]