2,014 matches
-
fabricarea autoutilitarelor din gama TV, destinate transportului de pasageri și mărfuri de mic tonaj. Începeau vremurile de glorie a industriei române. Mereu în acțiune, schimbându-și înfățișarea odată cu trecerea anilor în funcție de evoluția tehnicii și specificul noilor sectoare de transport, micul cărăuș era un partener de nădejde al tuturor activităților economice. Pe vremea aceea, românii știau să facă orice. Cine și-ar fi putut imagina că peste doar trei decenii, industria avea să fie considerată drept „fiare vechi cu valoare de fiare
MICUL „CĂRĂUŞ SOCIALIST” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379823_a_381152]
-
Cine și-ar fi putut imagina că peste doar trei decenii, industria avea să fie considerată drept „fiare vechi cu valoare de fiare noi”, iar țara urma să fie supusă unui proces „științific” de dezindustrializare? Ioan CIORCA Referință Bibliografică: MICUL „CĂRĂUȘ SOCIALIST” / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
MICUL „CĂRĂUŞ SOCIALIST” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379823_a_381152]
-
iar pe de alta redă agriculturii orașele distruse. E mai rău cu radiațiile provocate de bombele atomice. Dar natura le va găsi leac. Nu și omul care nu va mai exista dacă Putin nuși va băga mințile ăn cap. Un cărăuș care nu face greve. Știm cu toții ce este un cărăuș. Un om care deține o căruță și un cal cu care ne cară mobila când ne mutăm. Astăzi cărăuși pot pluti pe ape sau zbura în înaltul cerului deplasând de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
rău cu radiațiile provocate de bombele atomice. Dar natura le va găsi leac. Nu și omul care nu va mai exista dacă Putin nuși va băga mințile ăn cap. Un cărăuș care nu face greve. Știm cu toții ce este un cărăuș. Un om care deține o căruță și un cal cu care ne cară mobila când ne mutăm. Astăzi cărăuși pot pluti pe ape sau zbura în înaltul cerului deplasând de colo, acolo mii de oameni, păpică sau chiar fabrici de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
cerului deplasând de colo, acolo mii de oameni, păpică sau chiar fabrici de păpică. Cărăușii mai fac din când în când greve, refuzând a căra ce au de cărat și deranjează viața liniștită a mii de oameni fără nici o vină. Cărăușul este de folosință multiplă adică aceeași căruță poate transporta mobila întregului sat, dar nu deodată. Si Dumnezeu a creat un important cărăuș care, nefiind în viață este unicul mijlocitor al vieții. Acesta este oxigenul, un gaz aflat normal în aerul
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
refuzând a căra ce au de cărat și deranjează viața liniștită a mii de oameni fără nici o vină. Cărăușul este de folosință multiplă adică aceeași căruță poate transporta mobila întregului sat, dar nu deodată. Si Dumnezeu a creat un important cărăuș care, nefiind în viață este unicul mijlocitor al vieții. Acesta este oxigenul, un gaz aflat normal în aerul respirabil. Oxigenul preia carbonul aflat în corpul tuturor animalelor ca rezultat al vieții însăși și îl duce plantelor care, din carbon și
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
vehiculează oxigenul dătător de viață de la frunză la atmosferă de unde este preluat de toate viețuitoarele globului, nu numai de către om. Așadar atmosfera este zilnic regenerată. Zahărul preparat de frunză este vehiculat la ciupercile și zmeura pădurii de către apă, un alt cărăuș de nădejde. Apa este o altă minune Dumnezeiască. Ce s-ar întâmpla dacă frunzele sau apa ar face grevă, așa, că nu le convine vremea de afară sau Dumnezeu a fost prea aspru cu ele? Dar nu este posibil deoarece
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
de grija de a se ascunde prin subteranele navei, murdari și flămânzi, majoritatea fiind marocani sau kurzi. Mexicanii lui Ortiz sunt ținuți separat, câte unul în celulă, și sunt monitorizați permanent. Din spusele lui Grosetto aflu că oamenii sunt simpli cărăuși, plătiți să execute un serviciu, riscant, ce-i drept, dar care nu-l pot compromite pe Ortiz. Pedeapsa pentru un asemenea lucru, asumat, poate merge până la zece ani de închisoare, aceștia fiind dispuși să facă mărturisiri complete în speranța unei
DRUMUL APELOR, 19 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376319_a_377648]
-
azile, așteaptă cu nerăbdare producerea evenimentului pentru că, pe de o parte, sătenii pot câștiga ceva bănuți, pe de altă parte, bătrânii azilelor pot beneficia și ei de o masă împărătească. De pildă, ungonaci poate primi 200 de lei, iar un cărăuș între 300-400 lei pentru o zi de vânătoare, având asigurată masa și un pachet de carne. Apoi, nu puține sunt vocile care susțin că la Balc are loc un adevărat măcel al mistreților pentru a demonstra un altfel de stil
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
nivelurile, public, presă, televiziune. Pe imensele panouri imensele indigestii propagandistice. Dar și rezistentele pînze ale demnității. Reflector! Marele pitic, la patru ace, suita, suita și... și... cine ar fi putut face silnicul ghidaj prin sala faimoasă decît... decît... Ion Frunzetti, cărăuș versat dinspre o Românie autentică, în care trăise acompaniindu-i pe Noica, Cioran, Eliade, Comarnescu, spre o Românie contrafăcută. N-avea încotro: era șeful Secției de Critică a Uniunii. Nomenclatură. Îi urmăream zelul grav jovial cu care-și conducea ignarul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
epocă. În memoriul lui M. Sturdza, din 1823, asupra stării Moldovei se indicau la 8 din cele 17 ținuturi ale Moldovei, drept ocupație principală a locuitorilor, cărăușia. Era vorba de ținuturile Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Dorohoi și Botoșani. Cărăușii, în marea lor majoritate, erau țărani clăcași și urmarea firească a exercitării acestei îndeletniciri a fost conflictul cu boierul. Acesta din urmă era interesat, pe de o parte, ca țăranul să aibă bani într-o măsură strict necesară, iar pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cum și numărul depozitelor de mărfuri la Galați era insuficient, transporturile se efectuau în restul anului, adică în lunile de muncă agricolă. De aceea, oricât de răspândită ar fi fost cărăușia, ea era totuși îngrădită de îndatoririle de clăcaș ale cărăușului și era departe de a satisface nevoile țării. În acele condiții apare și se răspândește harabagilâcul, ca un serviciu de transport legat de nevoile orașului, ale negustorului. Acest serviciu de transport înseamnă un evident progres în transporturile noastre. Tuturor orașelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1815 se produc unele schimbări și se fac unele precizări în regulamentul de funcționare a vătajiilor: vătăjia de harabagii este subordonată nazâriei podurilor, se înființează vătăjii în toate capitalele de ținut, havaietul pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de transport față de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ispravnicilor să ia măsuri drastice. Constrânși prin forță, țăranii plecau la ocnă, încărcau sarea, dar în drum spre schele se opreau adeseori pe la casele lor pentru a termina treburile. În popasul acesta, sarea dispărea toată sau în parte, și atunci cărăușii plăteau ocnei „grele despăgubiri”. Transporturile de sare nu erau convenabile pentru țărani, deoarece prețul lor nu se stabilea prin liberă învoială, ci era impus de către Vistierie, „cu preț hotărât”, cum se spunea. În 1816, pentru un transport de sare de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la care se transporta. Un cărăuș putea încărca într-un car, la care erau atelați doi boi, în jurul a 1.000 ocale sare (1.291 kg), pentru transportul căreia încasa cca. 32 lei, aproximativ ceva mai mult de un galben în 1828, ceea ce însemna foarte puțin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care le avea țăranul de pe urma transporturilor de sare. Astfel, ne apare cu totul explicabilă lupta pe care o duceau Vistieria și Cămara ocnelor pentru a-și asigura numărul de cară necesar transporturilor la un preț dinainte stabilit. Înlesnirile oferite cărăușilor prin acordarea de imașuri pe marginea căilor de comunicație, imașuri plătite proprietarilor de către Vistierie, erau - este drept, numai în parte - reduse ca importanță, datorită abuzurilor proprietarilor și ale arendașilor, care, pe lângă plata pe care o încasau de la Vistierie, impuneau la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
imașuri pe marginea căilor de comunicație, imașuri plătite proprietarilor de către Vistierie, erau - este drept, numai în parte - reduse ca importanță, datorită abuzurilor proprietarilor și ale arendașilor, care, pe lângă plata pe care o încasau de la Vistierie, impuneau la taxe și pe cărăuși. Așadar, transportul de sare avea câteva particularități care-l deosebeau de transportul celorlalte categorii de mărfuri, plătit prin libera învoială dintre cărăuși și proprietarul mărfii. Și în acest din urmă caz, între cele două părți se încheia un contract. Din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proprietarilor și ale arendașilor, care, pe lângă plata pe care o încasau de la Vistierie, impuneau la taxe și pe cărăuși. Așadar, transportul de sare avea câteva particularități care-l deosebeau de transportul celorlalte categorii de mărfuri, plătit prin libera învoială dintre cărăuși și proprietarul mărfii. Și în acest din urmă caz, între cele două părți se încheia un contract. Din acea perioadă ne-au rămas însă foarte puține contracte. Pe baza lor nu se poate stabili cu precizie un preț mediu al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Transportul stâlpilor și al materialelor pe linii s-a făcut fără plată, în contul zilelor de drumuri. Datorită abuzurilor, a insuficientei evidențe și organizări, s-au efectuat transporturi „în contul zilelor de drumuri ale anului viitor” de către locuitorii „pălmași și cărăuși”. Munca la așezarea liniilor a fost prestată, de asemenea, de către țăranii birnici neplătiți. S-a plătit ulterior doar munca de reparație a liniilor deja construite. Un aspect penibil îl prezintă folosirea copiilor la lucrările de instalare a liniilor telegrafice. Inginerul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, Nichifor (24.XII.1889, Bulbucata, j. Giurgiu - 21.VIII.1972, București), poet, eseist și memorialist. Stana și Nedelea Dobre, plugar sărac și, în răgazul muncilor agricole, cărăuș în București, își trimit fiul, în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar la absolvire, în 1912, necăsătorindu-se la vreme, nu poate intra
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Xtyn, ajutîndu-i pe Bratti, fusese bine primită de toate celelalte triburi din podiș. Tânărul cântărise din priviri fructele și realizase că transportarea lor până în livadă fusese o treabă anevoioasă și primejdioasă, care-i expusese furiei animalelor în primul rând pe cărăuși. Cine putea urî într-un asemenea hal ceea ce încerca el să înfăptuiască încît să riște atîta? Nici măcar Arrus și Vartil nu îndrăzniseră să spună ceva, să bombăne împotriva lui, așa cum o făceau de obicei. Îi atacaseră mai întîi policornii, pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai pe înțeles în informație. Adică, “materia” substanțială se topește ea însăși într’o creație, o manifestare a spiritului. Această transformare nu poate avea loc de la sine, precum cea dintre substanță și energie de la nivelul materiei, ci prin intermediul unor carrieri (cărăuși) dotați cu această abilitate, având o dublă ipostază: materială și spirituală, adică fiind potențial apți a exista în ambele segmente ale Universului”.</footnote> (fie și pentru unicul argument că percepția extrasenzorială a omului este legată de conștiință, principiu ce aparține
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
concepte este aceea că grupul etnic este mai puțin motivat spre acțiune politică în sensul autodeterminării, în comparație cu națiunea (Mentzel, 2000). Etnia este considerată pre-politică, în timp ce națiunea are atribute specifice, cum ar fi: teritoriu consolidat, economie unificată, importanță acordată drepturilor cetățenilor (Cărăuș, 2003). Dacă înțelegem în schimb grupul etnic în sens de națiune, atunci distincția între identitatea etnică și cea națională își pierde substanța, iar cele două devin sinonime. Așa se explică similaritatea celor doi termeni întâlnită adesea în literatura de specialitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
A conceptual Critique of Manuel Castells's The Information Age. în European Journal of Cultural Studies, vol. 6(2), pp. 233-245. Castels, Francis, G. Putting the Economy First: Or Does Postmodernity Really Matter, în Political Studies, vol 48, pp. 38-50. Cărăuș, Tamara. 2003. National Identity: Invention or Necessity? Case Study: Republic of Moldova, în Anuarul Colegiului Noua Europă 2001-2002, pp. 15-74. Chavis, David, M. și Wandersman, Abraham. 1990. Sense of community in the urban environment: A catalyst for participation and community
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]