2,578 matches
-
ce noapte lungă o să urmeze, și nu e decât una din nenumăratele care vor veni... va trece și iarna asta, va veni primăvara, apoi vara, apoi toamna... ehe! și asta doar într-un an... Își duse mâna la gură și căscă îndelung, într-adevăr cu mare poftă de a se vîrî iar sub pled și să doarmă mai departe. Mă ridicai și izbucnii în hohote. "Eu o cer în căsătorie, zisei, și ea îmi răspunde printr-un imens căscat! Bravo, Suzy
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o explicație. În ziua aceea se simțise bine, mâncase iarăși seara cu același apetit, dormise neîntrerupt până a doua zi (îl anunțasem eu pe director de ce lipsea - casiera noastră era bolnavă), o găsii la ora trei și jumătate în pat, căscând ca de obicei cu mare poftă și... flămândă, o ghicii după ochi, după privirea insistentă și elocventă cu care mă primi. "Ți-e foame!" zisei. Confirmă cu o bătaie a pleoapelor. (Continua să fie mută, nu total, dar se pare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-l determin să-și vină bine în fire: mâncăm, mai vorbim... și abia pe urmă o să vedem ce e și cât de grave sânt circumstanțele, fiindcă cel mai tare sperie pe un om, cât de puternic, abisul ce i se cască la picioare. Îi șoptii nevesti-mii în bucătărie să ne lase singuri și nici copiii să nu ne deranjeze... Revenirăm apoi în birou și Petrini începu să-mi povestească într-adevăr cu toate puterile speranței reînviate istoria dragostei lui pentru doamna
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și la mălaiul înmuiat Câteodată. Stăteam cu cârpa udă-n jurul gâtului, Parcă eram lord, cum am văzut mai târziu că se purtau englezii Țepeni și cu bărbia-n sus din cauza gulerului cu dantele. „Te lăsară?” „Nu mă lăsară.” „Atunci cască gura mare, Vezi să n-o-nchizi.” „I-o țin eu căscată cu lingura” (Sărea Ionică, galanton). „Nu că parcă mă lăsară”. „Hai că n-am timp de tine”. „Mai bine s-o chemă pe țața Anica să-mi descânte
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Parcă eram lord, cum am văzut mai târziu că se purtau englezii Țepeni și cu bărbia-n sus din cauza gulerului cu dantele. „Te lăsară?” „Nu mă lăsară.” „Atunci cască gura mare, Vezi să n-o-nchizi.” „I-o țin eu căscată cu lingura” (Sărea Ionică, galanton). „Nu că parcă mă lăsară”. „Hai că n-am timp de tine”. „Mai bine s-o chemă pe țața Anica să-mi descânte” (Micul lord) Altundeva este descrisă amănunțit lupta celor mai viteji dintre băieți
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
jos! Ce-o fi crezut că ascund, nu înțelegeam. I-am dat jos. A urmat un șir de comenzi, pe care le-am executat cu stîngăcie și cu o acută senzație de degradare, sub supravegherea lui de un profesionalism impecabil: Cască gura! Saltă coaiele! Întoarce-te cu spatele! Apleacă-te! Crăcănează picioarele! Asta era. Totuși, percheziția încă nu se terminase. A luat pantofii, unul cîte unul, i-a întors cu talpa în sus, i-a scuturat și, cu un clește lucios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dându-le proporții uneori pueril apocaliptice. Într-o carte a unei doamne plecată la puțin timp după moartea lui Dej, aceasta povestește lectorilor ei francezi, că în cutremurul din '77, la București, pământul a crăpat și au căzut în hăurile căscate autobuze întregi, cu oameni cu tot. Aceeași doamnă, dându-i dreptate lui Cioran, alt plecat, cum că dincoace de Carpați începe neantul, deplângea neantul desăvârșit de azi, în care regimul lui Ceaușescu a lăsat patru milioane de securiști. Altă doamnă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Indeling, Classificaçăo Cârc. Cât. 1; R 45 Etiquetado, Etikettering, Kennzeichnung, Επισήμανση, Labelling, Étiquetage, Etichettatura, Kenmerken, Rotulagem Ț R: 45 S: 53-45 Límites de concentración, Koncentrationsgrænser, Konzentrationsgrenzwerte, Όρια συγκέντρωσης, Concentration limits, Limites de concentration, Limiti di concentrazione, Concentratiegrenzen, Limites de concentraçăo Casc. Nr. 65996-78-3 Nr. CEE 266-012-5 Nr. 648-147-00-5 NOTĂ H NOTĂ J ES: aceite ligero (hulla), horno de coque; Benzol bruto [Líquido orgánico volátil extraído del gas desprendido en la destilación destructiva de hulla a elevada temperatura (mayor de 700 °C
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
muntoase, Munții Baikal și Munții Barguzin, iar prin apropiere de extremitatea sa sudică trece granița ruso-mongolă. Unul dintre cele mai vechi lacuri ale Terrei s-a format acum 15-25 de milioane de ani,după de o fisură uriașă s-a căscat de-a lungul unei falii in scoarța Pământului,creată de lenta îndepartare a Asiei de Europa.Inițial fisura avea 8 km adâncime ,dar cu timpul s-a umplut cu aluviuni;fosilele micilor creaturi din aceste depuneri îi indică vârsta.Izvoarele
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
există nici un sunet extern . • Vedere neclară . • Senzația că inima bate puternic în piept , înroșirea feței , hipersudorație , transpirații în cursul nopții . Dificultăți în obținerea unei erecții , dorință sexuală mai mică . • Erupții cutanate ( cu mâncărime ) . • Durere musculară , încordare musculară sau spasm muscular . • Căscat frecvent . Lipsa poftei de mâncare , scădere în greutate . Reacții adverse mai puțin frecvente ( pot afecta 1 până la 10 utilizatori din 1000 pacienți tratați ) • Inflamația gâtului . • Senzația de dezorientare , stare de somnolență , lipsă de motivare . • Percepția unui gust diferit de cel
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
și întîmplări, magnetic atrase de caricatură: "Pe drum se aude trecînd căruța/ cu pepeni/ ca o groapă comună a capetelor" (Încăperea). Ori: "Prin sertar îmi căutam ideile/ Piticii îmi furaseră cheile/ Cu care desfăceam, ascuns, cîte-un nor/ În încăpere se căsca rece un gol/ Mă priveau din televizor/ Furnici cu coarne și gîndaci cu vizor/ De pe metereze. Mă priveau new-yorkeze/ Cu humori și proteze" (Coșmar). E vorba aici de un coșmar" care cochetează cu sine, într-o tonalitate sprințar-flegmatică, precum un
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
vioara... M-am ridicat din pat și am descoperit mirat că aveam pe mine niște chiloți. Nu îmi aduceam aminte când îi pusesem pe mine. Nici nu conta. Mona termină scârțâitul și mă privi cu mândrie. De ce? - Mona, e îngrozitor! Căscă ochii. - Ce? - Ce-ai cântat acolo e insuportabil! Mă calcă pe nervi, înțelegi? Nu înțelegea, mi-a spus privirea ei semi-șocată. - Vioara, Mona, am zis încercând să nu urlu, este un instrument care nu are nici o legătură cu muzica rock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
tine, Sher. — Italienești, ai cuvîntul meu. Lumini lăptoase Încep să șteargă stelele. Wakefield nu poate spune dacă a adormit sau dacă visează cu ochii deschiși. După toate aparențele, turul a luat sfîrșit. — Asta e casa Rip van Winkle, spune el căscînd. Am ratat Revoluția Americană. — Numai pe cea dintîi, spune Sherrill. Cea de-a doua de abia Începe. Își fac drum pe lîngă robotul chelner și bucătăria super-automatizată; Wakefield ține Încă În mînă paharul de whiskey; e frumușel, cu un fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
urmă de zîmbet apare pe buzele uscate ale lui Wakefield cînd vede uimirea sinceră a Diavolului și sprîncenele lui stufoase Înălțate a Întrebare. Apoi Începe să chicotească, precum o fetișcană emoționată la prima Întîlnire. CÎnd ochii galbeni ai Diavolului se cască Într-o expresie de sinceritate prefăcută, Wakefield izbucnește În rîs. RÎde și rîde și nu se poate opri. Nu pot... să cred, reușește să Îndruge În cele din urmă, printre hohote, Diavolul Însuși nu știe ce se Întîmplă... Wakefield Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În loc să fiu trezită de plânsetele lui Kate, am făcut ochi în fâșâitul înfundat care venea de la capul patului. Cineva intrase în camera mea și era pus pe rele. Somnoroasă, m-am ridicat în capul oaselor. —Cine-i acolo? am întrebat căscând. Era Helen. Ar fi trebuit să știu. Se îndrepta spre ușă cu un braț de haine noi. —O, Claire! a zis ea tresărind vinovată și scăpând pe jos una din cizmele mele noi. Credeam că dormi. Asta văd și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
apărarea gliei, iar pământul e sfințit cu lacrimi, cu sânge și nădejdi”. În ,,Arde condeiul”, subliniază rolul activ - decisiv al scriitorilor, fiindcă ,,Arde condeiul muiat în cuvinte, limba zvâcnește, ochii cată la horbota vremii și că atunci când gurile nopții se cască mai tare, dorul ni-i forță și noaptea se dărâmă.” În ,,Prin codrul fără margini” ,,mergeam mereu, mereu bătuți de vânturi nebune cu nădejdea că vom ieși cândva din marea lumii rătăcire. Mergeam prin noapte și prin noroi, topiți de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ne-am întors unul spre celălalt. Ce-ar trebui să spunem? —Ceilalți doi? a insistat. Cei doi care ar trebui să fie cu voi? —Eu... hm - mi-am întins capul spre Mitch, și el a rămas uitându-se cu gura căscată la mine. Fata, intrigată de reacția noastră, a zis iritată: — Patru într-o echipă. Văd doar doi. Oh. Oh! Hristoase! Așa e, desigur! Doar noi doi suntem. Tot douăzeci de dolari vă costă. E o gală de binefacere. — Sigur. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fi putut servi ditamai lădoiul În centrul Luteției (Luteția, bocaportul mării de nămol subteran), acolo unde odinioară era Pântecul Parisului, cu trompele alea captatoare de curenți aerieni, cu sminteala aia de țevi, de conducte, cu urechea aia a lui Dionisie căscată asupra golului exterior ca să emită sunete, mesaje, semnale până În centrul globului și să le restituie vomând informații din infern? Mai Întâi Conservatoire, ca laborator, apoi Turnul, ca sondă, În fine Beaubourg, ca aparat de emisie-recepție global. Nu cumva puseseră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în timp ce autobuzul, cu încăpățânarea lui caracteristică, refuza să vină. Alice a gemut. — Ea a fost tipa implicată în procesul ăla de calomnie. În urma căruia am renunțat la postul de la Intercorp. În lumina portocaliu-sulfuroasă răspândită de stâlpul de pe stradă, Jake a căscat larg ochii dându-și seama despre cine era vorba. —Aia era? Alice a clătinat din cap. Dar, într-un fel ciudat, a spus ea meditativ, mi-a făcut un bine. L-a strâns pe Jake de mână. — Dacă n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
aici și naște un copil. Apoi s-a uitat la omul care însă nici nu l-a felicitat și nici n-a dat semne că ar fi înțeles cine e. Paznicul, care ajunsese la capătul turei de douăsprezece ore, a căscat. A coborât cu degetul de-a lungul unui clipboard. A, da, a rostit el tărăgănat într-un final, dar fără să ridice ochii. N-ați ajuns unde trebuie. Sunteți așteptat în Sala Tristeții. De groază, lui Hugo i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
țipat Amanda. Theo, care făcuse o pauză scurtă de plâns, a început din nou să se lamenteze. Nu asta, a repetat Hugo cu mai multă forță. Ce voiam eu să spun este - cine o să aibă grijă de Theo? Amanda a căscat ochii uluită. — Sper că nu-ți imaginezi, a spus ea cu un chicot batjocoritor, că eu o să stau la țară și-o să schimb scutece? O femeie de calibrul meu? Cu talentele pe care le am de oferit lumii? — Dar ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
bună. În primul rând, e situația asta îngrozitoare cu creșa. Și Hugo i-a explicat lui Alice problema fricii de separare. Alice a dat din cap. Dar ce spun cei de-acolo când îi suni? Când îi sun? Hugo a căscat ochii. — Cum adică, să-i sun? — Păi, în timpul zilei. Ca să vezi ce mai face. Lui Hugo nu-i venea să creadă cât de relaxat vorbea Alice. Să sune la Rottweiler? Își dădea seama ce spunea? N-am sunat niciodată, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu mine despre cum combin eu cariera cu viața de mamă de succes. În timp ce cresc un copil și am un mariaj înfloritor și fericit. Amanda a sesizat că Laura i-a aruncat o privire curioasă. Nu mai spune. Îhî, a căscat Amanda ostentativ. Deci, haide! Care e problema? Mi-ai spus că vrei să vorbim despre o problemă. Pe chipul Laurei a trecut o undă de disperare. — Da, într-un fel, are legătură cu ceea ce ai spus tu. Despre viața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Știu ce e mai bine fiindcă eu sunt, dacă-mi permiți să-ți reamintesc, mama lui. Mamele știu ce e mai bine. Iar eu sunt tatăl lui. De luni de zile am grijă de el, de unul singur. Amanda a căscat. —Of, mai schimbă placa asta nenorocită, da? —Să ai grijă de un copil e o treabă grea. N-ai liniște nici o secundă... nici nu-ți poți imagina. Hugo și-a auzit vocea virând de la o furie plină de hotărâre la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pildă, când râdea, nu se putea controla și cădea pe podea scuturată de o criză de chicoteli, iar eu trebuia s-o plesnesc ca s-o fac să-și revină. Ce e și mai rău, dormea toată noaptea, iar apoi căsca toată ziua. Dormea așa de mult că i se Înmuiseră oasele. De-aia leșina tot timpul ca o meduză scoasă din apă“. În timpul războiului, când prețul cărnii de porc bună și grasă se triplase, Mama Scumpă zicea: „Deși avem destui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]