34,172 matches
-
albă, al lui Emir Kusturiza. Din cînd în cînd, aventura se oprește, parcă, iese din timp, și o mireasă merge în cercul arenei pe un cal alb, ireal, fluturîndu-și, la fel de ireal, voalul. E noapte, e tîrziu, clopotele bat în arenă, caii se strîng lîngă apă, țiganii prin coviltirele din șatră. Dimineața devreme, la cinci și jumătate, Bartabas intră în arena special amenajată la Boulbon. Lever de soleil, cel de-al doilea spectacol al lui. Luna e încă pe cer. Bartabas și
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
se strîng lîngă apă, țiganii prin coviltirele din șatră. Dimineața devreme, la cinci și jumătate, Bartabas intră în arena special amenajată la Boulbon. Lever de soleil, cel de-al doilea spectacol al lui. Luna e încă pe cer. Bartabas și calul lui, un cavaler și însoțitorul lui se desprind, ușor, din noapte și se duc în zi. În toate zilele mele ce vor urma după acceptarea noastră, a spectatorilor, la această confesiune a unui mare artist, Bartabas. La celălalt pol, Joseph
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Sfîrșit și început. Viață și moarte. Tablouri efemere, un discurs estetic, filosofic, fizic și metafizic. Paso doble, probabil unul dintre cele mai puternice, emoțional, stări provocate de o creație. Am plecat de la Avignon cu sunetul lutului muncit și al copitelor cailor care dau ocol lumii întregi ca să spună una dintre cele mai frumoase povești de pe pămîntul acestei cetăți, cea în care teatrul este rege.
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
am auzit că filmele românești nu iau premii la Cannes fiindcă n-avem lobby și România nu interesează. Cineaști autohtoni, altfel respectabili, mi-au explicat în conversații particulare că "noi" n-avem șanse din cauza că premiile Croazetei se stabilesc pe cai oculte. Cercurile de interese din "lumea mare" a filmului stabilesc cine ce premiu ia, înainte de întrunirea juriilor. Totul e politizat, totul e o uriașă înșelătorie căreia filmele noastre, mai bune decît ale altora, îi pică victime, pentru că n-avem sprijinitori
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o vacă frumoasă Joiana. Aveau în jur de 10 ani după cum spune mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poți crede că părinții și bunicii lor au fost transmutați în mijlocul Rusiei acum șaptezeci de ani. MLC: „țara mea este limba română”, spunea poetul Nichita Stănescu. NP: Da, așa este! Atunci am înțeles că neamul românesc nu piere, „nu mor caii, când vor câinii”, spune înțeleptul nostru proverb. Dorința mea ar fi să construim în Kazahstan o biserică ortodoxă românească, care să fie subordo nata Patriarhiei de la București. Cu donații de la noi toti și cu ajutorul Departamentului Românilor de Pretutindeni trebuie să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic cocos, sensibil câine, generos mistreț cu colți diamantini și lunatici - oare sunt? Ce-ai vrea să fiu? Dincolo de toate-ndrăznelile inimii mele caut Graalul cel sfânt... 14 Ianuarie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rezoneurilor politici a autorului Principelui, Niccolň Machiavelli. În istorie Machiavelli are reputația unui cinic lipsit de scrupule, căruia i se atribuie în mod injust o deviză devenită celebră: "Scopul scuză mijloacele". Puțini însă au studiat capodopera florentinului fără ochelarii de cal ai ideilor preconcepute. Păcat, pentru că multe dintre sfaturile lui Machiavelli ar putea fi de mare folos politicienilor de azi. Concluzionează Aurelian Crăiuțu la capătul micii sale incursiuni în învățăturile Principelui: "... în viziunea lui Machiavelli simțul politic (și cel practic) implică
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
Ardeal! Cea mai înverșunată este Italia. Sora latină! Dar, pragmatic, Brătianu se face că nu aude... întâi ocupă și pe urmă discută. Pe măsură ce înaintez în timp, ceața se face mai străvezie. Știu că sunt la București. Sunt teii de la șosea. Caii sunt în blană nețesălați. Le poți număra coastele. Ca de la război. în jur urale și iar urale. E cavaleria lui Rusescu... se întoarce de la Budapesta! I-a liniștit pe unguri!... Să fi avut cincisprezece ani. De la țară ne-a invitat
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
lucrat de viziuni/ și-acum îl țin sub bâta lor pândarii/ să-l stoarcă de mirare și minuni:// ŤO hi lăcusta care-mpunge orzul/ sau fluturele îngrășat cu pai/ sau pasăre cum o arată torsul/ sau viespea albă ce ucide cai// că d-aia parcă s-a rărit porumbul/ și laptele s-a subțiat în vaci/ că umblă gâza asta grea ca plumbul/ și paște catifeaua prin copaci,// țineți-o bine ca să-i dăm cu prafuri/ otrăvitoare și chemați țigani.ť
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o vacă frumoasă Joiana. Aveau în jur de 10 ani după cum spune mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poți crede că părinții și bunicii lor au fost transmutați în mijlocul Rusiei acum șaptezeci de ani. MLC: „țara mea este limba română”, spunea poetul Nichita Stănescu. NP: Da, așa este! Atunci am înțeles că neamul românesc nu piere, „nu mor caii, când vor câinii”, spune înțeleptul nostru proverb. Dorința mea ar fi să construim în Kazahstan o biserică ortodoxă românească, care să fie subordo nata Patriarhiei de la București. Cu donații de la noi toti și cu ajutorul Departamentului Românilor de Pretutindeni trebuie să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și iatagan milos! Mai ambițios decât șobolanul, măi autoritar decât bivolul de abanos, îndrăzneț tigru pe patul lui Procust, iepure calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic cocos, sensibil câine, generos mistreț cu colți diamantini și lunatici - oare sunt? Ce-ai vrea să fiu? Dincolo de toate-ndrăznelile inimii mele caut Graalul cel sfânt... 14 Ianuarie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cuțit, spre a-l feri de riscul de a se tăia cu el. Curiozitatea ochilor aprinde focul poftei păcătoase ca un incendiu. Cel ce își lasă privirile să rătăcească se aseamănă unui vizitiu care nu își are ochii ațintiți asupra cailor și din care cauză caii vor sfârși prin al târî în prăpastie. El se aseamănă cu o fortăreață cu porțile nepăzite și care din această cauză, poate cădea lesne în mâinile inamicului <footnote Constantin Pavel, op. cit., p. 436. footnote>. Din
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de riscul de a se tăia cu el. Curiozitatea ochilor aprinde focul poftei păcătoase ca un incendiu. Cel ce își lasă privirile să rătăcească se aseamănă unui vizitiu care nu își are ochii ațintiți asupra cailor și din care cauză caii vor sfârși prin al târî în prăpastie. El se aseamănă cu o fortăreață cu porțile nepăzite și care din această cauză, poate cădea lesne în mâinile inamicului <footnote Constantin Pavel, op. cit., p. 436. footnote>. Din cele cinci simțuri, ochii ocupă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
comic, de exemplu lăptarii mărginași, care în fiecare dimineață trebuiau să aducă marfa clienților, s-au gândit la năstrușnica idee de a-și împodobi căciulile cu stegulețe albe de pace înfiptecu mici nuieleîn creștetul pălăriilor lor, cât și după urechile cailor înhămați la faetoane. În așa chip și-au făcut intrarea dimineața în oraș, făcând chiar pe soldații ocupanți să râdă cu lacrimi, de asemenea trăsnaie! Populația nu era de loc liniștită, în schimb trecea prin clipe de mari încercări. Se
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
să pornim noaptea la 1 pentru ca să putem prinde a doua zi un tren în gara Vinț. Era o lună ca ziua, iar aerul rece și proaspăt ne-a mai scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Editurii Parigramme, dedicate vechiului Paris, cărțile se constituie într-o istorie ilustrată a modernizării arhitectonice a unui oraș transformat în numai câțiva ani dintr-o localitate cvasi-sălbatică - în care oamenii se ușurau pe străzile mai mult sau mai puțin lăturalnice, caii morți erau abandonați în plină stradă și stăteau acolo cu zilele, iar apa curentă era un lux - într-o capitală europeană în adevăratul înțeles al cuvântului. Contestată de mulți, denumirea ,Micul Paris" avea acoperire în realitate, modelul parizian, redus la
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
cu grija crispată a bolnavilor de inimă, care știu că orice emoție le-ar putea provoca un atac, vine, dinspre lumea înfiptă în ordine și în formol, vestea morții unui poet: ,A MURIT ÎN SPITAL POETUL VENIAMIN LOVIT DE-UN CAL DE CURSE PENSIONAR PE NUME MON POMPON VÎNDUT PENTRU SALAM, DAR ÎN ULTIMA OR| TRANSPORTA C|RU}E CU VAR." O caravană aseptică, la care alipesc vagoane și avangarda, care tocește sentimentul, întinzîndu-l disperat, și prozaismul de ieri, de azi
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
dește,/ cu unghe de țap/ în creștet de cap,/ cu blana ca sfecla,/ cu ochii ca stecla/ cum ochii de vîlc,/ fiare cu tîlc,/ cu duhori suave:/ gŕdini filosoafe.../ (Ave!)". Modelul, aici, e cel al poeziei populare, cînd descrie vreun cal fantastic. Mai pe urmă, o cîntare a celor care nu se trec, făcute fiind din slove și spoieli, răsturnînd, prin ruperea ermeticei picturi de lumea fiarelor de toată ziua, jelania cronicărească: "... A psevdofiarelor cînt viața-neviața/ care nu se trece ca
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
retractilitate, în iremediabilă dezolare. Mitologia e dezumflată prin raportarea la stringența prezentului plat, izbită de inebranlabila actualitate: "O, voi barbari/ din toate zările/ deghizați în ahei/ nu-mi veți putea cuceri/ Troia din inima mea.(...) Veți avea nevoie/ de un cal mic, mic, mic/ de plumb.// Sau, și mai bine,/ de un cal mic, mic, mic/ de oțel// Dar/ nu va mai fi nici un Homer/ nici un Eneea/ nu va pleca spre Latium". Iar eminescianul Luceafăr ni se înfățișează coborît din slava
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
plat, izbită de inebranlabila actualitate: "O, voi barbari/ din toate zările/ deghizați în ahei/ nu-mi veți putea cuceri/ Troia din inima mea.(...) Veți avea nevoie/ de un cal mic, mic, mic/ de plumb.// Sau, și mai bine,/ de un cal mic, mic, mic/ de oțel// Dar/ nu va mai fi nici un Homer/ nici un Eneea/ nu va pleca spre Latium". Iar eminescianul Luceafăr ni se înfățișează coborît din slava-i celestă pentru a fi adus la treapta comizerației bacoviene: "Oho, Luceafăr
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
accidentaților. Alături de acestea, în inventarul anului 1898 se consemna deținerea a 12 tărgi portabile, 12 genți și truse medicale, fiind transportate anual aproximativ 500 de persoane aflate în suferință. Cincisprezece ani mai târziu, în 1913, sunt procurate două trăsuri cu cai, înlesnind mult activitatea „salvatorilor“. Tot în acest an se centralizează toate posturile de salvare, din cartierele Fabric și Principele Carol (actualul Iosefin), într-un post central amplasat într-o clădire modestă, pe strada Grigorescu nr. 2. Primele automobile sanitare sunt
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]