1,623 matches
-
Teodor (Galați); Zaman, Gheorghe (Caracal). 7 1892-1893 Nenițescu, Dimitrie (Galați). 1 1893 Goldenthal, Mihai-Valerian (Iași). 1 1894 Bălănescu, Nicolae (Giurgiu). 1 1895 Dragomirescu, Radu (București); Rădulescu, Mihai (Crevenic); Villacrose, Alexandru (București). 3 1895-1896 Iliescu, Anton (București). 1 1896 Giulea, Alexandru (Calafat); Protopopescu, Constantin (București). 2 1896-1897 Petraru, Constantin (București); Toncescu, Pascal (Crompoia). 2 1897 Radu, Vasile (Iași); Român, Ioan (Iași); Simionescu, Alexandru (București). 3 1897-1898 Orleanu, Gheorghe (Focșani); Zelescovici, Luca (Brăila). 2 1898-1899 Alexandrescu, Marin (București)9; Gherghel, Ovidiu (Câmpulung); Pencioiu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
4 1912-1913 Mavromati, Nicolae (Galați). 1 Dintre cei 1213 doctori în drept inventoriați, 77 sunt români din București (20), Iași (nouă), Galați (opt), Brăila (cinci), Craiova (patru), Bârlad (trei), Ploiești (trei), Turnu Severin (trei), Buzău (doi), Caracal (doi), Constantă (doi), Calafat, Călărași, Câmpulung, Cerneți, Crevenic, Crompoia, Fălticeni, Focșani, Huși, Giurgiu, Piatra Neamț, Puțeni, Roșcani, Scradă, Târgu Jiu și Tecuci (câte unul); statistică mai reținea și numele unui român din Basarabia (Moise Nicolae Pacu, care devenea doctor în drept în 1895-1896)11. Cinci
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1 2 3 Tecuci 2 1 3 Călărași 1 1 2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pus într-o situație în care suntem mai mult sau mai puțin obligați să-i sprijinim”. Stratford a amânat până la 20 octombrie să facă apel la flotă, dar escaladarea conflictului ruso-turc nu a mai putut fi oprită: turcii au bombardat Calafatul, Oltenița și alte puncte de peste Dunăre la 23 octombrie, iar patru zile mai târziu au trecut fluviul și au atacat detașamente rusești. Ca represalii, în Principate a fost instaurat un regim de ocupație militară în frunte cu generalul Alexandr Ivanovici
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
bătătorit drum al sării pornea de la sașii din Sibiu și din Brașov și cobora până la Dunăre, „drum fără de pulbere”. Vămile erau la hotare (adică acolo unde intrau mărfurile în țară) și în interiorul țării (ca vămile „de pe plaiuri”, la Câmpulung, Târgoviște, Calafat, Slatina, Jiu). Catolici bulgari, unguri, sași, italieni, croați, alungați de vitregiile vremii din țările lor de baștină, s-au stabilit pe pământurile oltenești, datorită prosperității economice și regimului politic. În 1644 la Craiova erau negustori și militari catolici de etnie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Vidin s-a făcut în mijlocul entuziasmului populațiunii; seara, Izzet pașa a invitat la un prânz pe generalul Manu și ofițerii superiori români; a doua zi generalul Manu a invitat pe Izzet-pașa și pe ofițerii superiori turci la dejun în Calafat. O reală cordialitate creștea între turci și români, în aceeași măsură creștea animozitatea românilor față de ruși. În București toată lumea, fără excepție, arăta simpatie prizonierilor turci, iar pentru ruși nu mai erea decât ostilitate. pacea de la san stefano La 20 februarie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
MIHAIL SADOVEANU ( M.S. COBUZ) DESPRE SINE ȘI DESPRE ENRIC FURTUNĂ* Nota aceasta, dacă ar fi apărut când eram amândoi necunoscuți, n-avea nici o importanță; acuma are poate un interes de curiozitate. În numărul ultim din Opinia, citesc ceva cu privire la bucata Calafatul a reginei noastre poete. Văd și câteva informații despre o traducere a acestei frumoase poezii apărută cândva în volumul Pe Dunăre, supt iscălitura lui M. Sadoveanu. Traducerea cerută de M.S. Regina direcției teatrului e aceea care a fost rostită pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
volumul Pe Dunăre, supt iscălitura lui M. Sadoveanu. Traducerea cerută de M.S. Regina direcției teatrului e aceea care a fost rostită pe scena Teatrului Național cu prilejul serbărilor jubiliare. E o traducere fără valoare, făcută nu știu de cine. Traducerea Calafatului din volumul sus pomenit, a fost într-adevăr făcută de un prietin bun al meu, scriitor cunoscut în lumea care apreciază versurile. Pot să-i spun numele: e vorba de Enric Furtună.3 D. Tzigara-Samurcaș dorea să aibă o traducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
volumul sus pomenit, a fost într-adevăr făcută de un prietin bun al meu, scriitor cunoscut în lumea care apreciază versurile. Pot să-i spun numele: e vorba de Enric Furtună.3 D. Tzigara-Samurcaș dorea să aibă o traducere a Calafatului și a vorbit despre asta cu mine și cu Șt.O. Iosif. Eram în corespondență cu Enric Furtună; i-am propus să-mi trimită o versiune. Mi-a trimis-o. E adevărat, în mine stăruiau rămășițele unui versificator; era lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Teleman. În urma declarării stării de război între Rusia și Turcia, comandamentul român a hotărât ca trupele Corpului 1, în care intra și Regimentul 4 Linie, la comanda căruia se afla maiorul Gheorghe Teleman, să păzească linia Dunării pe zona de la Calafat la Bechet, să respingă orice încercare a turcilor de a trece pe teritoriul țării. În zorii zilei de 3 iunie 1877, avanposturile Regimentului 4 Linie sesizează artileriei că un grup de vase inamice au pornit din Vidin spre Calafat. Patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la Calafat la Bechet, să respingă orice încercare a turcilor de a trece pe teritoriul țării. În zorii zilei de 3 iunie 1877, avanposturile Regimentului 4 Linie sesizează artileriei că un grup de vase inamice au pornit din Vidin spre Calafat. Patru din aceste vase turcești au fost scufundate ca urmare a intervenției Regimentului 1 Artilerie. În noaptea de 18 spre 19 iunie, soldații Regimentului 4 Linie au avut misiunea grea să ocupe trei ostroave pe Dunăre, între Vidin și Calafat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Calafat. Patru din aceste vase turcești au fost scufundate ca urmare a intervenției Regimentului 1 Artilerie. În noaptea de 18 spre 19 iunie, soldații Regimentului 4 Linie au avut misiunea grea să ocupe trei ostroave pe Dunăre, între Vidin și Calafat. Încercările turcilor de a recuceri ostroavele, prin atacurile din 23 și 25 iunie, eșuează datorită intervenției curajoșilor ostași ai maiorului Gheorge Teleman. La 20 august 1877, trupele Corpului 1 au trecut Dunărea pe podul de vase de la Slătioara, îndreptându-se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aflați pe front. Hotărârea românilor de a cuceri independența pe câmpul de luptă relevă faptul că participarea lor la Războiul Neatârnării, directă sau indirectă, a avut un rol determinant. Pe tot parcursul campaniei din Balcani, în operațiile militare de la Dunăre, Calafat, Nicopole, Plevna, Rahova sau Vidin, cetățenii români, în haină ostășească ori ajutând în diferite chipuri armata, și-au dovedit permanent profundul atașament față de nobila cauză a independenței naționale. Nicolae Iorga sublinia că Războiul pentru Independență a contribuit la ridicarea conștiinței
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe toate străzile spre gară și spre ieșirile din București; toate încărcate cu lăzi, cufere, saci, lădițe, tinichele; în mijlocul acestei grămădeli, câte un ofițer sau doi, sau câte un soldat. Venise știrea că francezii sunt la Giurgiu și alții la Calafat; de frică să nu fie prinși între două focuri, nu nimereau drumurile. Ai noștri mobilizau, germanilor li se dăduseră 24 de ore pentru a nu fi dezarmați. Mackensen, Hartmann, Koch, Tülff, toți au pornit într-o zi; își vindeau caii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de cărți) b. Fila 2. - Memoria la anul 1853 au fost bătaie mare în România. Muscalii cu turcii lovirea cea mai crâncenă au fost la Oltenița și la Cetate. Comuna Salcia s-au prefăcut în cenușă. Bătaia de la Radovanu. De la Calafat. 1870 ianuar 2 zile. G. Banciu paroh oriental. c. Fila 3. - «În anul 1867 au fost bătălia cu Burcuzi sau buruzi. Lovirea cea mai crâncenă au fost la Cernigoreț în Bohemia. Banci preot de lege greco răsăriteanîă» 7. Evanghelia - 1750
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Dorohoi nu au putut subscrie decât cu suma de 7500000 lei este reală, cunoscut fiind că în vara anului 1941, sute de evrei din Dorohoi au fost internați în lagărele de muncă forțată organizate la Craiova, Târgu-Jiu, Caracal Romanați, Calafat. Printre evreii internați în lagărele de muncă forțată au fost numeroși fruntași ai vieții economice din oraș, în special comercianți și industriași, dar și membri din conducerea comunității. Ca urmare, comitetul organizat pentru subscrierea la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
20 august 1941, al MAI nr.7089 din 21 august 1941, către MSM precizează că urmează ca evreii din județele arătate (1100 din Iași în Ialomița, 800 din Basarabia în Vlașca, 1053 din Rădăuți la Craiova, 780 din Rădăuți la Calafat) unde în prezent se găsesc evacuați din ordinul a diferite mari Unități să se înapoieze în capitalele de județ de unde au plecat. Să ordonați întrebuințarea lor la munca de folos obștesc. În perioada august -septembrie 1941, Prefectura Dorohoi înregistrează numeroase
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
primit dela Domnul Ministru de Interne, vă invit a lua urgente măsuri ca toți soldații convalescenți ori cu concedii ecspirate din Infanterie și Dorobanți să fie trimiși Domnului Comandant al Depoului Batalionului II Dorobanți local spre a se Înainta la Calafat, observânduse de aproape pe toate gradele inferioare cărora le va ecspira concediul să se trimită zisului Batalion”. Mai bine informată, Primăria orașului Huși sărise În ajutorul disperatului polițai Alexandrescu care nu reușise să depisteze niciun cetățean din această grupă, trimițându
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe unde... venind de nu știu unde întunericul, frunzele s-au așternut, tăcute, pe trotuare, s-au prefăcut într-un covor gros, roșu, cu largi pete aurii, cu miros de pământ umed; am hoinărit pe Strada Probei, pe Strada Melancoliei, pe Strada Calafatului... Acolo cânta, în urechea mea întristată, cânta un cântec Maria Tănase, un cântec de mahala: "Un țigan avea o casă, doi copii și o nevastă, nevasta era frumoasă, de-ți făcea lumină-n casă, Țiganul cam urâcios, urâcios și mofturos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
era frumoasă, de-ți făcea lumină-n casă, Țiganul cam urâcios, urâcios și mofturos, mai venea și seara beat, și-și bătea nevasta-n cap, Nevasta s-a săturat, și-a luat drumul și-a plecat, Și-a plecat la Calafat, c-un boier s-a măritat, Plânge Leana și Tincuța, Plâng mereu după măicuța, Țiganul s-a întristat, după țigancă a plecat, Ani de zile-a căutat Și-a găsit-o-n Calafat, Trecând pe lângă o poartă, Copilașii-au chiuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și-a plecat, Și-a plecat la Calafat, c-un boier s-a măritat, Plânge Leana și Tincuța, Plâng mereu după măicuța, Țiganul s-a întristat, după țigancă a plecat, Ani de zile-a căutat Și-a găsit-o-n Calafat, Trecând pe lângă o poartă, Copilașii-au chiuit, Uite-o taică pe măicuța, Uite-o colo pe terasă, stă cu boieru la masă, Țiganca de i-a văzut, tot părul din cap și-a smuls, N-a mai vrut nici avuție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
interese. Sub Bizanț, Dobrogea și-a păstrat statutul de zonă portuară importantă pentru comerț. În urma unor tratate cu Genova, în porturile Vicina, Chilia, Brăila și Cetatea Albă au acostat corăbii genoveze și venețiene. Genovezii au întemeiat porturile de la Giurgiu și Calafat și au con struit acolo puncte de reparații navale și călăfătuiri. Din secolul al XIV-lea, în Moldova, mai aproape de mare decât Țara Românească, au început să se construiască vase (probabil mici, cu un singur catarg și o velă mare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
În zonă..., li s-a pus În vedere că În 24 de ore să părăsească comuna. Și-atuncea au strâns bagajele, și tata a cerut să fie trimis În județul Dolj și ne-au dus În comuna Ciupercenii Vechi, lângă Calafat, pentru că acolo el avea o soră, tot Învățătoare. Eu aveam nouă ani când ne-am refugiat, eram În clasa a II-a primară. Am continuat școala În comuna Ciupercenii Vechi și, pe urmă, după patru clase primare, m-am Înscris
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o soră, tot Învățătoare. Eu aveam nouă ani când ne-am refugiat, eram În clasa a II-a primară. Am continuat școala În comuna Ciupercenii Vechi și, pe urmă, după patru clase primare, m-am Înscris la Liceul „Independența” din Calafat, și acolo am fost elev până În 1945. În ’45, eliberându-se Ardealul, ne-am reîntors În Maramureș. Dar aș vrea să vă povestesc niște lucruri care nu cred c-au fost spuse de alții și care poate merită să fie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din sârmă pe care Îl făcusem cu geamul... Și am uitat să spun: să știți că, În pușcărie, unii brigadieri a fost mai răi decât gardienii... Cum a fost un oarecare Andreica, din comuna Izvoare, județu’ Mehedinți, Colțan Ion din Calafat și unu’ Niculescu din Buzău... Ăștia a fost canalii pentru noi, pentru deținuți. Ăștia ne lăsa În poartă seara la bătaie... Că În poartă, când ajungeam, Întreba: „Cine n-a făcut norma?”. Și ei spuneau cutare, cutare, cutare. De multe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]