6,191 matches
-
portiera ei, suficient de aproape pentru a-i simți parfumul delicat, când Alfina a demarat În trombă, cu scârțâit de roți, lăsând În urmă o dâră de praf și gaze de eșapament. Și iată-l pe eroul nostru rămas de căruță În mijlocul drumului, cu motorul Înecat ca ultimul Începător, cu toate beculețele sticlind disperate pe bord. În acele secunde s-a simțit ca un Wartburg de pensionar redegist, gata să fie prins de fălcile concasorului spre a fi transformat Într-un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ordin să continui cu măsurătorile, lucru pe care l-am făcut 8 ani în continuare. Am constatat o scădere a radioactivității, dar cu efect cumulativ periculos în timp. În primăvara anului 1987, au trecut pe strada care locuiesc (Dobrina, Huși) căruțe cu animale (4 la număr) unde arătau ca niște schelete cu ceva rămas de țesut biologic pe ele. Veneau din satele limitrofe orașele Huși și se duceau la veterinar, nu știu dacă primeau sau nu vreo despăgubire. Cunosc 2 cazuri
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
o mulțime de bani de la buget. Acum anchetează condițiile În care dispar capacele de canal, pentru a reapărea apoi, sparte, În depozitele de fier vechi. — Mi se pare un caz evident de teleportare. — Nicidecum, domnule colonel. Le cară noaptea cu căruțele. În același mod, recent a dispărut o porțiune de cale ferată. A fost de-ajuns ca unul să reușească să desprindă o șină, pentru ca În cîteva zile să dispară un kilometru din calea ferată dintre Moyntown și Baakho. Ancheta demarată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să se descurce pe cont propriu. Satul avea un nume mai puțin obișnuit, totuși simpatic: se numea Valea Auzului, iar casa unde găsiseră adăpost se afla la marginea satului. Bărbatul gazdei plecase la vale cu cherestea, vînduse apoi calul și căruța, pentru a se angaja ca hamal În port, iar după aceea probabil că se urcase pe vreun vapor, căci, de cîteva luni, nu mai trimisese nici o veste. Femeia locuia, Împreună cu fata ei, În bucătăria de vară, amenajată la capătul unui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Împreună cu fata ei, În bucătăria de vară, amenajată la capătul unui hambar, iar casa propriu-zisă o țineau „de curat“, sau pentru musafiri. Așa că se bucuraseră, sperînd la un mic cîștig, În seara cînd au văzut niște orășeni coborînd dintr-o căruță la poarta lor, și le dăduseră camerele cele mai bune. Orășenii urcau rar pînă aici și stăteau puțin, dar aceștia veniseră pregătiți să rămînă mai mult timp, deoarece se ocupau cu prospecțiunile geologice. Pablo se scula și pleca de acasă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la cîteva sute de metri mai la vale de intersecție. Își puse puloverul, fiindcă Între timp aerul se făcuse rece, apoi scoase din rucsac binoclul și un sandviș. Șoseaua era puțin circulată, rar de tot treceau vreun tractor, sau vreo căruță cu oameni care se Întorceau de la muncă și Întîrziaseră la vreun birt, iar după Încă vreo oră deveni pustie de-a binelea. Cele două cisterne apărură, ca și În noaptea precedentă, după ora zece și jumătate, urmîndu-se Îndeaproape. Prima dintre
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
zice domnul Președinte scoțînd de pe umeraș o pufoaică verde căptușită cu o mulțime de buzunare. — Să-mi spună cineva dacă asta este șosea de secolul douăzeci, se enervează la culme Sena, dacă e normal ca pe același drum să circule căruțe, tiruri, turme de oi și pietoni în același timp. Dacă este acceptabil ca barierele să nu funcționeze, semnele de circulație să fie toate puse alandala și să mergi sute de kilometri pînă să dai de o pompă de benzină. — Apropo
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în nas, făcea pe eroul, cu mine nu merge așa, la mine în unitate eu sînt stăpînul, începe să se șteargă la nas cu batista. — Riști să te trezești lăsat pe pe dinafară, încearcă să-l impresioneze, să rămîi de căruță, adaugă, aprinzîndu-și o țigară nouă. — Astea le-am fumat pe toate, nu se lasă Comandantul, milităria nu-i fustăngeală, deși porcii de civili au avut întotdeauna impesia că Armata e obligată să șteargă națiunea la cur ori de cîte ori
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
putea să ne-o sufle? — V-am spus deja de nu știu cîte ori pe șleau lucrul ăsta, zice domnul Președinte, unul cel puțin de care știm, plus încă un grup surpriză, despre care nu poate spune nimeni la ce căruță o să se înhame. Eu spun că la nici una, intervine direct Sena, Copoiul știe mai bine ce face decît oricine altcineva, o să pîndească la cotitură toată desfășurarea. Și la urmă o să tragă foloasele. Fac ceva pe toate informațiile pe care le
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe la spate? Nici nu ieșiseră bine din bîrlogurile lor alde domnul Președinte, Mortăciune sau Broscoiul, că deja zarurile fuseseră aruncate, erai în plus, tovarășe general, asta a fost concluzia Bătrînului încă înainte de a începe evenimentele principale, a cincea roată la căruță, ăsta-i motivul pentru care au pus presiune pe dumneata. Veriga slabă cedează întotdeauna prima, sînt tot vorbele Bătrînului, judecase foarte lucid chiar dacă handicapul motor nu-l mai lăsa să se ridice din scaunul cu rotile nici măcar cît să poată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu-ți vină să crezi cu cine a făcut echipă la început domnul Președinte, spune Dendé. Tot felul de intelectuali, filozofi, literați, scriitori. — încît a ajuns să se simtă complexat de ideile lor, să se simtă a cincea roată la căruță, să nu-i mai placă direcția în care se îndreptau lucrurile, așa este, spune Bătrînul. — Speculații, dezinformare, intervine iritat Roja, dînd semne că vrea să renunțe, lăsînd moale receptorul din mîini, privindu-l cum se balansează în aer la capătul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o familie de țigani s-a năpustit asupra mașinii cu topoare, ciocane și fierăstraie, dezmembrând-o bucată cu bucată. Abia am apucat să ies dinăuntru. Erau În stare să mă taie și pe mine și să mă arunce bucăți În căruța cu care veniseră. Am asistat neputincios la spectacol, și de câte ori aruncau În gioarsa lor de căruță câte-o bucată din caroseria mașinii simțeam În trup o durere ascuțită, de parcă el era despicat și nu nenorocita de rablă scorojită. Atunci, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bucată cu bucată. Abia am apucat să ies dinăuntru. Erau În stare să mă taie și pe mine și să mă arunce bucăți În căruța cu care veniseră. Am asistat neputincios la spectacol, și de câte ori aruncau În gioarsa lor de căruță câte-o bucată din caroseria mașinii simțeam În trup o durere ascuțită, de parcă el era despicat și nu nenorocita de rablă scorojită. Atunci, mi-am dat seama că sfârșitul meu nu a fost legat de plecarea din ghetou și, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de oale de tinichea deasupra focurilor ilegale, nu tu galimații, șuturi brutale sau scâncete de câine. În schimb, cu atât mai multă larmă din direcția opusă: ferestrele care dădeau spre piață erau deschise și vietățile - păsările de curte, copiii și căruțele, chiar și un muzician rus - se Întreceau pentru a atrage atenția. În treacăt fie spus, acest rus e o figură interesantă. Își spune Dabor, și el e cel care, zilele trecute, și-a strecurat pe ascuns berea În Apollo. Felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ei se prefăceau că nu-i aud plânsul. Parcă ar fi trecut o eternitate până când fetiței de doisprezece ani i-au secat toate lacrimile. Apoi luminile din casă s-au stins, În afară de una de la parter. Epuizată, Dora Își aminti de căruța din curte. Era greu de găsit, chiar s-a Împiedicat de câteva ori - o dată atât de tare, că s-a lovit cu bărbia de pardoseală. Plimbându-și limba peste dinți, a simțit că și-a ciobit un colț de dinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a sângelui, a nasului care-mi curgea și a dintelui cu problemă, mi-era cald, mă simțeam tristă și fericită și disperată. Toate laolaltă. Și foarte-foarte confuză. Simțeam că mă dor toate, dar și Îmi plăcea. Până la urmă am găsit căruța, m-am urcat În ea și m-am ascuns sub o pătură pentru cai. Pentru prima oară În viața mea, m-am simțit ciudat. Ca și când m-ar fi furnicat ceva pe dinăuntru. Ca atunci când ai băut prea mult sifon, știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cine era să știe pe vremea când ne uitam la National Velvet că minunea aia de fată cu ochi violeți, care avea supremul dar goiș, curajul și priceperea de a încăleca și călări un cal (în loc să aibă unul înhămat la căruță, ca telalul al cărui nume l-am moștenit) - cine ar fi crezut că această călăreață cu pantaloni de jocheu și dicție perfectă era moartă după seminția noastră tot atât pe cât eram noi morți după ea? Căci știi ce era Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și a scăpa trenul, Însemnau luni Întregi de confort. Și-ar fi riscat viața și viața pasagerului său pentru o sumă mult mai mică. Brusc, ca și cum vântul ar fi luat zăpada și ar fi aruncat-o la o parte, o căruță se ivi Într-o spărtură de la zece metri, drept În fața lor. Myatt avu doar atâta timp cât să vadă ochii zăpăciți ai boilor și să calculeze unde vor sparge coarnele acestora sticla parbrizului. Un bărbat mai În vârstă țipă, aruncă nuiaua și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dat În clocot, scăpă de răzor, apoi atinse cu două roți pământul, cu toate patru, și-o luă vuind Înainte, pe drum, cu nouăzeci și cinci de kilometri pe oră, În timp ce zăpada se Închise iar În urma lor, ascunzând boii și căruța și pe omul acela scos din minți de spaimă. — Condu mai Încet, icni Myatt, dar șoferul se Întoarse și rânji În direcția lui, făcându-i semn cu o mână care nu tremura câtuși de puțin. Ofițerii Înșirați la masă, soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
picioarele ei superbe! Mulțumesc de cafea! Te rog nu uita... Îți spun după-masă ce-am făcut îl asigură Mihai. Vin și eu la autogară. Tot o femeie? Două. Ooo! Două geamantane precizează Mihai. Marie, gata geamantanele? întreabă bătrînul Vlădeanu, oprind căruța la colțul casei. Bătrîna mai inspectează o dată cu privirea cele două geamantane mari, așezate deschise pe cîte două scaune fiecare. Într-unul stau rînduite pachete cu carne proaspătă din porcul tăiat ieri, iar în celălalt, alături de cele două canistre din plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ani, ieșind grăbită, pregătită de plecare. Trebuie să treacă mașina cu lapte înapoi, mi-a promis că mă ia pîn' la tîrg. Săru' mîna! Femeia iese în fugă pe poarta deschisă larg de tatăl ei, care s-a întors la căruță, așezînd fînul mai bine, uitîndu-se mereu în sus. Hai, femeie, hai! Să vezi ce-o să ningă! Ia geamantanele pe rînd, le pune în căruță, pe fîn, trage de pe cerdac un sac de cînepă și-l pune la picioare, urcă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Femeia iese în fugă pe poarta deschisă larg de tatăl ei, care s-a întors la căruță, așezînd fînul mai bine, uitîndu-se mereu în sus. Hai, femeie, hai! Să vezi ce-o să ningă! Ia geamantanele pe rînd, le pune în căruță, pe fîn, trage de pe cerdac un sac de cînepă și-l pune la picioare, urcă în scaun, face cruce și dă bice cailor: Dii, frumoșilor, că vine iarna! Marie, închide tu poarta că mă grăbesc să prind cursa rapidă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
doi gemeni, fascinați de fulgii mari, veniți spre ei în viteză, opriți de sticla rece, pe care stau turtite nasurile lor, încep să moțăie, trezindu-se urgent cînd tatăl, cu brațele ostenite, vrea să-i dezlipească. Departe, în față, o căruță cu doi cai traversează șoseaua, trăgînd pe dreapta în parcarea făcută de cotul șoselei, chiar lîngă prăpastia de dincolo de parapetul din tablă ondulată, un loc blestemat, cu multe accidente. Țăranul sare din scaun și-și scoate căciula, cu care face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
grele-s! Vine Mihai la autogara să le ia. Bine mormăie șoferul, împingînd geamantanele, să poată închide oblonul, dar imediat sare ca ars, arătînd cu mîna: O dihanie în mașină, colo... Dintr-o singură mișcare, țăranul trage furca din coșul căruței, de sub fîn și se aține cu ea lîngă oblonul ridicat, iscodind cu privirea interiorul. Colo, între geamantan și coșul acela de nuiele arată șoferul. Un cîne de odaie, o fi ieșit din coș pufnește dezumflat bătrînul Neculai Vlădeanu, ducînd furca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fîn și se aține cu ea lîngă oblonul ridicat, iscodind cu privirea interiorul. Colo, între geamantan și coșul acela de nuiele arată șoferul. Un cîne de odaie, o fi ieșit din coș pufnește dezumflat bătrînul Neculai Vlădeanu, ducînd furca la căruță, luînd apoi un mănunchi de fîn cu care începe să șteargă spinările cailor. Șoferul urcă furios în mașină și aprinde lumina, să poată fi văzut mai bine: Cine-i cu cîinele de la bagaje?! Eu murmură pierdută bătrîna. Îți iei javra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]