2,573 matches
-
lor. Apoi, s-au urcat într-un tufan bătrân, unde au așteptat să vină lupii. S-au așezat confortabil pe o creangă solidă, unde amenajaseră de cu ziuă, un mic adăpost. La miezul nopții, lupul bătrân se apropiase de resturile căprioarei pe care le mirosea cu prudență, ascultând cu atenție zgomotele pădurii...Era o noapte geroasă de-ți îngheța răsuflarea... După ce a adulmecat resturile puse de vânători, lupul a început să urle prelung, chemând astfel, haita înfometată. O mulțime de lupi
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
când zăpezile mari din păduri se topiseră, dar mai dădea câte o ninsoare ușoară, ca de sfârșit de iarnă. Mergea vânătorul nostru vioi pe un plai de pădure. Când acolo, dintr-un luminiș, răsări, chiar în fața lui, un vătui de căprioară, de toată frumusețea! Era numai bun pentru ce-i trebuia lui Artemie. Ascuns după un copac, luă arcul de pe umăr, luă o săgeată din tolbă, o potrivi în arc, apoi întinse arcul spre vătui. În acel moment, dinspre tufăriș, sări
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
toată frumusețea! Era numai bun pentru ce-i trebuia lui Artemie. Ascuns după un copac, luă arcul de pe umăr, luă o săgeată din tolbă, o potrivi în arc, apoi întinse arcul spre vătui. În acel moment, dinspre tufăriș, sări sprintenă căprioara, mama vătuiului, proptindu-se drept în fața puiului ei, să-și apere cu trupul ei odrasla de săgeată! Biata mamă simțise primejdia venind de la arcul întins, și nu pregetă să-și dea viața, ca să-și scape puiul! Și nu fugea din fața
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
-și protejeze puiul încolțit! Când văzu Artemie Stepanovic așa ceva, arcul începu să-i tremure în mâini, și nu mai avea vlagă să tragă. Lăsă săgeata să cadă jos și aruncă arcul și tolba într-un tufiș. Se-nțelege, între timp, căprioara și vătuiul se făcură nevăzute în desișul pădurii. Pe Artemie, această întâmplare, îl făcu să-i dea lacrimile. Cum, o căprioară, era în stare să-și dea viața pentru puiul ei? Era așa de însemnată viața puiului ei, încât să
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
să tragă. Lăsă săgeata să cadă jos și aruncă arcul și tolba într-un tufiș. Se-nțelege, între timp, căprioara și vătuiul se făcură nevăzute în desișul pădurii. Pe Artemie, această întâmplare, îl făcu să-i dea lacrimile. Cum, o căprioară, era în stare să-și dea viața pentru puiul ei? Era așa de însemnată viața puiului ei, încât să merite sacrificiul vieții? Plângea de-a binelea. Căzuse în genunchi, să se roage Celui de Sus pentru că nu săvârșise crima cea
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
de la vânat? Ce s-a întâmplat? - Draga mea! Vino și tu, Katya, aici lângă mine, să vă povestesc! Azi am avut o revelație nemaipomenită. Am zărit un vătui ieșit în fața mea, și în timp ce mă pregăteam să-l săgetez cu arcul, căprioara, mama lui, sări din tufiș drept în fața puiului, să-l apere de moarte! Mi-au înlemnit mâinile când am văzut așa ceva, n-am mai putut să trag cu săgeata în căprioara care-și apăra puiul! - Și puiul ce-a pățit
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
și în timp ce mă pregăteam să-l săgetez cu arcul, căprioara, mama lui, sări din tufiș drept în fața puiului, să-l apere de moarte! Mi-au înlemnit mâinile când am văzut așa ceva, n-am mai putut să trag cu săgeata în căprioara care-și apăra puiul! - Și puiul ce-a pățit? se interesă Katya, și ea cu lacrimi în ochi. - Nu-mi mai trebuie vânat din pădure până voi trăi! De azi, mâncam ce ne-a dat Dumnezeu prin gospodăria noastră. Puiul
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
-și apăra puiul! - Și puiul ce-a pățit? se interesă Katya, și ea cu lacrimi în ochi. - Nu-mi mai trebuie vânat din pădure până voi trăi! De azi, mâncam ce ne-a dat Dumnezeu prin gospodăria noastră. Puiul și căprioara s-au topit în pădure! Evghenia Stepanovna se închină, căci așa ceva nu mai auzise în viața ei! Cum adică, să nu mai meargă omul ei să aducă vânat din pădure? Păi așa fac toți bărbații din satele lor. Ce-o să
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
odihnindu-se un pic de truda umblatului prin pădure, veni la el mezina casei, Katya, cu un aer misterios, să-i spună ceva ce avea ea demult pe suflet. - Tati! Știi ce bine-mi pare că a scăpat puiul și căprioară! Nici nu știi ce bucuroasă sunt! - Foarte frumos gândești, îngerașul meu! Dar ce-o să mănânci tu săptămâna asta? - Lasă, tăticule! Nu murim noi de foame! Vrei să-și spun ceva? Întotdeauna când aduceai vânat din pădure, mi-era silă să
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
curios se întâmplă în iarna care urmă. După ce căzuse prima nea, Katya ieși din casă, să vadă zăpada cea albă și pufoasă. Se uită către stoguri, și nu-i veni a crede: lângă stogul de la margine, cel neîngrădit, era o căprioară cu puiul ei, deja mare, care mâncau nestingherite din fân! Artemie Stepanovic ieși și el să vadă minunea. Se miră de ce văzuse. Dar își dădu seama că acea căprioară era chiar cea care sărise să-și apere puiul! - Ce facem
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
veni a crede: lângă stogul de la margine, cel neîngrădit, era o căprioară cu puiul ei, deja mare, care mâncau nestingherite din fân! Artemie Stepanovic ieși și el să vadă minunea. Se miră de ce văzuse. Dar își dădu seama că acea căprioară era chiar cea care sărise să-și apere puiul! - Ce facem, zicea nevasta lui Artemie, lăsăm căprioarele să mănânce din fânul nostru din stog? - Lasă-le să mănânce, dragele de ele! Cât o să mănânce! Poate așa o să-mi plătesc toate
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
care mâncau nestingherite din fân! Artemie Stepanovic ieși și el să vadă minunea. Se miră de ce văzuse. Dar își dădu seama că acea căprioară era chiar cea care sărise să-și apere puiul! - Ce facem, zicea nevasta lui Artemie, lăsăm căprioarele să mănânce din fânul nostru din stog? - Lasă-le să mănânce, dragele de ele! Cât o să mănânce! Poate așa o să-mi plătesc toate păcatele pentru câte ființe nevinovate am vânat din pădure! Toți ai casei fură de același gând, să
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
din fânul nostru din stog? - Lasă-le să mănânce, dragele de ele! Cât o să mănânce! Poate așa o să-mi plătesc toate păcatele pentru câte ființe nevinovate am vânat din pădure! Toți ai casei fură de același gând, să mănânce bietele căprioare din claie cât or pofti! Erau un dar trimis de Dumnezeu pentru sufletele lor! Se-nțelege, Katya, fetița miloasă, era plină de fericire, admirând zilnic frumoasele animale care veneau să mănânce din fânul din stog, fără un pic de frică
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
drumul spre casă într-un chip așa de minunat, încât să nu moară de îngheț prin viscolul dezlănțuit sălbatic! Ce minune! Cărarea mergea chiar spre gospodăria sa! Acum, la lumina poienii, vedea clar cum urmele prin zăpadă erau a două căprioare, și acele urme duceau chiar la stogul de fân de unde obișnuiau să se hrănească sărmanele căprioare. Mare este minunea Domnului! Ajunse acasă, în miez de noapte. Nu mai simțea picioarele, mâinile și fața de îngheț. Cei ai casei nu dormeau
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
viscolul dezlănțuit sălbatic! Ce minune! Cărarea mergea chiar spre gospodăria sa! Acum, la lumina poienii, vedea clar cum urmele prin zăpadă erau a două căprioare, și acele urme duceau chiar la stogul de fân de unde obișnuiau să se hrănească sărmanele căprioare. Mare este minunea Domnului! Ajunse acasă, în miez de noapte. Nu mai simțea picioarele, mâinile și fața de îngheț. Cei ai casei nu dormeau, știind că el trebuia să se întoarcă încă de cu seară, și nu mai venise! Vedeau
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
într-una la Domnul, să-l scape pe Artemie de vremea rea și de fiarele pădurii. Acum, că-l văzură trecând pragul casei, bucuria era mare. Artemie le povesti soției și copiilor cum mersese pe acea cărare salvatoare făcută de căprioare, chiar în miez de furtună! A doua zi, Katya povesti că văzuse cele două căprioare cum veniseră la stog, dar se uitau în jur, nu luau nici măcar o gură de fân din stog. Pesemne, știau că stăpânul nu este acasă
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
pădurii. Acum, că-l văzură trecând pragul casei, bucuria era mare. Artemie le povesti soției și copiilor cum mersese pe acea cărare salvatoare făcută de căprioare, chiar în miez de furtună! A doua zi, Katya povesti că văzuse cele două căprioare cum veniseră la stog, dar se uitau în jur, nu luau nici măcar o gură de fân din stog. Pesemne, știau că stăpânul nu este acasă, ceea ce le neliniștea. Dar acum, când Artemie și Katya ieșiră afară, să vadă zăpada - minune
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
la stog, dar se uitau în jur, nu luau nici măcar o gură de fân din stog. Pesemne, știau că stăpânul nu este acasă, ceea ce le neliniștea. Dar acum, când Artemie și Katya ieșiră afară, să vadă zăpada - minune! Cele două căprioare, ca de obicei, veniseră la stog, și mâncau liniștite din fân! Referință Bibliografică: Cărarea salvatoare / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
Episodul provoacă o adevărată furtună în familia adolescentului, ai cărui părinți (tatăl - monteur la o fabrică de avioane, mama - o femeie evlavioasă) consideră scandaloasă venirea în atingere cu o „curvă”. Victor Petrini se îndrăgostește apoi, în studenție, de o colegă, „Căprioara”, care dispare și ea, în împrejurări misterioase (rămâne însărcinată, Victor Petrini, dornic să acape de copil, o duce la un ginecolog, B., iar din acel moment nimeni nu mai aude de fată; se presupune că a murit pe masa de
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
Toate Articolele Autorului În clocot fierbe ca-n cuptor văzduhul, Pământul dogorește, arde, crapă Priviți cum păsările își dau duhul, Cum curge piatră-n râuri și nu apă, Cum se topește materia curgând Ca fonta într-o șarjă infernală, Cum căprioara, din foc de soare bând, Moare de sete grea, universală... Cum frunzelor le fierbe seva-n teacă Și iarba ca cenușa dogorește, Cum apa-n ochi și în fântâni ne seacă... Dă Doamne ploaie de ne umezește! Blestemele de apă
DĂ DOAMNE APĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365575_a_366904]
-
miel. Cuvântul a fost la început, lucrurile din zbor Și-au luat înțelesul după utilitatea lor. Am scris să fie”epoca de piatră” Și oamenii din peșteri și-au făcut vatră. Cronologic-“ epoca de fier “am scris, Săgeata din bronz căprioare a ucis. Adunându-se ură în cuvânt și-n noi Acesta a luat înțeles de război. Istoria toată pe cruce plânge Vina o are cuvântul sânge ... “Renașterea “din zece sunete formată Epoca spiritului îi-este dată. “Revoluția “cu înțeles de început
CUVINTELE ATRAG REALITATEA, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365136_a_366465]
-
Dumnezeu îndeplinește toate cererile, mai ales pe cele ale copiilor. Parcă tot nu le vine să creadă. Cu o noapte înainte, nu prea dormiseră. Și s-au trezit de la 4. La Grădina Zoologică se bucură ei, ne bucurăm și noi. Căprioarele se apropie de gratii, prietenoase, delicate. Urșii, simpatici foc, parcă sunt niște babe pe șanț. Ne studiază curioși, de parcă noi am fi dincolo de gratii. Tigrul, maiestuos, nu ne bagă în seamă. Știe prea bine că dacă nu ne-ar despărți
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu gheare ascuțite și privire piezișă și tot ce era sălbăticiune și păsăret, fără să-și pricinuiască vreo vătămare una alteia, fără de teamă. Veneau acolo, primeau mângâiere și vorbe numai de ele înțelese, după care plecau care pe
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
de supraviețuire“ printre florile „săpate în stânci“, nisipurile „spălate de valuri“și zâmbetul senin al cerului, trasând „drumuri / spre răstigniri și temeri, / sau spre lumina / ce se cerne / din aura sfinților“ ori construind din „hârtia cuvintelor“ păsări cu „aripi firave“, „căprioare /cu ochi verzui de căprui sau albaștri“și alte minunății izvorâte din sufletul său „mereu călător“, mereu însetat de-atâta așteptare. Măcinat de doruri și iubiri ce s-au „pierdut / în aspra încleștare de răstimpuri“, de „cumplitul dor nemângâiat“ și
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
o fractură deschisă; lucrurile stau oarecum în tridimensional deși, după gimnastica mușchiului abdominal, nu reușesc să-mi văd tot spatele în 3D. Sunt ca un prost într-un con de umbră, căruia îi bat în ochi reflectoarele, asemuit cu o căprioară fără pantofi, doar cu umbrelă... Venirea ploilor după incantațiile făcute, nu sunt decât coincidențe aranjate, cu Aghiuță. Între un diez și o steluță, textul banal format din cifre poate fi cumva benefic, pentru metabolism. După venirea extratereștrilor, marțea era ziua
CINĂ DE TAINĂ PE PLANETA PERFECTĂ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366544_a_367873]