599 matches
-
milioane ani. Acest lucru ar putea explica inexistența de cactuși endemici în Africa, aceștia au evoluționat în America când continentele deja erau separate. Cactușii au un metabolism special cunoscut sub numele de CAM La fel ca plantele suculente, membrii familiei cactușilor (cactaceae ) sunt bine adaptați unui mediu cu precipitații reduse. Frunzele s-au transformat în spini, pentru a preveni evaporarea apei prin transpirație și servesc de apărare a plantei contra animalelor însetate. Fotosinteza se realizează prin tulpinele îngroșate care îmagazinează apă
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
rudimentare și de viață scurtă, de 1-3 mm lungime. Doar două genuri Pereskia și Pereskiopsis posedă mari frunze care nu sunt suculente. Studii recente au ajuns la concluzia că genul Pereskia a fost un ancestru din care au evoluat toți cactușii. Familia cactaceae există într-o mare formă de varietăți și mărimi. Unele specii au atins mari dimensiuni, cum ar fi: Carnegia gigantea și Pachycereus pringlei. Toate sunt plante angiosperme care înseamnă că produc flori, majoritatea foarte frumoase și la fel
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
fluturi și lilieci. ul, numit și fântâna deșertului, este unul dintre cele mai bune exemple de adaptare a viețuitoarelor la condițiile aspre ale mediului. Este planta specifică deșerturilor din Mexic și sudul S.U.A. La adăpostul învelișului cerat, presărat cu spini, cactusul depozitează în celule sale mari cantități de apă, care, în caz de nevoie, poate fi folosită de cei rătăciți prin deșert. Florile sunt solitare și hermafrodite sau foarte rar Unisexuate. Există specii cu flori Zigomorfe care sunt în general actinomorfe
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
la bază ca să formeze un himpant sau tub periantic. Fructele sunt rare ori uscate. Un anumit număr de specii se cultivă ca plante ornamentale sau în grădini ornamentale. Deasemenea pot forma parte din așa numitele grădini xerofite unde sunt grupați cactuși sau alte plante xerofite consumatoare de puțină apă din regiunile aride.de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă care creștea in insula
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
cultivă ca plante ornamentale sau în grădini ornamentale. Deasemenea pot forma parte din așa numitele grădini xerofite unde sunt grupați cactuși sau alte plante xerofite consumatoare de puțină apă din regiunile aride.de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă care creștea in insula Sicilia , posibil Cynara cardunculus. Cuvântul a trecut în latină sub forma "cactus" prin scrierile lui Plinius cel Bătrân în Naturalis
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă care creștea in insula Sicilia , posibil Cynara cardunculus. Cuvântul a trecut în latină sub forma "cactus" prin scrierile lui Plinius cel Bătrân în Naturalis Historiæ unde a rescris descrierea lui Teofrast despre planta care creștea în Sicilia. Familia se divide în patru subfamilii: Pereskioideae, ( care are frunze bine formate) Opuntioideae (din care aparține Opuntia sau "nopal
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
rescris descrierea lui Teofrast despre planta care creștea în Sicilia. Familia se divide în patru subfamilii: Pereskioideae, ( care are frunze bine formate) Opuntioideae (din care aparține Opuntia sau "nopal"), Maihuenioideae și Cactoideae. Există mai mult de 200 de genuri de cactuși ( si aproximativ 2500 specii), cea mai mare parte sunt adaptate climei aride.
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
40% sunt endemice sau specifice regiunii. În zona litorală și în regiunile joase de coastă cresc mangrove, plante rezistente ce prezintă adaptări la conținutul crescut de sare al apei de mare. Deasupra zonei litorale se află zona aridă, dominată de cactuși giganți. O dată cu creșterea altitudinii apar pădurile, după care, pe insulele mai înalte, se dezvoltă vegetația de înălțime unde domină arborele de mușchi ("Scalesia") si orhideea. Dintre animale, aici viețuiesc țestoase uriașe (cele mai mari din lume), iguane, cormorani, balene cu
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
a fost un important simbol al politicii și a culturii Mexicului pentru sute de ani. Stema actuală înfățișează un vultur auriu mexican aflat pe un cactus imediat după capturarea unui șarpe. Simbolistica și interpretarea imaginii este foarte diferită, depinzând de punctul de vedere cultural implicat; astfel, pentru azteci aceasta avea "puternice conotații religioase și ceremoniale", dar pentru europeni simboliza și simbolizează "triumful binelui asupra răului". Conform
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
în căutarea unui semn divin pe care l-ar fi interpretat ca indicând locul exact al construirii capitalei lor. Zeul lor, Huitzilopochtli, le-ar fi ordonat să găsească acest loc acolo unde ar fi văzut un vultur așezat pe un cactus devorând un șarpe. Cactusul trebuia să crească pe o mică insulă, de fapt pe o rocă ce ar fi ieșit dintr-un lac. După circa două sute de ani de peregrinări aztecii ar fi găsit acest loc ca fiind o mică
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
divin pe care l-ar fi interpretat ca indicând locul exact al construirii capitalei lor. Zeul lor, Huitzilopochtli, le-ar fi ordonat să găsească acest loc acolo unde ar fi văzut un vultur așezat pe un cactus devorând un șarpe. Cactusul trebuia să crească pe o mică insulă, de fapt pe o rocă ce ar fi ieșit dintr-un lac. După circa două sute de ani de peregrinări aztecii ar fi găsit acest loc ca fiind o mică insulă în lacul mlăștinos
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
un vulture atacând un șarpe, alte codexuri ilustrate, precum Codex Mendoza, indică doar un vulture, în timp ce în textul din Ramírez Codex, zeul Huitzilopochtli indică aztecilor să caute un anumit vultur care devora o pasăre prețioasă, în timp ce era așezat pe un cactus. În textul codexului Chimalpahin Cuauhtlehuanitzin, vulturele devorează ceva, dar nu este indicat ce. În sfârșit, alte versiuni indică vulturele strângând în ghiarele sale simbolul aztec al războiului, glifa Atl-Tlachinolli, sau "apa care arde". Semnificațiile originale ale simbolurilor erau categoric diferite
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
simbolurilor erau categoric diferite, privite din diferite puncte de vedere, ale aztecilor comparativ cu ale spaniolilor. Vulturul era o reprezentare a zeului soare Huitzilopochtli, care era de o importanță majoră pentru azteci, întrucât se numeau pe ei înșiși "Poporul Soarelui". Cactusul, care era de fapt o anumită varietate, "Opuntia ficus-indica", plin de fructe, numite "" în Nahuatl, reprezenta insula Tenochtitlan, pe care civilizația aztecă a fost fondată. Pentru azteci, șarpele era un simbol al înțelepciiunii, având puternice conotații cu zeul Quetzalcoatl. Ca
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
sau împărăteasa germană este o specie de Cactaceae crescută deseori ca plantă ornamentală. Este una dintre cele trei specii principale folosite la crearea cactusului orhidee. Celelalte sunt "Disocactus speciosus" și "Epiphyllum crenatum". Este cunoscută doar din cultivări și uneori naturalizări. Se presupune că provine din Columbia, dar cel mai probabil este originară din sudul Mexicului. Este o specie diferită, dar înrudită cu "Disocactus ackermannii
Disocactus phyllanthoides () [Corola-website/Science/309400_a_310729]
-
lui Calvin sau fază Blackmann). -fotoactivarea pigmenților clorofilieni prin absorbția energiei solare; -fotoliza apei; -fotofosforilarea și formarea NADPH prin reducerea NADP ; -absorbția CO din atmosferă. Asimilează carbonul (CO2) în procesul de fotosinteză.Se depozitează substanțe de rezervă precum amidonul, apa (cactus, etc.), aer la plante acvatice (nufăr, parenchim aerifer, ferigi). Pentru desfășurarea tuturor activităților plantele au nevoie de energie. Pentru această se ard o parte a substanțelor organice proprii (substanțe din structura organismului) ce se transformă în energie. Există două tipuri
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
(pronunțat ) ori, alternativ, Mexico-, (în limba Nahuatl semnificând "Mexico printre cactuși de piatră") a fost capitala statului, apoi a Imperiului Aztec între 1325 și 1521, fiind construit pe o insulă și pe extensiile acesteia din lacul endoreic Texcoco, care este astăzi parte a Districtului Federal, arie federală din centrul Mexicului. În timpul
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
la vest (dar nu la sud), de localizarea orașului Tenochtitlan. Conform legendei, preoții acestui popor nomad i-ar fi indicat acestuia țara unde să se așeze, iar acest loc ar fi fost acela unde un vultur se lasă pe un cactus și caută să omoare un șarpe. Această scenă este azi prezentă și în stema mexicană. Conform unei alte legende, poporul aztec se ocupa cu vânătoarea, trăind o viață nomadă într-unul din deșerturile (azi neidentificat) din nordul sau centrul Mexicului
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
acestei legendei, zeul Huitzilopochtli, care printre alte atribuiri o avea și pe acea de Zeu-Soare, le-ar fi spus să se stabilească acolo unde vor întâlni un semn deosebit, adică acolo unde vor întâlni un vultur care stă pe un cactus având un șarpe în gheare. În jurul anului 1325, aztecii au găsit acel loc, iar orașul pe care l-au construit l-a numit Tenochtitlan. Tenoch (* 1299, Cuauhmixtitlan, † 1363) a fost un lider al aztecilor stabiliți în Valea Mexica, din timpul
Tenochtitlan () [Corola-website/Science/306328_a_307657]
-
Matanikau în timpul campaniei. La 20 august, portavionul de escortă a adus două escadrile de avioane marine la Henderson Field, o escadrilă de 19 Grumman F4F Wildcats, și o escadrilă de 12 SBD Dauntlessuri. Avioanele de la Henderson au căpătat porecla de "Cactus Air Force" (CAF) după numele de cod al Aliaților dat insulei Guadalcanal. Avioanele marine de vânătoare au intrat în acțiune chiar a doua zi, atacând unul din bombardierele japoneze care loveau zilnic. La 22 august, cinci avioane P-400 Airacobra și
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
vrea să spună că ați înțeles totul. Acesta este scopul acestui manifest. Pentru că Arta nu este pentru gândire, ci pentru sentimente. Pentru că Arta este de asemenea și pentru gândire. Încercați să interpretați neinterpretabilul! <br> Imaginația dumneavoastră va înflori că un cactus în deșert. Dar, Manifestul Paradoxist, în mod special, este o revoltă a emigrantului împotriva limbii țării sale de adopție, pe care el nu o vorbește (o carte antilimbaj într-un lexic foarte sărac - discursul de mâine?)...»<br> În engleză: http
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
de păduri de roșcove. "Puna": în ținuturile înalte din nord-vest, arbuștii de tola și tufișurile de ichu formează o pătură subțire deasupra solului stâncos, unele pietre fiind acoperite de mușchi (plantă) și licheni. În canioanele de la baza muntelui se întâlnește cactusul cardón. Pădurile de foioase și conifere: în regiunea lacurilor patagoneze (de-a lungul graniței chiliene), pădurile veșnic verzi sau cu frunze căzătoare sunt create, majoritar, din anumite specii de Nothofagus (fag sudic). Coniferele sunt întâlnite ceva mai rar. "Stepa patagoneză
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
originea legendară a tuturor civilizațiilor). Poporul mexica/aztec s-a declarat ghidat de zeul lor Huitzilopochtli, nume care înseamnă "Colibri stângaci" sau "Colibri din sud". Când au ajuns pe insula din lac, ei au văzut un vultur care purta un ... cactus sau fructele sale. (Datorită unei traduceri Tesozomoc, a devenit popular faptul că vulturul devora un șarpe, dar sursa originală aztecă nu menționa nimic despre vreun șarpe.) O sursă indica ca mânca o pasăre, alta ca avea doar un cactus, iar
Mitologie aztecă () [Corola-website/Science/319293_a_320622]
-
un ... cactus sau fructele sale. (Datorită unei traduceri Tesozomoc, a devenit popular faptul că vulturul devora un șarpe, dar sursa originală aztecă nu menționa nimic despre vreun șarpe.) O sursă indica ca mânca o pasăre, alta ca avea doar un cactus, iar a treia doar spune ca mânca ceva.) Aceasta viziune completează o profeție care spune cum ei au găsit noua casă în această locație. Aztecii au construit orașul lor Tenochtitlan în acest spațiu, construind o mare insulă artificială, care astăzi
Mitologie aztecă () [Corola-website/Science/319293_a_320622]
-
Economist (CFI) și coordonare activități microeconomice, IAMRCT(GSMC "Vulcan") București Prof.univ.dr. Puiu Nistoreanu a publicat peste 200 studii și articole de specialitate, în domeniul turismului, serviciilor, managementului și marketingului; în special în publicațiile: România Pitorească, Tribuna Economică, Revista de Comerț, CACTUS, Revista de Turism, Amfiteatru Economic. Prof.univ.dr. Puiu Nistoreanu a fost ales recenzorul publicației "Revista de Turism". Face parte din colectivele redacționale ale publicațiilor: "International Journal of Economic Practices and Theories (IJEPT)", "Revista de Turism" și CACTUS și "Amfiteatru Economic" . Este
Puiu Nistoreanu () [Corola-website/Science/316512_a_317841]