2,455 matches
-
căzute mai apucau a geme și el le auzea, în gândul lui vorbea cu fiecare în parte. Oare muribunzii se aud între ei dându-și curaj spre drumul ce-l parcurg spre ceruri? "Fii liniștit; îl îndemna pe un alt căzut, cu șalvari și cizme roșii; pe lumea cealaltă, așa cum se spune, ne vom întâlni și vom fi cei mai buni prieteni dacă aici pe pământ ... ne-am luptat unul cu celălalt. Eu ca și frații mei am venit să-mi
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ei, înzecind puterile dușmane. Trupele otomane, întărite cu cele tătare sparseră zidul de căruțe al apărătorilor moldoveni și polonezi. Grozăviile luptei aveau să se vadă a doua zi de dimineață, cu plânset de copii și de femei. Din trupurile celor căzuți mai țâșnea încă sângele cald ce se închega repede. Nebunia morții intrase până și în cele mai calde inimi. Lupta fusese crâncenă și, când soarele dădu a răsări de după apele limpezi ale lacului Dracșani, încetase împietrind privirile celor rămași în
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ei, așezat pe coasta unui deal. Flăcăii toți îi făceau curte, dând ocol căsuței sale părintești ce-și afla poarta în dreptul fântânii satului. Acolo îl cunoscuse pe Vasile al Irinucăi, femeie necăjită, rămasă fără cei patru băieți și omul ei, căzuți sau luați în robia otomanilor. Îi vedea și-acum ochii lui senini și calzi, părul lăsat pe umeri, trupul mândru acoperit cu cămașă de borangic, țesută de maică-sa, să placă fetelor, prinsă cu brâu lat. Mustața ridicată la colțuri
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
legea trupului care este în membrele noastre, aprinde evlavia față de Dumnezeu și omoară patimile, nemaisocotind greșelile care sunt în noi și vindecându-le ca pe niște boli; căci îl pansează pe cel zdrobit (Iz. 34, 11) și ridică pe cel căzut (Oda 3, 8) ca un Bun Păstor care-și pune sufletul Său pentru oi (Ioan 10,11)". Și iarași același zice: "Așadar, amestecându-se cu trupurile noastre, Sfântul Trup al lui Iisus Hristos îi face vii pe cei în care
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
buni, de caracter, oameni integri, adică oameni de valoare. „În măsura în care noi citim Biblia, medităm și ne rugăm, Duhul Sfânt ne dă priceperea de a aplica în viețile noastre ceea ce citim și ne dă puterea de a birui înclinațiile naturii noastre căzute, ne dă biruință asupra ispitelor și astfel, creează în noi chipul lui Hristos sau caracterul după voia lui Dumnezeu.” Ascultarea de Dumnezeu O altă temă asupra căreia scriitorul insistă de-a lungul a trei prelegeri este cea a „ascultării de
O CARTE APEL PESTE TIMP de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367212_a_368541]
-
devoratoare de când ieșise de la clinică și își refăcuse viața sa, departe de droguri, însă subestimase perseverența,, Caracatiței” de ași urmări prada ce-i scăpase, chiar și peste mulți ani, ademenind-o și vânând-o prin toate mijloacele. Prada aceasta odată căzută iar în mrejele-i perfide, nu mai avea scăpare. Într-o seară, la o petrecere unde cânta și avea un succes nebun, Marco a cunoscut o femeie minunată, pe nume Ilena. Era amețitor de frumoasă, se mișca pe ringul de
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
părul lung cu sclipiri de flacără, iar culoarea roșcată a buclelor era amplificată de lumina lămpilor, care curgea peste ele aureolat, din candelabrele de cristal. Făptura aceea părea ireală și irezistibilă. Îl vrăjise complet cu farmecu-i singular. Părea un înger căzut, sculptată-n lumină și flăcări și mana în jur o aureolă și o grație ce amintea de o lebădă neagră, pe un fundal învăpăiat. S-a apropiat de el, chemându-l cu focul privirilor și cu grația desăvârșită a mișcărilor
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
brumă clipelor din doruri rumenite Adunate-n așteptările fiecărui anotimp.... Te-mprastii iar în uitările tăcerile tale Prin cenușă anilor adunați între noi , Rătăcind nesigur printre frunze și petale Când ne-am recunoscut amândoi ... M-ascundeam de tine sub pleoapele căzute Inodate-n amintirile umbrițe de nori, Alergând nicăieri pe nevăzute Prin tăcerile dizolvate-n mii de culori... Mi-e clipă arsă de atâta toamnă și dor În ceață aceluiași vis neîmplinit , Cănd ți-am recunoscut în fâlfâit de zbor Plecarea ta
TOAMNA SI DOR de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368673_a_370002]
-
prin ruine, Mă-ntreb cumva de-i vedenie, Când flacăra torțelor vine. În haite s-adună iar lupii Și Luna lumină de sus, Din liniștea gliei învie, Oștirea celor ce nu-s! Și-n urletul nopții tresare O ultimă sabie căzută, În țarina Daciei mumă, Ce plânge în tină tăcută. Așteaptă un braț s-o ridice Să scuture colbu’ ce-i pus, Pe lama ce strigă dreptate, Căci dacii nicicând n-au apus! imagine: https://ro.pinterest.com/pin/463518986626088163/ Referință
UMBRELE DACILOR LIBERI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368721_a_370050]
-
compliment și îi mulțumește grațios. Oau, ce doză de adrenalină, ai scăpat și mai ești și lăudat! Făceam cazemate de zăpadă iarnă, ne băteam cu bulgari, construiam oameni de zăpadă; plantam puieți de copaci în parcul de lângă școală, maturam frunzele căzute, săream coardă sau elasticul, mergeam în grupuri de 3,4 colegi duminică la cinematograf și la cofetărie. Cu toți acești colegi am rămas în relații bune, chiar și după 30 de ani mai sunt prietena cu cel puțin 10 dintre
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
proprii și așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă cunoașterea firelor nevăzute, dar foarte puternice, care ne leagă de lume, anulându-ne libertatea. O dată ce omul a conștientizat starea în care se află, stare căzută și depărtată de voia Dumnezeului iubirii, el poate pune început pe calea crucii și a învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În același timp, va cere cu insistență ajutor, pentru că își dă seama de slăbiciunea forțelor proprii. Omul nu vrea să
CUNOAŞTEREA DE SINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363657_a_364986]
-
devin cu adevărat Trupul viu și Sângele lui Iisus Hristos prin săvârșirea tainei Euharistiei. Transformarea darurilor în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos se realizează într-un mod divin care transcende noțiunile de timp și spațiu aplicabile în lumea noastră căzută și, prin urmare, nu poate fi înțeleasă sau explicată în termenii filosofici ai acestei lumi (Kenneth Paul Wesche, Saint Ignatius of Antioch: the criterion of orthodoxy and the marks of catholicity, PRO ECCLESIA Vol. III, nr. 1, 1994, p. 96
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
creștinii deja intrați în perioada postului, imediat după duminica izgonirii lui Adam din Rai, refăcând într-un fel în plan interior călătoria umanității după căderea în păcat spre Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Astfel că, pe drumul acesta al umanității căzute, Dumnezeu i-a luminat și i-a condus pe oameni prin intermediul profeților. Așa se face că, la origine, prima duminică din Postul Mare a fost închinată profeților: lui Moise, Aaron, lui Samuel, tuturor acestor persoane sfinte care i-au călăuzit
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
prezență activă în cadrul școlii rucărene cu articole, studii, comunicări și conferințe. A elaborat o interesantă "Monografie a satului Podul Dâmboviței", comuna Dâmbovicioara. Un exemplar din această lucrare se găsește la Arhivele Naționale din București. Unele evocări ale eroilor rucăreni - dascăli căzuți în al doilea război mondial, le-a publicat în presa județeană, musceleană și în revista "România Mare". O doamnă puțintică la trup, tăcută și discretă, cu o clamațiune domoală în care strecura cu dibăcie un ton impus de nevoia de
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
lor, participau mai activ, mai dedicați vieții spirituale. Aceasta o spun gândindu-mă la mărețele opere lăsate moștenire națiunii de marii noștri poeți și scriitori care ne-au încântat copilăria prin lecturarea acestora. - Așa este. Uite, am ajuns la copacul căzut și de unde ai fugit ca o căprioră speriată la vederea vânătorului sau a lupului rău. - Hi, hi, hi. Și nu s-a dovedit că erai un lup rău? - Numai că până la urmă căprioara s-a lăsat mâncatăde lupul cel rău
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
a face cunoscut pe tărâmul veșniciei că mândria poate face diavoli din îngerii cei mai nobili, în vreme ce smerenia poate înălța țărâna păcătoasă până la tronuri de îngeri. Acesta este marele țel al lui Dumnezeu în ridicarea unei noi creații, contrapusă împărăției căzute a îngerilor, cu acest scop se află ea în stare de război, între focul și mândria îngerilor căzuți și smerenia Mielului lui Dumnezeu, pentru ca ultima trâmbiță să facă să răsune în veșnicie marele adevăr că răul nu-și poate avea
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
poate înălța țărâna păcătoasă până la tronuri de îngeri. Acesta este marele țel al lui Dumnezeu în ridicarea unei noi creații, contrapusă împărăției căzute a îngerilor, cu acest scop se află ea în stare de război, între focul și mândria îngerilor căzuți și smerenia Mielului lui Dumnezeu, pentru ca ultima trâmbiță să facă să răsune în veșnicie marele adevăr că răul nu-și poate avea originea decât în mândrie și nu-și găsește sfârșitul decât în smerenie. Nu socoti mândria ca o stare
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
munte, s-au pierdut unele rânduri ca acestea: “Ați auzit că s-a spus celor de demult: să nu săvârșiți păcate. Eu însă vă spun vouă că oricine se întristează nesăvârșind păcate, a și păcătuit în inima lui”. (10) Condiția căzută a omului este nefericită. Ceea ce nu înseamnă că nu avem dreptul la fericire. Ba și datoria de a fi fericiți. Creștinismul este o școală a fericirii. Cea dintâi datorie a unui creștin este să fie fericit. (11) Cum vom cunoaște
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Cine s-ar putea gândi la așa ceva? Sau ai scris când erai copilaș și acum ai abandonat? - Am scris, acum am alte preocupări mai importante. - Acelea de a distruge inimi? De a seduce și de a abandona după aceea victima căzută în plasa ta de păianjen? - Andrada, aici am venit să ne simțim bine, să petrecemo după amiază plăcută într-un cadru natural mirific. De ce trebuie să strici tu totul prin sarcasmul tău, când am început așa de frumos plimbarea? - Scuză
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
DE EST, unde se înregistrau mari pierderi în morți, răniți și dispăruți. Vizitele lui PETRACHE LUPU urmăreau ridicarea moralului ostașilor care trebuiau să plece pe FRONT, precum și a poporului care afla zilnic din telegramele aduse de jandarmi despre sacrificiul celor căzuți eroic pe FRONT. Organizatorii Bisericii l-au dus pe PETRACHE LUPU și pe FRONT ca să-i binecuvânteze pe militari și să le ridice moralul. Până la Locul Sfânt din Lunca Dunării unde era STÂNA și TROIȚA am trecut prin niște lanuri
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care îi cădeau în ochi, picături pe care le sufla când îi ajungeau pe buza superioară, și continua
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
după cum nu-i nici o casă deschisă inovațiilor contemporane. - S.G.: Totuși ce fie împiedică să-L vedem drept? - P.T.M: Păi, tot ceea ce am moștenit ne ajută să-L vedem strâmb. Trăim cu niște vătămături, stricăciuni, care sunt proprii unei ființe căzute, care nu poate să-L vadă pe Dumnezeu așa cum este. Cântăm la Înviere: "Să ne curățim simțirile și să-L vedem pe Hristos strălucind!". Din clipa când a căzut, Adam nu L-a mai văzut pe Dumnezeu decât ca pe
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
stresul, deznădejdea, ateismul, imoralitatea, nihilismul, demonismul, sectarismul, erezia, violența și ca ultimă rezolvare, sinuciderea, uciderea, crima politică, genocidul. Suferința și Jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos a devenit izvorul celor șapte cauze ale durerii și suferinței creștinului: Vrăjmașul, oamenii, firea personală căzută (cu toate patimile care-și au sălaș în inima noastră), suferința îngăduită de Dumnezeu ca ca putință a jertfei noastre, suferința acceptată de noi ca măsură a credinței noastre, suferința din iubirea pentru semenul nostru, suferința Crucii sau jertfa ca
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
posibilitatea sfințeniei, desăvârșirii și se reflectă în deosebi în patimile minții și ale cugetării (părerea de sine, lauda, întunecarea, rătăcirea, înșelarea). Durerea de la oameni, provine din rândul celor care calomniază, hulesc, defăimează, profanează și prigonesc aproapele. Durerea din firea noastră căzută, se ivește în general din patimile trupești înscăunate în inima noastră (desfrâu, nedreptate, lăcomie, lene, iubire de arginți...) Aceste cause fundamentale ale suferinței și durerii, traversează istoria omenirii de la un capăt la altul. Primele două dureri sunt „oferite” ca „dar
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă mereu la pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut, Suntem
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349213_a_350542]