1,424 matches
-
în visele mele, visează în mine și cu mine!“ Și adormi. V Străbătea norii, vultur strălucitor, cu aripile puternice perlate de rouă, cu ochii prădalnici pironiți în ceața solară, cu inima dormindu-i într-un dulce plictis la adăpostul pieptului călit în furtuni; împrejur, liniștea proiectată de îndepărtatele zvonuri ale pământului, iar acolo, sus, în vârful cerului, două stele gemene revărsând un balsam invizibil. Un țipăt strident sfâșiè liniștea, zicând: „La Correspondencia!“ Și Augusto întrezări lumina unei noi zile. „Visez ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
principală și o luă pe drumul de țară unde nu erau șantiere și macaralele nu se înălțaseră încă în văzduh, străbătu duminici păstrate în amintire, în care bătuserăm împreună cu familia Saner povârnișurile munților Jura, făcuserăm focul într-un luminiș, tata călise ceapă într-o tigaie vânătorească și prăjise carne, în timp ce sticla de vin se răcea în fântână. W. își străbătea propriile sentimente, trecând printr-un peisaj care îl acompania în realitate; conducea încet, parcă voia ca toate sentimentele astea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu mine nu aveam voie să părăsim casa, nu era planificată nici o călătorie cu mașina și nu aveam voie să jucăm nici un joc. De Paște mai existau ouăle vopsite în coji de ceapă, berea Bock, mielul de duminică și varza călită de luni, Rusaliile se mai serbau încă printr-o drumeție în munții Jura, printre cireșii înfloriți. Dar pe urmă venea miracolul economic: un ospăț sardanapalic de alimente și mărfuri. De Crăciun am ascultat cu un amestec de consternare și admirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
văzuse intrând În boiangeria Quiroz cu un portmoneu În mâna dreaptă, și ieșind apoi cu același portmoneu și un pachet mare, cilindric. Nimeni n-ar fi dat probabil vălul la o parte, fără perspicacitatea și Îndârjirea comisarului pensionar Silveira, bărbat călit În Zárate și care, Împins de instinctul său de copoi, a intrat la bănuieli. În ultimele sezoane, l-a urmărit cu toată grija, chiar dacă celălalt părea să nu-și dea seama și-l lăsa cu buza umflată, optând pentru bezna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai dat pîn-acuma nici chiar prin coloanele ziarului bizantinilor din Strada Doamnii. Starea nenorocită în care se agită țara azi este fără contestare rezultatul politicii acestor domni; și când națiunea, zugrumată într-un cerc de fier pe care l-au călit dânșii, este chemată să hotărască astfel despre viitorul ei economic și național, când lupta ei de scăpare îi sleiesc "una câte una toate puterile, patrioții subliniați nu se pot opri d-a reproduce în întregul lor tiradele de insulte evreiești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
părul albit complet, însă bine coafat, o distinsă cucoană... Bărbatul, maistru electrician, avea și el tâmplele brumate, dar nici un pic de distincție, arăta alături de ea ca un căruțaș, fără acea tentă de asprime virilă a celor care, pe drumuri, se călesc sub ploi și vânturi reci... Bunica spunea că pe vremuri, când era și el mai tânăr, fusese odată "bicarbonizat" pe un stâlp cu secerile acelea la picioare... Zăcuse prin spital... "Trăim încă bine, noi ăștia de la marginea orașului, zise dom
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în diplomele leopoldine ale unirii au rămas neîndeplinite. Această frustrare a fost trăgaciul contextual care a declanșat inițierea luptei la care s-a angajat Inochenție Micu-Klein cu națiunile politice consacrate pentru concretizarea prevederilor leopoldine. În cuptorul acestei lupte s-a călit conștiința națională a românilor transilvăneni, marcând o etapă decisivă în evoluția gândirii politice românești în secolul al XVIII-lea. Zbaterile și strădaniile episcopului uniat de a-și ridica națiunea la rangul de națiune politică s-a lovit de zidul rezistenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor", se preface în criticism, găsindu-și "prelungirea ei "hipercritică"" în figurile dominante ale lui C.C. Giurescu și P.P. Panaitescu (Zub, 2000, p. 7). Iată cum era anunțată concepția istorică a școlii critice ca preambul la cursul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou avânt. Dar încercarea fu crudă și mai grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de memorializare a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai legitime și mai înalte dintre acestea. Artă, scrie autorul (pe linia unei vechi tradiții ce ajunge, de la contemporanul sau Giambattista Vico și înapoi prin Cassiodorus, Sextus Empiricus și Strabon pînă în Antichitate), "stimulează forțele sufletului, le sporește și le călește, ca să nu cedam acestor rele"160. Poetul simte cu mai multă intensitate decât ceilalți, datorită "spiritului sau favorabil sentimentului moral" (frumosul și binele apropiate, daca nu contopite cum erau κάλλος și άγαθός la Socrate și la Platon), necesitatea de a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
romanelor lui Constantin Virgil Negoiță este râsul!), dar "ironia" postmodernă, paradoxal, nu iese din logica bivalentă, căci ea îmbracă forma comodă a zeflemelii: "Un postmodern care își bate joc de eroi, de martiri și de evidență este un modern deghizat, călit în lupta de clasă, un eufemism care se substituie principiului non datur"246 (p. 233). Când postmodernul afirmă că Eminescu este "nul dintoate punctele de vedere", logica lui atinge performanțe maniheiste demne de Bolșevia. De altfel, "observatorii culturali" la care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
alegerea va fi În mâna ta. Până la urmă, ai parte În călătoria ta de probe la care ești supus pentru că doar astfel vei putea să-ți manifești darurile tale, să le pui În valoare, iar aceste Încercări te te vor căli, te vor ajuta să te elibereză de tot ceea ce te Împiedică să-ți atingi obiectivul astfel Încât să ajungi În palatul fermecat purificat, Îmbogățit sufletește, mai Înțelept, dovedind prin tot ceea ce ai făcut că meriți să primești premiul, că el vine
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
nu trebuie să se pripeasca în răspunsuri, că trebuie să se gândească cu atenție, pentru a gasi soluția corectă. Prin efortul de a fi atenți, ca și prin efortul necesar învingerii dificultăților în rezolvarea problemelor, copiii iși exersează voința, se călesc din punct de vedere moral. Satisfacția pe care o au în momentul când rezolvă bine o problemă, contribuie la întărirea încrederii în forțele proprii. Prin cele arătate mai sus, putem desprinde contribuția activităților matematice la dezvoltarea intelectuala a copiilor și
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
pun la fiert în apă rece cu puțină sare. Cand sunt fierte se scot, se pun pe o farfurie și se lasă la răcit, după care se taie cubulețe și se dau prin mașină de tocat carne Separat ceapă se călește și se adaugă peste tocătura împreună cu mărar, sare și piper după gust, apoi se adaugă ouăle. Se amestecă compoziția bine și apoi se umple prapurul făcându-se sub formă de turtite. După formarea lor sub forma de turtite se prăjesc
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de o parte până se pregătește ficatul. Ficatul se curăță, se spală, se pune la fiert în apă cu sare, iar când este gata se dă prin mașină de tocat împreună cu feliile de pâine. Ceapă curățata se toaca mărunt, se călește puțin în 4 linguri de unt încins, apoi se adaugă în compoziția de ficat. Gălbenușurile de ou se amestecă cu o lingură de unt, iar albușurile se bat spumă și se adaugă sare, piper după gust. Se amestecă compoziția cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
au fiert se scot urzicile din vas cu spumiera astfel încât toate impuritățile să rămână în apă din vas. Când sunt gata scurse se trec prin sita sau se toaca pe un suport de lemn. Separat, ceapă se taie mărunt, se călește, apoi se adaugă urzicile peste care se adaugă sosul de făină. Se consumă cu mămăliguța caldă la masa de pranz. Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 500 g măruntaie de pasăre( aripi, 150 g țelină 150g g morcov 150
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
păstârnacul și se lasă la fiert timp de 30 minute împreună cu ciolanul. Când ciolanul a fiert se scoate odată cu legumele întregi, se taie felii carnea de pe ciolan și se lasă de o parte. Se curăță ceapă, se taie mărunt, se călește cu pastă de ardei și pastă de tomate și se lasă la foc mic timp de 15 minute. Apoi într-o cratița se pune fasolea cu ceapă călita și feliile de carne, se adăuga condimente după gust, apoi se dă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
nu reprezintă ireversibilul ! Putem vorbi de părinți excesiv de protectori Îîncearcă să-și păstreze copilul întrun “turn de fildeș”, ferindu-l de tot ce e greu) și de opusul acestora, părinți foarte severi Îcred că dificultățile pentru copil sunt benefice, îl călesc), ideală ar fi ipostaza echilibrată, când părinții își înțeleg copiii, sunt alături de ei în orice situație. Copiii trebuie să fie încurajați să comunice. Astfel este indicat să : - deschideți conversația astfel încât copilul să nu se simtă vizat, cel mai bine profitați
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
INGREDIENTE: * 100 grame unt, * 2 linguri de ulei, * Un ou, * 2 cepe, * 1 ardei gras, , * 1 gogoșar, * 3 roșii, * un ardei iute, * 150 grame șuncă presată, * 50 grame telemea, * 50 grame cașcaval, * mac, susan, fulgi ovăz. MOD DE PREPARARE: Se călește ceapa în unt și se adaugă ardeiul gras, gogoșarul și roșiile tăiate mărunt. Separat, se untește șunca presată tocată cubulețe, în 2 linguri ulei. Toate ingredientele astfel preparate se amestecă într-un castron, adăugându-se telemeaua și cașcavalul dat pe
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
făină, (se poate folosi în loc de făină și griș). MOD DE PREPARARE: Ciupercile se vor tăia mărunt. Ouăle se separă, apoi albușurile se bat spumă, iar gălbenușurile se vor amesteca bine cu un vârf de sare. Cepele se toacă și se călesc ușor. Mărarul se taie mărunt. Se adaugă sare și piper. Ceapa călită, ciupercile, mărarul, condimentele, gălbenușurile se amestecă bine cu făina, iar la final, se încorporează albușurile bătute spumă. Compoziția se pune într-o tavă (de chec) unsă cu margarină
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
moale, puțin cardamon și coriandru, laptele, sarea, oul și făina (circa 600 grame). Se frământă bine, până se obține un aluat potrivit de tare. Se lasă la dospit la loc cald, 15-20 de minute. Între timp, se pregătește umplutura. Se călește în ulei încins ceapa tocată mărunt, se adaugă spanacul fiert, scurs bine și tocat, usturoiul tăiat mărunt, sare, după gust, și se mai lasă pe foc câteva minute. Se dă cratița deoparte de pe foc, se adaugă ouăle, făina, pătrunjelul tocat
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
întregi * o lingură făină, * 2 legături verdeață (pătrunjel/mărar), * 1 lingură unt (pentru uns tava), * 1 lingură pesmet (pentru tapetat foaia), * sare, * piper, * vegeta, după gust. MOD DE PREPARARE: Se curăță ciupercile și ceapa, se taie julien după care se călesc împreună la foc mic până se înmoaie bine ciupercile, iar apa lăsată de ciuperci scade de tot. Se dau la rece cel puțin 30 minute. Între timp într-un vas se rade cașcavalul pe răzătoarea cu ochiuri mari (ca pentru
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
și se pune la călit în 50 g unt. Când aceasta devine sticloasă, se adaugă foaia de dafin și cățelul de usturoi feliat. Ficățeii se curăță de pielițe și de fiere și se pun peste ceapă. Se lasă să se călească 2-3 minute după care se va adăuga vinul. Se amestecă totul și se lasă să fiarbă la foc mic circa 10-15 minute, până când alcoolul se evaporă. Se transferă ficățeii într-un castron și se pasează totul. Se adăugă cele 100
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
3 fire de praz tocate, * 4 linguri ulei, * 250 grame tărâțe de grâu, * 1 litru de supă, * 100 grame cașcaval ras, * 600 grame morcovi, * două linguri zahăr, * sare, * piper proaspăt măcinat, * o lingură muștar boabe. MOD DE PREPARARE: Prazul se călește într-o tigaie cu o lingură de ulei. Se adaugă tărâțele și se călesc. Se stinge cu supă și se lasă să fiarbă la foc moale 10 minute. Se înglobează cașcavalul ras și se lasă să se răcească. Morcovii se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]