2,041 matches
-
efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și prin acțiunea diferențiată a factorilor denudației. Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la apariția unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale.Aceste depozite dure, de gresii și calcare oolitice, cu grosimi de circa 12 m, situate la partea superioară a acestui platou aparțin 143 microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Stratele prezintă o înclinare spre sud-est de aproximativ 40 m pe o distanță de 5 km. (P.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
coacere) trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etc). La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare: din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
coacereă trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etcă. La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare:din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de turiști, existența unei structuri urbane deja existentă, prin dezvoltarea localităților litorale ca porturi. Problemele principale pot apărea în legătură cu utilitățile sunt: - inexistența unei surse de apă potabilă convenabile - de multe ori, în apropierea litoralului, apa dulce lipsește sau are elemente (calcar, de exemplu) care o fac greu operațională; - tentația de a direcționa apele uzate direct în apa mării este ridicată; astfel încât uneori (în special pentru stațiunile de mai mică importanță) sistemele de epurare a apei lipsesc; construcția haotică de hoteluri și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
2 descoperit în tumulul de lângă satul Costeștii Noi cuprinde obiecte de inventar sarmatic: fragmente de mici dimensiuni ale unei piese din fier descoperite în partea vestică a gropii; două mărgele mărunte și una de formă cilindrică din sticlă; cute din calcar descoperite în colțul de sud-est al gropii, având lungimea de 8 cm, lățimea de 5 cm și grosimea de 3,5 cm; două vase de ofrandă, dintre care unul reprezentând un bol ceramic modelat la roată (descoperit printre oasele amestecate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a favorizat formarea de soluri destul de profunde
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct de vedere geomorfologic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
află în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire spre sud-vest a platformei ruse, fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale iar în adâncime din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice. În regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
În regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care îi dau aspect concrețional. b) Aspecte pedologice: sol brun argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bahlui. d) Aspecte climatologice: rezervația se încadrează
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului superior. Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sarmațianului superior. Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide, Solen, foraminifere, ostracode. Cimentul este alcătuit din calcit sparitic. Calcarele lumaselice sunt alcătuite aproape exclusiv din bioclaste întregi sau fragmentare de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și sunt alcătuite din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sau fragmentare de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și sunt alcătuite din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit, zircon, hornblenda etc.), litoclaste (granite, gnaise, cuartite, gresii, calcare), corpuscule oolitice, minerale antigene etc. În concluzie materialul din care au rezultat rocile prezentate este atât de origine epiclastică, cât și de precipitare chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de adâncime
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Șcheia Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio sp. (”formațiune de Șcheia”). Calcar oolitic cu Mactra podolica. Nisipo gresii și calcare lumașelice. Depozitele basarabiene din zona Șcheia sunt cele mai vechi depozite care aflorează, având în acest perimetru o largă dezvoltare. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (SPA) ELEȘTEELE JIJIEI ȘI MILETINULUI Jijia este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio sp. (”formațiune de Șcheia”). Calcar oolitic cu Mactra podolica. Nisipo gresii și calcare lumașelice. Depozitele basarabiene din zona Șcheia sunt cele mai vechi depozite care aflorează, având în acest perimetru o largă dezvoltare. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (SPA) ELEȘTEELE JIJIEI ȘI MILETINULUI Jijia este cel mai important afluent al Prutului, având o
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
știe că prin Încălzire apa depune o cantitate de săruri de calciu, care le Îmbracă interiorul ca o manta. Tabla cazanului nemaifiind În contact direct cu apa se Încălzește la roșu. Dacă Însă se produce o fisură În mantaua de calcar, atunci apa vine În contact cu tabla Înroșită, vaporizarea se face brusc, presiunea crește și ea corespunzător, și cazanul poate exploda. Fenomenul de calefacție a fost studiat de fizicianul Poggendorf. Acesta a imaginat un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate demonstra
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mariana STANA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93112]