26,421 matches
-
chiar în fața Teatrului Nottara, pe care l-a onorat pînă la sfîrșitul zilelor. Radu Beligan îl citează mereu pe Șir Lawrence Olivier care-i spunea odată, la Londra, ca munca artistului este sculptură în zăpadă. Poate și această luptă împotriva căldurii ce topește este ceva care macină clipă de clipă existența unui actor. Chiar dacă rămîn fotografii, costume, chiar si casete video, flacăra cu care arde scenă nu se poate imprimă pe nimic. Deși par că se apropie foarte tare, teatrul și
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
Buzura: "Atmosferă este foarte bună, ca la orice tîrg serios". Gabriel Liiceanu: "(...) editurile încearcă să se prezinte tot mai spectaculos și din asta au de cîștigat, evident, cartea și publicul". Nicolae Manolescu: "E cald, îngrozitor de cald. Nu știu cum de iese atîta căldură din cărțile astea. Sau din oameni? Ar fi bine". Mircea Martin: "Atmosferă mi se pare normală, adică intensă, precipitata, tensionată, cu multe așteptări (...) atît din punctul de vedere al cititorului, cît și al editorului. Sper că logo-ul Ai carte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
orientare în spiritul public și le socotea pe ale lui superioare și mai utile național decît Junimea, pe care, totuși, nu o deprecia cu totul, luîndu-si-o chiar că aliat, după 1904, cînd Convorbirile... erau conduse de Ion Bogdan. Mai cu căldură participativa evocă școală culturală a Contemporanului, de care sînt legate începuturile sale literare, colaborînd (împreună cu A.C. Cuza) la revistele acestei orientări culturale. (Contemporanul, Literatura și Știința). E net potrivnic războiului balcanic din 1913, judecîndu-i cu asprime pe rege și pe
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
largă și, în fine, tânăra soprană japoneză Ema Yasuda, o voce banală cu probleme de intonație. Fără să fie explicit o sărbătorire, Concertul Orchestrei Naționale Radio sub bagheta Maestrului Emanuel Elenescu s-a transformat spontan într-o manifestare plină de căldură și autenticitate. O sală plină l-a ovaționat pe decanul de vârstă al muzicienilor români și probabil și al breslei dirijorale din lume (tocmai a împlinit vârsta de 89 de ani). Cu o uluitoare tinerețe și mobilitate spirituală, venerabilul Maestru
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
în librării și în paginile publicațiilor literare. Răspunsurile Gabrielei Melinescu, fără umbră de vanitate sau poză, sînt conforme cu personajul rar întruchipat de ea în lumea literară românească: sinceră, altruistă, profundă, cu simțul umorului și al jocului și cu o căldură umană nealterată de suferințele îndurate, ba chiar sporită de ele. * Întrebată în ce măsură personalitatea lui Nichita Stănescu, perceput ca pilon central al generației '60, era strivitoare sau emulativă pentru cei din jur, Gabriela Melinescu răspunde: "El nu avea nevoie să domine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
apolitica se transforma în contrariul ei. Firește, urma cursuri la Sorbona. Dar trezirea ei la realitatea politică s-a făcut și pe cale directă, dar și pe cea livrescă (1984 al lui Orwel, citit, în 1950, într-un Paris încins de căldura verii, a înfricoșat-o pînă la ideea sinuciderii, lămurind-o deplin asupra cruzimii și stupidității unei lumi pe care n-o știa, dar care pîndea să-i cotropească țara, de fapt cotropindu-i-o deja în strînsoarea ei). Vestea abdicării
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
și 24 august 2000. Un vis sau un coșmar? Și unul, și altul, în același timp. O călătorie istorică și inițiatică în lumea unui mit. Sentimentul oniric nu-l părăsește pe spectator, se amestecă cu aburii caniculei italiene și ai căldurii dogoritoare a Vezuviului care stă să erupă, cu sonoritățile ciudate ale unui rîs enorm, ironic, cinic și halucinant al unor ciudate personaje ce se dau în vînt după crime și frenezii sexuale, cu muzica divină a unei opere funebre, un
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
întoarce de unde am pornit. Azi dimineață, pe timp rece, patruzeci de persoane cuminți, încolonate, așteptau să vină laptele, nu se știa când. M-am simțit mai tânăr cu zece ani. Dacă, așa cum se întâmplă în multe localități, n-am avea căldură, apă caldă, ba uneori nici rece, ce ne-ar mai lipsi? Încurajați de sondaje, muncitorii ies în stradă convinși că Iliescu, revenit la post, le va da salarii mari pentru produse nevândute de uzine neclintite. Cum n-o să aibă de unde
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
o persifla: "și nu îndrăznesc să bat la ușa vecinului de deasupra/ l-am auzit toată noaptea cîntînd:/ "Let me kiss your cheek your brown/ Toudoritza, darling!/ Kiss your eyes and Lashes now,/ Toudoritza, darling!"/ m-aș trage totuși la căldură pe undeva mai aproape de vatră/ pe undeva către centrul Pămîntului/ aș îngropa toată Geologia în litere/ pîn' la țîțișoare/ pîn' la mezosferă/ și chiar mai adînc/ ca Basarab la Posada cînd l-a dus de nas pe Karol Robert/ iar
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
într-un colectiv constituit de profesorul Ion Holban, o vreme și un mediu (era coleg cu Mihai Dinu Gheorghiu și vecin cu ficționarii care lucrau la Dicționarul literaturii române din secolul XX, în "Casa Asachi" din Iași), evocate cu neprefăcută căldură și cu acel abia disimulat regret al unui timp cînd "munca de cercetător științific, dincolo de obligațiile contractuale, îți lăsa suficient timp la dispoziție pentru a-ți încerca eforturile și în alte zone de interes intelectual - literatura, de pildă. Sau, desigur
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
garant pururi prezent. Ca, pînă la urmă, un alter-ego: "el tu arzi de viu/ mie nu mi-este dat/ înmărmuresc în revărsarea/ flăcării ce-mi spală mîinile// el tu/ la marginea marginii/ la capătul puterii contemplînd/ neliniștea cu care resping/ căldură și răni// deasupra și dedesubt/ o veșnică mare de ceață/ visează să-nece ființa/ în fîșii de cenușă// mi-e sete el tu/ nesigur gîndești gîndul meu/ clepsidra se-ntoarce/ și parcă aștept o pedeapsă// m-apropii de rug/ cu
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
să devină text, nu vrea să devină/ coajă, nu vrea să fie precum solzii pe/ trupul nostru// Și totuși: băieții aceia sînt/ atît de frumoși pe la cenacluri/ dar scapă versul pe ei ca un pipi/ și țipă cînd îi simt căldura// toate antologiile au miros de latrine" (Scrisul agonic). De la Caraion încoace nu s-au mai produs, la noi, stihuri mai vitriolante. Alt nucleu al poeziei lui George Vulturescu îl constituie Ochiul. Mai precis, reducția la un singur ochi, celălalt fiind
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
inaugurează și infernul "îmbunătățirii" scenariului inițial de o mașinărie cu cenzori (plus, pe atunci, consilierii sovietici). Așa cum declara un regizor oportunist, într-un ziar al vremii, cu un umor involuntar: "Un colectiv de mai mulți tovarăși a ajutat cu multă căldură și pricepere la realizarea scenariului!"... Istoria cinematografiei socialiste poate fi văzută și ca o hărțuire continuă, reciprocă, între regizorii de talent (cîți au fost) și eternul "colectiv de mai mulți tovarăși"... Și tot în anii '50, prin Victor Iliu și
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
numit și... PȚ, la care colaborezi cu succes și ai scris ce ai scris. Te invit să găsești singurică de unde vine acronimul PȚ, asa cum eu am găsit de unde venea... PAS-ul. Nu-ți va fi greu. Ferește-te de căldură și ai grijă de tine. Cu multă dragoste și prietenie oltenească, Președintele PAS-ului, ham, ham... PS: Destine Literare se scrie cum se vede și nu „Destinderi Literare”, cum ai scris matale - alea sunt la căței. Ham, ham, hamhamhammm...
Dragă Sake,. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
care analiza deschiderea poeticii către estetică, în viziune genettiană. Despre rațiunile acestei deșchideri, despre formele ei de manifestare, dar și despre cărțile sale în general, domnia-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său din Paris, situat nu departe de Muzeul Picasso. M.C.: Domnule Gérard Genette, ultima dumneavoastră carte, Operă artei, în două volume, Imanenta și transcendență și Relația estetică, este în curs de apariție la Editură Univers, unde s-au
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
tovarășului pe care il poruncește noaptea: Dumnezeu, femeia sau sufletul. Aici, in India, tovarășul e totdeauna același: sufletul. De aceea poeții și gînditorii Indiei par atît de stranii; au rămas prea mult singuri cu ei înșiși". În Calcutta, pe o căldură zăpușitoare, debilitanta, bîntuie holeră. Oameni, care s-au supus demult sorții, înfometați permanent, cerșesc cu strigate stinse pentru orez sau sare și ulei. Și cînd călătorul le dă bănuții, din sat au și venit alte cete "purtîndu-si rătăciți și triumfal
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
a îndurat soarta și l-a chemat din această vale a plîngerii". Ce a rămas, nemistuit din cadavru, e sortit corbilor, care așteaptă posaci sfîrșitul ceremoniei. Cenușă e dăruita Gangelui sfînt. De la Benares se îndreaptă spre India Centrală, pe aceeași căldură toropitoare. Aici la Molo, din apropierea Altahabadului, orașul e blocat de patru milioane de pelerini veniți să asiste la procesiunea celor cincizeci de mii de sfinți, de eremiți, de călugărițe, toți îndreptîndu-se, în convoi, spre malurile aceluiași Gange, goi, cum prescrie
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
elevi din perioada interbelică și discipoli mai noi, ca Aurel Podaru, care l-a cunoscut în ultima parte a activității, subliniindu-se pe langă probitatea didactica și marea lui omenie. Ca profesor, Teodor Murăsanu rămâne exemplar și azi prin acea căldură afectiva a lecțiilor de literatură, prin dragostea și înțelegerea pentru elevi, prin îndrumarea și stimularea inclinațiilor literare ale școlarilor săi. ESTE animatorul cultural al vieții literare turdene interbelice, cu iradieri benefice într-o bună parte din literatura Transilvaniei: revista "Pagini
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de mondenitate și rafinament spiritual, neexistînd, aici, intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti, fie, mai bine, în voiajuri protectoare în străinătate, particulare sau oficiale. Războiul de independență i-a smuls stări de exultare, apoi redevenind omul de lume care a știut să se facă prețuit și la
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
regăsesc deopotrivă specia și individul), Ilea da întregului un aer meditativ și melancolic. Tablourile mici și cuminți, naturile statice și motivele ornamentale, acompaniate de texte înduioșătoare, asemenea celor scrise pe carpetele de etamina, aduc totul, de la înălțimea marilor demonstrații la căldură unei case de țară învăluita într-o lumină crepusculara. Iar pe Gheorghe Ilea această expoziție îl aduce direct în prim-planul artei noastre de astăzi.
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
la rândul lor, se duc la cârciuma și uită de el." Combinația de tandrețe și umor (tandrețe și nu sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn general, al ăntregii cărți. Dan Lungu ar putea aduce puțină căldură sufletească an frigorifica proza românească de azi, dacă, bineănteles, nu se va lăsa convins de colegii lui de generație că trebuie să disprețuiască totul pentru a deveni un mare scriitor. Dan Lungu, Cheta la flegma, Iași, Ed. OuTopos, 1999. 152
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său mod liric: Prin văi cu ierbi de brumă turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc, uitând necazul, / De steaua cea de
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Este o ambianța. La această ambianța participa publicul și actorii, sala și scenă, tăcerea ce precede ridicarea cortinei și rumoarea ce ănsoteste căderea ei. Șanț o sumă de elemente mărunte care, toate la un loc, determină o atmosferă specială, de căldură sau de răceală, de expansiune sau de rezervă, de ușurință sau de severitate". Deși s-a mizat foarte mult pe puterea textului an sine (care primește aplauze la scenă deschisă), pe evidențierea falsei obiectivități a presei și a puterii politice
Aplauze pentru Sebastian by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17431_a_18756]
-
majuscula), sau "rația lunară de alimente", sau mânia românilor de-a stă zi și noapte în fața televizorului (după ce avuseseră parte doar de câte două ore, propagandistice, în ultimii ani de dictatură), sau ce înseamnă "se dă apă caldă", "se dă căldură", sau care-o fi fost treaba cu Câmpeanu în alegerile din '90 etc., etc. Urmărirea cronologiei reale creează un fel de intimitate între scriitor și cititorii săi. Aceștia se simt parcă îndemnați să-și confrunte experiențele personale, petrecute simultan cu
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
facultativ - de restaurante, cocteiluri, recepții. Judecând după efervescenta traseuluii monden, s-ar zice că lucrurile, ăn România, șanț pe drumul cel bun. Doar că, exact an zilele DaKINO, pe bulevard treceau manifestanții, studenții scandau " Scoateți banii!", și toată lumea discuta despre căldură care nu se dă sau despre cât costă o gigacalorie. Nu e o metaforă ieftină, e o realitate: România e o țară de "lumi paralele" din ce an ce mai depărtate - pe cât de depărtat poate fi un somon fumé de
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]