1,224 matches
-
dând la iveală, chiar acolo, în mijlocul străzii, din cauza emoțiilor, un copil fără cap, era în top. Adâncită în lecții și "istorioare interesante" o prinse iarna, una care avea să nu mai fie ca toate celelalte. Moșul nu găsi calea spre cămăruța Luanei nici anul acesta. Fetița jurase că va face tot posibilul să-l prindă într-o zi și să-l aducă în casa ei dar încă nu reușise. An de an, în seara de ajun, îl pândea din pragul ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o ocupație. Deși nu era ceea ce visase, cel puțin va ieși din casă, va cunoaște oameni noi, se va integra într-un colectiv. Dar dezamăgirea fu cruntă și veni după doar câteva săptămâni. Hala de standuri era uriașă, plină de cămăruțe întunecoase și neîncălzite, sufocată de clienți grăbiți și veșnic panicați, amatori de chilipiruri și furtișaguri. Ștefan o învăță să facă facturi, să țină contabilitatea primară și să numere cu ușurință banii. Nu reuși să se obișnuiască cu o muncă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Bica să-i ceară să oprească ideea din fașă. Sătulă de veșnicile neînțelegeri, bătrâna o rugă pe Sanda să-și schimbe gândul. Femeia nici nu voi să audă. Avea dreptul să-și ridice, pe bucata ei de pământ din fața casei, cămăruța care să-i asigure confortul dorit. Scoși din sărite de refuzul Sandei și convinși că ideea plecase de la Luana, neamurile o chemară la vorbitor în sufrageria mătușii Anda de unde, cu ani în urmă, luase spre lectură atâtea cărți minunate. Fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că visează. În jurul orei zece, apăru arhitecta șefă a orașului, însoțită de un slujbaș al primăriei. Primise reclamații de la ceilalți ocupanți ai casei și venise să vadă despre ce este vorba. Probabil că se așteptase la cine știe ce palat deoarece, văzând cămăruța îngustă, rămase în loc, prostită. Se înroși, asigură femeile că-și pot vedea de treabă și plecă iute, fără să privească în urmă. Muncitorii și-au terminat lucrul liniștiți iar după ce au intrat în posesia banilor au dat bir cu fugiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
când intram Într-un sediu al poliției pentru alt motiv decât să-mi iau buletinul. Am traversat câteva coridoare Înguste, aproape pustii, dar Îmbâcsite cu fum de țigară și cu miros de mobilier de școală, apoi am pătruns Într-o cămĂruță cu un geam mare de sticlă specială, care, mi-a explicat roibu, nu permitea să se vadă Înăuntrul camerei noastre, ci doar din camera noastră Într-o cameră adiacentă, largă, cu pereții albi. roibu m-a invitat să mă așez
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fi, să nu plâng. Chiar dacă mi-ar fi trebuit, nu l-aș fi Șaman 119 folosit oricum, pentru că asta ar fi Însemnat să-mi recunosc implicit slăbiciunea, ceea ce m-ar fi readus În postura de victimă. la scurt timp, În cămĂruță au pătruns vreo zece indivizi În haine cu dungi, dispuși În șir indian, care s-au aliniat cuminți cu spatele la perete și cu fața spre noi. Primul meu impuls a fost să o iau din loc. Noroc că roibu, care nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care avea un aer vesel, poate pentru că era ticsit cu poze, vederi și desene primite de la studenți sau poate datorită felului În care cădea lumina. — Doriți un ceai ? m-a Întrebat el. În timp ce Père Joseph Îmi pregătea ceaiul, Într-o cămĂruță adiacentă, mi-am recapitulat visul. Totul fusese atât de real, atât de viu, Încât mi se părea greu de crezut să fi visat. mi-am amintit fața angalok-ului și faptul că zâmbea. Am zâmbit la rândul meu - pentru prima dată
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Procesiunea a fost observată. În curând va trece pe aici. — Bine. Voi doi mergeți să vă ascundeți În desișul din spate. Cei doi samurai erau Însoțitorii personali ai Seniorului Saito Dosan din Mino, care stătea rezemat de pervazul ferestrei unei cămăruțe, privind atent ceea ce se Întâmpla. Circulau multe istorii despre Nobunaga. „Cum o fi În realitate?“ se Întreba Dosan. „Ce fel de om e? Înainte de a-l cunoaște oficial, mi-ar plăcea să Îl observ puțin de la distanță.“ Era un mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
izolate. Tokichiro fusese informat și el despre acest plan și arăta mai rural decât toți. Un grup de șaptesprezece-optsprezece asceți munteni se odihneau pe la marginile curții. Și aceștia erau deghizați În samurai Oda. Nobunaga părea să se afle Într-o cămăruță din partea opusă a grădinii. Evident, și el era deghizat. Tokichiro și ceilalți stăteau relaxați. Nimeni nu punea Întrebări. Nimeni nu știa. Făceau, În schimb, presupuneri. — Domnia Sa s-a deghizat În fiu de samurai care călătorește cu o suită mică. Așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
prietenoase Îl bine dispunea. El, unul, avea puține neamuri proprii, dar Îi plăceau marile mulțimi de oameni, iar o familie veselă, zgomotoasă și plină de viață era ideală. — Domnule Mire, vă rugăm să vă așezați. Mesagerii Îl invitară Într-o cămăruță unde abia puteau Încăpea cu toții și, condus spre locul oferit, mirele se așeză În mijlocul lor. Era o seară de toamnă, dar, În casă, continua să fie cald, Înăbușitor. Jaluzelele de stuf atârnau de streșini așa cum stătuseră În tot timpul verii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de fum, pe când alții erau acoperiți cu cenușă. Ușile și paravanele pliante fuseseră aruncate În hol, iar acum brocartul auriu și bucățile de lemn aprinse se Învăpăiau dens și rapid, arzând strălucitor ca un câmp În flăcări. Dar În micile cămăruțe și alcovuri era Întuneric, iar formele rămâneau nedeslușite. Pline de fum, coridoarele nici măcar nu se puteau distinge. Ranmaru, care stătea rezemat greoi de ușa din lemn de cedru a camerei pe care o păzea, se Îndreptă Încet. Cu o lance
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
1998, p. 82. 552. „în jurul cuptorului abia încălzit” - remarca unul dintre ei, trecător prin spațiul românesc în secolul al XVIII-lea -, „stăteau îngrămădiți copiii tolăniți de jur împrejur ca vitele, într-un colț zăcea o femeie bolnavă; locul rămas din cămăruță îl ocupau trei copii mai mari împreună cu mama lor” (în Călători străini..., vol. IX, p. 213; Șarolta Solcan, op. cit., p. 180). 553. Șarolta Solcan, (op. cit., p. 180) trimite (nota 1) la Istoria medicinei românești, editor V.L. Baloga, București, 1972, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
albastră; amintiri din vie; animal; antic; apă; arhaism; ascunzătoare; de aur; avere; baci; bine; bîrlog; bojdeucă; bol; bomboane; bordel; boschetari; bunic; bunica; bunici; cafenie; caiet; capre; cară; caraghioasă; casă bătrînească; casă de lemn; casă de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paradoxală, ci și foarte plăcută metodologic, să recunoaștem...). În consecință, spune Sagan, fiecare epocă de cultură și-a "pus la păstrare" un sănătos rezervor de energie frustă, de "barbarie" și de biologie pură, darwiniană, "cultura spaimei" făcând parte din această cămăruță culturală de substrat, unde mai găsim instinctele sau primitivismul, asocialul și abisalitatea, "domenii" pe care Kierkegaard și Nietzsche le vor resemantiza energetic și dionisiac, ele intrând ulterior, prin antifrază, în recuzita modernismului negativ al secolului al XX-lea, pentru a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din burlanele sparte. Ornamentele de piatră ale ferestrelor erau crăpate și roase. Tabla roșie a acoperișului se decolorase cu vremea". Înăuntru, vizitatorul se pierde într-un adevărat labirint domestic, care spune multe despre firea defunctului proprietar: "o mulțime de coridoare, cămăruțe și cotloane încurcau drumul și întârziau pașii". În descrierea cvasi-balzaciană a interiorului, surprinde mai ales prezența unui veritabil muzeu, haut lieu al entomologiei, adăpostit cu generozitate de vintrele conacului. Sunt, aici, pagini de prozopoem al fascinantului repulsiv, enumerațiile substantivale anticipând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rolul de a apăra creierul. Oasele fetei sunt formate din maxilarul inferior care este mobil și cel superior care este fix. Ele au rol în masticație și asigurarea condițiilor pentru fixarea danturii. În interiorul osului frontal și maxilarul superior există niște cămăruțe goale, căptușite cu o mucoasa, care se numesc sinusuri (inflamația lor sinuzita). Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală, coaste, stern și bazin sau pelvis . De la osul occipital pornește în jos coloana vertebrală (șira spinării), compusă din33-34 de vertebre așezate
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
SALE Aparatul cardio-vascular este format dintr-un organ central numit inima sau cord, vase sangvine (artere, vene) și vase limfatice care împreună alcătuiesc o unitate funcțională coordonată și de celelalte sisteme. Inima este un organ musculos, cavitar, format din patru cămăruțe, ce funcționează că o pompă și împinge sângele încărcat cu oxigen în artere primind sângele venos din tot corpul prin vene. Inima are o greutate variabilă, în jur de 300g, fiind cât pumnul unui adult, si efectuează zilnic o activitate
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
din urmă pune în oglindă două universuri, două lumi, dar, în egală măsură, și două registre ale realului, unul ancorat în prezent, celălalt în trecut, unul focalizat asupra concretitudinii existenței, celălalt supus legilor visului, mitului sau fantasticului. Închis într-o cămăruță a conacului din Podul Rugilor, pe Valea Lotrului, torționarul de ieri trăiește într-un spațiu arhaic, o lume ce ascultă de principiile riturilor străvechi, de descântece și vrăji. Dialogurile tensionate dezvăluie două moduri de raportare la istorie, două tipuri de
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
cu zece etaje temătoare, în piept cu nopți flaușate, în inimă cu învălmășeală. Peste cartierul lui tanti Norica pocnise un fel de copertă, ceasurile închise-n troleu dispăruseră într-un plic la prietenul ei de departe, nopțile nedormite rămăseseră-n cămăruța ei cu pervaz și castane." (pp. 100-101). Odată cu zgomotele marelui oraș, în interioarele sărăcăcioase ale cărții intră elementele atmosferice, tulburând puțin registrul realist: "Un nor din cei transparenți, de departe, veni cu bobârnace spre ea. Și-o însoți până la garsonieră
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
nu avea nevoie de nimic a tușit/ și-apoi ne-a înjurat dădea din mâinile mici/ și groase dădea din cap ne tot trimetea dracului// noi nu am vrut deloc să plecăm oricât ne/ înjura așa că am făcut curățenie în cămăruța/ lui i-am lăsat mâncare// Oona a spălat pe jos și când s-a apropiat/ de picioarele lui murdare am văzut cum s-a/ oprit un pic a închis ochii și ca din greșeală/ a trecut cârpa umedă peste picioarele
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
a avut parte în anii '50 profesorul Dragoș Protopopescu, doctor în anglistică la Universitatea din Paris și șeful catedrei de engleză de la Universitatea din București în perioada interbelică. Cităm un scurt fragment: "Profesorul Dragoș Protopopescu se întorcea seara tîrziu spre cămăruța lui de la mansarda unui bloc și, suspicios, a cercetat din stradă cu privirea geamul acesteia și repede a înțeles că cineva îi pătrunsese cu forța în casă și-l aștepta. Bănui că nu putea fi altcineva decît Securitatea, a văzut
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
a dizidentului care nu protestează în piață publică, nu împrăștie manifeste, ci citește pe ascuns un tratat de filozofie idealista, sau își încredințează gîndurile unui jurnal. Hanta, eroul din acest român, duce zilnic acasă tomuri salvate de la măcelul mașinii hidraulice. Cămăruța lui sordida e un depozit de cărți îngrămădite pretutindeni, ca o fortăreața menită să-l apere, odată ce s-a refugiat înăuntrul ei, de lumea de-afară. Dar aceeași fortăreața amenință să se prăbușească, să-l strivească sub povară ei: peste
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
supraviețuirea în abstract a unei lumi altminteri pe cale de dispariție, Hanta e copleșit de povară unei culpabilități pe care nimic nu o poate îndepărta. Pentru fiecare carte salvată, altele sînt distruse. Dar mai presus de orice, între presă hidraulică și cămăruța ticsita de cărți niciodată nu se va stabili un echilibru. Fiecare capitol, cu excepția ultimului, începe cu aceeași propoziție, reluată că un fel de litanie, o tînguire din ce in ce mai disperată: Sînt de-acum treizeci și cinci de ani de cînd reciclez hîrtie. Frază trece
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
și interpretare a operei autorului american de origine rusă (romanul are chiar undeva, în mărturisirea unui personaj, subiectul Lolitei de mai târziu, lungi și savuroase pagini dedicate entomologiei, dezvoltate ulterior în Ada sau ardoarea etc). Pe strada Tannenberg, într-o cămăruță sordidă, locuință neiubită, visează Feodor la clipa consacrării literare, inventariind minuțios fiecare element de interes al străzii, cele trei magazine, o magazie de cărbuni, o casă cu fațada năpădită de iederă: „toate acestea alcătuiau, în sine, o priveliște, întocmai cum
Între bulevardul Pușkin și strada Gogol by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2989_a_4314]
-
să descoperi și lucruri interesante; Off-ul are ceva janghinos și sublim în același timp... Off-ul, în ciuda presiunilor, a refuzat să se declare “anulat”. Pentru sutele de trupe care s-au înscris singure, și-au închiriat teatrul (uneori o cămăruță cu nici douăzeci de locuri!), și-au plătit turneul -, pentru aceste mici trupe care trăiesc nu din subvenții, ci din biletele vîndute, a nu juca ar fi însemnat a muri. Între faliment și solidaritatea cu greviștii, majoritatea trupelor au ales
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]