817 matches
-
gravura neconvențională modernă. Materialitatea încetează să fie doar un atribut veșmânt al unei forme și se reconfigurează într-un atribut concret al însuși semnului plastic. Astfel, transparența unui gri sau adâncimea catifelată a unui negru, rigoarea unei incizii lineare sau caligrafia sinuoasă a unui alt traseu se dovedesc atrăgătoare indiferent dacă figurează ceva concret sau reprezintă doar un gest neintermediat al artistului. SERIGRAFIE - SERIGRAVURĂ Avem de-a face în acest caz cu un element de mare specificitate: sita serigrafică, dintr-o
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
parcursul său intercultural de-a lungul căruia a clădit un nou univers de valori, care l-a condus la o viziune creatoare asupra Omului, reflectată În pânzele sale. Lam, În copilăria sa petrecută la Sagua la Grande, devine sensibil la caligrafia chinezească practicată de tatăl său, fiind În același timp profund marcat de practicile africane din Cuba, În care este inițiat de nașa sa, Mantonica Wilson, autoritate locală În materie de ritualuri magico-religioase originare din Dahomey 1 și de santeria, religie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
B. McKerrow, An Introduction to Bibliography for Literary Students, Oxford, 1927. 7. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 8. Pentru paleografia documentelor literare engleze, vezi Wolfgang Keller, Angelsăchsische Paleographie, 2 vol., Berlin, 1906 (Palestra, 43 a și b). Pentru caligrafia elizabetană, vezi Muriel St. Clare Byrne, Elizabethan Handwriting for Beginners, în Review of English Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson, Elizabethan Handwritings, în Library, seria a patra, III (1922), pp. 1-34 ; McKerrow, loc. cit. (apendicele privind caligrafia elizabetană) ; Samuel
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
b). Pentru caligrafia elizabetană, vezi Muriel St. Clare Byrne, Elizabethan Handwriting for Beginners, în Review of English Studies, I (1925), pp. 198-209; Hilary Jenkinson, Elizabethan Handwritings, în Library, seria a patra, III (1922), pp. 1-34 ; McKerrow, loc. cit. (apendicele privind caligrafia elizabetană) ; Samuel A. Tan-nenbaum, The Handwriting of the Renaissance, New York, 1930. Metodele tehnice de cercetare a manuscriselor (microscoape, raze ultraviolete etc.) sînt descrise în R. B. Haselden, Scientific Aids for the Study of Manuscripts, Oxford, 1935. 9. Asemenea arbori genealogici
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
par autentice, cazul celor 30 de scrisori ale Prințesei Daiana, vândute la licitație. Selecția scrisorilor trebuie să beneficieze de un studiu introductiv cu referire nu numai la conținutul acestora, dar și al „notelor” menționate și mai ales să reiasă specificitatea caligrafiei și ortografiei care dau certitudine asupra provenienței. Studii speciale s-au scris și cu privire la traducerea unor cicluri de corespondență menționându-se corectitudinea semantică, coerența și stilul adecvat. De subliniat sunt epistolele alese de criticul literar Dan C. Mihăilescu, acestea fiind
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Aniversare și un larg protest public, despre prima promoție după 1971 a Școlii normale „Vasile Lupu” din Iași, în nr. 10, 2007, p.14. *Cronicar și poet din Porcișani-Boțești Vaslui (Ioan Costache Enache), în nr.14, mai 2008, p. 11-14. *Caligrafia lui Gheorghe Asaky (1788-1869) nr.15/octombrie 2008. *Carte frumoasă - cinste cui te-a scris: Monografia BoțeștiGugești - din inima veteranului (Ioan Costache Enache) nr.15/2009. *Marin Rotaru - un proiect cultural, nr.16/iunie 2009, p.14-16. *Bica Ionesi - Doamnă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Consiliul Dirigent stadiul dezvoltării învățământului la subalternii săi nou angajați. Cei 200 de sergenți școlarizați au fost educați, inițial, la modul general de către ofițerii de poliție. Ulterior, după primirea manualelor școlare, cursurile au devenit sistematice, structurate pe materii: limba română, caligrafie, gramatica (predate de comisar Ioan Șchiopu); cartea sergentului de oraș (subinspector Traian Iancu și comisar Aurel Mihăiese); instrucția individuală (comisar Ioan Laza); dreptul penal (subprefect de poliție dr. Gavril Dobay); călăuza sanitară (medic de poliție dr. Aurel Popovici). Pentru buna
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
78 și 183). Inițiatorii celei dintâi reviste școlare din Rădăuți sunt Mihai Horodnic, Iftimie Galan, Tit Cârsteanu și Octavian Munteanu. Precedată de un caiet intitulat Mugurul, revista este realizată la început prin mijloace proprii, scrisă de mână cu o frumoasă caligrafie și apoi multiplicată. Tehnoredactor: Mihai Horodnic. Desenator: Eugen Prelipcean. Caligraf: Ion Negură. Ulterior, revista este imprimată la Tipografia văduvei Blondowski, Tipografia „Unirea”, Tipografia „Arta” din localitate sau chiar la Botoșani, la Tipografia Ion Cojocaru, unde apare numărul din februarie-martie 1927
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
elemenți și te ferește de frigul din geamul spart al ușii, haine și trupurile de bărbați, 28-30, rezerva de vis, plec și de aici, ce să fiu în vis și într-un somn al lui? vedeți că nu e geam! caligrafie din trei femei amănuntele posturale, gîndurile în regim nocturn orografie, dincolo de trupuri, pe cuvîntul lor nu garantezi, sînt oamenii ceva negrăit de dulce, semenul tău canibal! Ora 5,30, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, la Urechești, variabilă în lumina de zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care Curtea intenționa să o instaleze ca limbă oficială a imperiului în locul limbii latine. Învățământul gimnazial funcționa pe două cicluri: unul inferior de trei ani, în care materiile predate erau religia, latina, limba germană, aritmetica, științele naturii, geografia, istoria și caligrafia, în ciclul secund, de doi ani, fiind alocate retorica și poetica (Pascu et al., 1983, p. 240). Pentru Transilvania a fost emisă Legea regală pentru școlile din Marele Principat al Transilvaniei în anul 1781, mult mai cunoscută sub numele de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din Moldova, 1835 Tipul școlii Anul de studiu Materia A. Învățătura începătoare Școala lancastrică Anul I Citirea Scrierea Numărarea, adunarea și scăderea practică Sfintele rugăciuni Școala normală (clasa a I-a) Anul II Scrierea din dictando Lectura după cărți orânduite Caligrafia Din gramatica română, etimologia Citirea latinească Patru spețe din artmetică Catihisie, partea I Școala normală (clasa a II-a) Anul III Gramatica română, sintaxul vulgar Elementele geografiei pe scurt Din aritmetică până la fracții inclusive Scrierea și declamația latină Din catihisie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu Carla, eu tot am spus că el e nașul spiritual al Carlei. L-am invitat și la doctoratul meu în Comisie, unde mi-a făcut varză doctoratul, în patru pagini. Mi-a făcut toate observațiile, inclusiv la stil, la caligrafie. Ținea foarte mult la soția și la fiica lui. Era un familist convins. Fiica lui, celebra Raluca Știrbăț, este un talent uriaș. S.B.: Cum era Mihai Nistor? D.T.: Cu Mihai Nistor am făcut cultură estetică, după Radu Negru, prin ultimul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Paște“. Îl cheamă Dan C. Mihăilescu și a pus pe piață, de curând, trei borcane de miere humuleșteană: două antologii (Cele mai frumoase scrisori și Despre lume, artă și neamul ro mâ nesc) și o lucrare proprie: I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii. Mă înclin și mă bucur să mă văd confirmat în resturile de bună dispoziție pe care le mai am. VII MARTIRAJUL LIMBII ROMÂNE Iritări Despre reaua folosire a limbii române în lumea de azi, fie că e vorba de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la trei-patru zile mai treceam de-acum pe acasă. Ce mă chema și ce m-ar mai fi reținut? Stiva de coli ocupând un sfert de cameră, toată povestea aia de o amplitudine monstruoasă și ferecată pe veci Într-o caligrafie perfect ilizibilă, tot bălegarul ăla al vieții mele de care nu mai știam cum să scap și Încotro să fug, și totuși reveneam, mă Învârteam chiaun În loc preț de un ceas, ca să observ dacă nu cumva a amuțit pompa hidroforului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de Odioasa Savantă Analfabetă, Într-un afiș xeroxat după o poză care a circulat la vremea aia prin tot orașul, și-am mai văzut desenată o caracatiță cu o mulțime de capete pe ale căror gâturi șerpuite scria cu o caligrafie de copil Securiști, Activiști, Kaghebiști, Primari, Directori de Întreprinderi și Directori de CAP și câți or mai fi fost, toți vărsându-se sau izvorând din băltoaca centrală, de un roșu maroniu, menstrual, inscripționată cu litere mari de tipar: P.C.R. = F.S.N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în clasă, ei trebuie să aibă note mari și să se comporte exemplar. Am trăit în toți anii de școală generală cu acest gând, chiar dacă tatăl meu când mi-a fost învățător îmi dădea și note mici - mai ales la caligrafie și degeaba. Și acum scriu foarte urât de mână, ce bine că folosim tot mai mult computerul. De la el am învățat prima oară distincția public-privat: la ore era Domnul Învățător și acasă și eventual în pauze era tata. Mai mult
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a II-IV - a primara, Cartea Româneasca, 1936-1937 [10] GABREA, IOSIF T., Citire. Clasa a 3-a primara, Cartea Româneasca, 1936 [11] JIANU, ILIE, Carte de citire pentru cls. a IIIprimara, Casa Scoalelor, 1936 [12] NISIPEANU I.; GEANTĂ, T., Caiet de caligrafie, pentru clasa a IV-a primară, de..., reaprobat de Ministerul Educației Naționale, cu ord. nr. 147 din 6 mai 1936, Editura Cultura-Românească, București, Strada Pitagora, no. 16-18 1937 [1] CARTE de citire cls. a II-a primara, Scrisul Românesc, 1937
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Noțiuni de cultură și civilizație românească implicate în predarea intensivă a limbii române ca limbă străină, StUBB, 34, nr. 1, 1989, 30 35 [Engl. Ab]. [61] STANCIU, ALINA, Să scriem scrisori în limba română, RILA, 1989, 119-122. [62] STĂNESCU, CIREȘICA, Caligrafie - ortografie în permanentă acțiune, RPed, 38, nr. 10, 1989, 52-54. [63] STĂNICĂ, VASILE, Posibilități de predare interdisciplinară a limbii române în gimnaziu, ProDid, 3 [1984-1985], 1986, 96-101. [64] STOICHIȚOIU, ADRIANA, Implicații ale relației lexic comun - lexic specializat, LL, nr. 3
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [82] ELEMENTE de sintaxă.Metode de analiză, Paralele, nr.9-10, 1995, 14-26. [83] FEDER, MARICELA, Abecedar pentru școlile ajutătoare: clasa a II-a / Maricela Feder, Ecaterina Zahe, - București: Editura Didactică Și Pedagogică, 1995. [84] FLOREA, ALEXANDRINA, Alexandra scrie frumos: caligrafia pentru clasa a II-a / Alexandrina Florea, Dragos Panait, - Bucuresti: Editura Coresi, 1995 (Imprimeria de Vest) [85] FOCȘA, CARMEN, între creație și rigoarea programelor, Tribînv, 6, nr.264, 1995, 5. [86] GAIDAMUT, VICTOR, Știința literaturii sau cultura literaturii, Tribînv, 6
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
deficiențe mintale moderate: clasa I: [școli speciale ajutătoare], București: Editura Didactică și Pedagogică, 1996 [44] FILIPESCU, PUIU; BOSTAN, CONST., Concursul de admitere în liceu și școala profesională. Română. Iași, Editura Moldova, 1996, 133 p. [45] FLOREA, ALEXANDRINA, Alexandra scrie frumos: caligrafia pentru clasa a II-a / Alexandrina Florea, Dragoș Panait, - București: Editura Coresi, 1996 [46] FOTEA, MINODORA, Modalități de învățare a grafismelor necesare scrierii. Inițierea școlarilor în executarea elementelor grafice, RÎP, 18, nr.1-2, 1995, 194-197. [47] GÂTAN, IOANA; CRĂCIUN, VASILICA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
II-a. București, Aramis, 1998, 80 p. [192] PENEȘ. MARCELA, Caiet de comunicare. Clasa a IV-a. București, Aramis, 1998, 96 p. [193] PENEȘ. MARCELA, Caiet de lectură. Clasa a II-a. București, Aramis, 1998, 64 p. [194] PENEȘ. MARCELA, Caligrafie. Clasa a II-a (caiet). București, Aramis, [f.a.], 80 p. [195] PETRESCU, A.; GHEORGHE, N., Limba română. Manual pentru clasa a IV-a, școli speciale de ambliopi. București, EDP, 1998, 176 p. [196] PETRESCU, MARIA, Antologie de texte literare: pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române în învățământul primar, Ed. a 2-a. - Deva, Editura Emia, 2002. [27] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii române în învățământul primar. Ediția a 2-a. Deva, Emia, 2002, 208 p. (Didactica plus). Conține bibliografie. [28] CREȚU, RODICA; GEORGETA ȘTEFĂNESCU, Caligrafia și ortografia micului școlar, Pitești, Carminis, 2002. [29] CRISTEA ENACHE, DANIEL, Evenimentul zilei. în: Adevărul literar și artistic, v. 11. 2002 oct 22. nr. 639. p. 5. [30] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, Abecedar. Ilustr. de Rozalia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
doi călugări din Shilla, faimos datorită statuii imense a lui Buddha sculptată În stânca muntelui, monument intrat În Patrimoniul Mondial; Tripitaka, templul manuscriselor și cărților, cu o colecție unică de tăblițe gravate (81.340); Templul Songwansa un adevărat tezaur de caligrafii vechi (ibidem). 570 Înaintea oglinzilor ei din senin, spre a-și cerceta mai ce discernământul În ele greșelile chipului său grăsuliu și sprâncenat!... Cochetărie cerească!!! Ploaia se oprise brusc, dar nu și furtuna. Vântul turbat venea În rafale și ochii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vizitat-o pe sculptorița fălticeneană Maria Mihăescu. E o artistă foarte talentată. La cei 76 de ani ai ei, are o condiție fizică și o prospețime spirituală excepțională. Vă închipuiți, face ascensiuni pe Tâmpa ! A fost profesoară de desen și caligrafie la Fălticeni, București, Brașov. E licențiată și în filosofie. L a avut coleg printre alții, pe Mihai Ralea. De la 75 Textul prezentat de Coca Codreanu pentru a fi citit chiar de ea la Radio, a fost modificat de redactori. Forma
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe care le-a avut. Este o lucrare bine reușită și completă - despre viața lui. 411 Gheorghe Balan, născ. În comuna Târzia (azi în jud. Neamț, la 27 sept. 1895 - decedat în 20 oct. 1989, în Piatra Neamț). Pictor, profesor de caligrafie și desen. Prieten apropiat, coleg de gimnaziu cu Aurel Băeșu la Gimnaziul din Fălticeni. A făcut parte din Partidul național-țărănesc, motiv pentru care a pătimit greu sub regimul comunist. După întoarcerea din surghiun a avut câteva expoziții la Fălticeni și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]