2,791 matches
-
trează, gata oricând, pentru orice misiune la orice oră din zi și din noapte. Fiecare dintre ei se simțea mândru că a fost ales să facă parte din acest comandou pregătit să reziste, să reziste, să reziste ... în orice condiții. Camarazii lor de arme, rămași în cazarmă, puteau să se bucure din plin de masa festivă cu sarmale și mămăliguță, de cele cincizeci de grame de țuică, de siesta ce va avea să urmeze; lor nu le păsa de asemenea fleacuri
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
un nou asalt. Ei înșiși erau asaltați ca de un continuu desant aerian. Neprecupețindu-și niciun efort, nicio resursă, reușeau să-și căștige clipe de răgaz, timp în care înfulecau din bunătățile aduse de la bucătărie și goleau sticlele aduse de camarazii lor din serviciul de curierat. Au fost derutați, pe moment, atunci când pe frontul lor s-a instaurat o perioadă de acalmie. Zelul stârnit refuza cu încăpățânare estomparea. Ceva, ceva, se întâmplase. Curierii întârziau să apară fie și măcar cu câteva
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
în lumina lăptoasă emanată de televizor. În derularea imaginilor de pe ecran silueta comandantului de pluton devenea cănd fantomatică cănd proeminentă în timp ce jocul umbrelor scaunelelor libere din club era ca o chemare irezistibilă pentru cei de dinafară. Soldații plutonului de transmisiuni, camarazii lor din batalion, beneficiaseră nu o singură dată de îngăduința comandantului lor să vizioneze câte un film chiar și în timpul săptămânii atunci când acesta era de serviciu. Trebuia doar ca subordonații să păstreze tăcerea și să păstreze disciplina. Nimeni nu aflase
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
îndoieli și presupuneri, a supralicitat. L-a pălmuit și l-a băgat la arest pe inculpat. A doua zi totul s-a întors pe dos. Inculpatul a fost eliberat din arest și locul lui l-a luat subofițerul. Acum supralicitau camarazii lui de arme și scuturi. - Ce arme,... ce scuturi !?.... - Ei... Scuturi și tu ce ai ! * * * Referință Bibliografică: XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2105, Anul VI, 05 octombrie 2016. Drepturi de Autor
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Stănciou este unul dintre camarazii din plutonul lui Bert ; un tânăr îmbătrânit înainte de vreme. Nu a avut parte de carte, nu a fost dat la școală, nu știe să scrie sau să citească. A avut parte, de când se știe, numai de muncă și de batjocură
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
reinstruit de însuși comandantul pichetului, cu aceleași metode aplicate de gradați în perioada de instruire a pifanilor. Ura față de armată, din acea perioadă i-a fost nu numai reîmprospătată ci și amplificată ajungând chiar să o afișeze până și față de camarazii din pichet. Se pare că niciun preț plătit nu este îndeajuns de mare atunci când trebuie să formezi un militar de nădejde pentru patria socialistă. Termenul scadent va avea să vină destul de curând, pe neașteptate, ca un trăznet. * Referință Bibliografică: XVI
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
parte de permisii mai mult decât toți laolaltă, îi împărtășise, la rându-i, din cunoștințele sale în privința preparării mâncărurilor la cazan, interesat fiind să-i țină careva locul pe timpul permisiilor. La fiecare întoarcere din permisie Nicolae era întâmpinat de majoritatea camarazilor, care treceau sub tăcere faptul că mâncărurile erau mai sărate, cu observația : - Bert face mâncare mai bună decăt tine ! Le răspundea, fără să arate vreo urmă de supărare : - Așa este la început ! La observația că a pus prea multă sare
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
am mai aruncat o mână de sare ! După ieșirea din arest, Nicolae l-a porcit pe Albert; dacă ar fi refuzat să-i țină locul la bucătărie el ar fi scăpat de arest. A dovedit că nu este un adevărat camarad ! * Batalionul a obținut calificativul „foarte bine” ! Tomoș nu își mai încape în piele de mândrie. Nu numai că se umflă în pene dar a început să bage mâncare în el, ca într-o batoză, adăugându-și câteva kilograme în plus
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
răcoroasă a arestului și-a recăpătat respectul față de sine. Făcuse ceea ce trebuia făcut. Vestea arestării lui a ajuns la locotenentul-major Mănescu, medicul batalionului. Papp, sanitarul, i-a adus la cunoștință motivul arestării cât și alte considerente împărtășite de mai toți camarazii. Albert nu numai că era îndreptățit dar avea chiar obligația de a-i servi această lecție bucătarului încrezut. Toate i le-a spus cu obidă în suflet transmițându-i medicului aceeași stare de contrariere în fața nedreptății arestării celui în cauză
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
mă duc la treabă ! - Așteaptă-ne și pe noi. De-abia ne-am așezat ! - Ba nu, mă duc ! - Și ce o să faci singur ?! - Văd eu ! Ștefan nu este în apele lui. Nici nu se gândește să împărtășească, ceea ce-l frământă, camarazilor. Se simte mai bine singur. Nu au apucat să-și termine țigările aprinse. O bucată din malul aflat în dreapta colegului lor s-a despris și s-a prăvălit imobilizânu-l. S-a auzit un icnet surd. Au sărit ca arși. Atâția
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
Nu putea decât să fie total nedumerit. Cum de acceptase invitația ?! Întrebarea a devenit chinuitoare, torturându-l, sfredelindu-i creierul. Ba încă, nu numai că se înțolise cu ce avea mai bun dar, se mai și împrumutase de la unul dintre camarazi, cu o bluză ce îi pica al naibi de bine. În cele din urmă nu i-a rămas decât să accepte situația. Femeia care, deși trecută de o anume vârstă arăta impecabil, nu era alta decât inspectorul de la protecția muncii
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
odihnă, o meritați. Merg eu după Comănescu ; știu de unde să-l iau. Cele spuse nu sună a ordin. Militarii se conformează. În sinea lor îl compătimesc pe Comănescu chiar dacă le este antipatic, chiar dacă el îi tratează cu dispreț ducând dorul camarazilor rămași la batalion, adevărații lui camarazi. Ghicesc că dincolo de liniștea afișată de comandantul lor există o satisfacție bolnavă ; Comănescu a călcat pe bec, de aceasta dată îl va îngenunchia pe rebel, îl va face să devină mielușel. Știa prea bine
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
Comănescu ; știu de unde să-l iau. Cele spuse nu sună a ordin. Militarii se conformează. În sinea lor îl compătimesc pe Comănescu chiar dacă le este antipatic, chiar dacă el îi tratează cu dispreț ducând dorul camarazilor rămași la batalion, adevărații lui camarazi. Ghicesc că dincolo de liniștea afișată de comandantul lor există o satisfacție bolnavă ; Comănescu a călcat pe bec, de aceasta dată îl va îngenunchia pe rebel, îl va face să devină mielușel. Știa prea bine că va veni și acest moment
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
Cei din plutonul operativ execută comenzile cu încetineală. Nimeni nu le reproșează nimic. În mintea fiecăruia se derulează amintiri legate de Comănescu. Albert revede și iar revede fiecare secvență amintindu-și fiecare dialog ce l-a avut cu fostul său camarad. În seara cu pricina, seara evadării pentru câteva ore a celor câțiva, Comănescu băuse destul de puțin. El avusese ideea folosirii ordinelor de serviciu puse la îndemână, el condusese Dacia înțesată cu militari în termen. Nu alcoolul îi determinase comportamentul ci
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
clipă să se contureze o mogâldeață pe care să o someze. Tresar și ei la cel mai mic zgomot alungându-și somnul. Nu sunt singuri. Au sosit întăriri de la Iași și Rădăuți. S-au obișnuit cu gândul că fostul lor camarad a comis o crimă. Doi-trei dintre ei se înțeleseseră să se întâlnească în capitală cu Comănescu, după liberare, în civilie. Știu că întâlnirea nu va mai avea loc. Se înfioară la gândul că s-ar putea petrece acum. Oare vor
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
a predat și a pornit să-și vadă de ale lui, nu înainte de a-și recupera frânghia care nu îi lipsea niciodată din căruță. * Priverea rece, încărcată de ură, a lui Comănescu i-a străpuns pe fiecare din foștii lui camarazi. De ce ei, de ce tocmai ei de care se simțise atât de legat, pe care îi iubise, porniseră să-l prindă pentru a-și primi pedeapsa ?! În minte a răsturnat realitatea. Și-a șters din memorie momentul dezarmării lui. S-a
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
de care se simțise atât de legat, pe care îi iubise, porniseră să-l prindă pentru a-și primi pedeapsa ?! În minte a răsturnat realitatea. Și-a șters din memorie momentul dezarmării lui. S-a văzut înconjurat de foștii lui camarazi înarmați. Din foișorul lui de observație a deschis focul asupra lor împușcându-i pe toți cu ura ce o simțea acum. Cei vizați au simțit din plin împunsăturile privirilor lui. Au simțit nevoia să bea. Aceeași nevoie o simțea și
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
am făcut multe binefaceri fraților mei și poporului meu, care venise împreună cu mine la Ninive, în țara Asiriei...” Am plecat a treia noapte de la femeie, i-am mulțumit și i-am lăsat ca amintire fotografia mea, făcută cu mai mulți camarazi lângă Don. Începuse un viscol nenorocit și eu trebuia să merg numai pe câmp. Îmi uscasem hainele, femeia îmi mai dăduse niște flanele vechi și ciorapi de lână să mă oblojesc la picioare. Îmi pusesem mantaua în cap, mă îmbrobodisem
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
se rezema cu capul în ea, privind pe pereții bisericii la sfinții ăia care parcă erau vii și se uitau curioși la noi. A fost prăpăd, Durică și la Cotul Donului, încercam eu să-l țin treaz. Auzisem că mulți camarazi muriseră în somn, înghețați. Voiam să ne ținem unul pe altul de vorbă să n-o pățim și noi. Poate mai ațipeam așa pe rând, mai furam câte un pui de somn să ne treacă oboseala. Dar dormeam iepurește. Intrase
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
prin curte, că-n 77 îl înghițise moartea și pe tata, ca pe mine. S-a făcut liniște, parcă a stat tot universul în loc, adormisem și eu, deși ziceam ca să stau treaz, să nu mor înghețat, cum muriseră mulți din camarazii mei. Și-am visat, nene, un vis frumos, Doamneee, parcă eram în rai, o grădină cu flori în care se plimbau păuni colorați și cântau păsărele mii, era primăvară și eu pe Valea Bucovului, cu ea de mână, adică cu
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
ne alintai Cu Doina străbună care o cântai. Slova ta de aur, blândă unduire... Armonii celeste, dintr-o mânăstire, Era a ta rugă spre Domnu ceresc; Putere ne-ai dat, toți fiii-ți vorbesc În același grai, sfânt și românesc. Camarad de arme tu ai fost cu noi Și nu ne-ai lăsat singuri la război... Ne-ai îmbărbătat în viață și luptă: "La arme, copii, țara nu-i pierdută!" Lupta a-nceput, un pas n-am cedat... Dușmanul învins-am
DULCE LIMBĂ ROMÂNEASCĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365000_a_366329]
-
Transilvania cu Rusia bolșevică. Auzind asta, Toader Baciu s-a dus la Comandamentul Militar din Cluj și a cerut să se înroleze pentru a lupta împotriva bolșevicilor unguri. Așa se face că a ajuns sub comanda căpitanului din Călimănești, și camarad cu Mitu Teșcuț, îl cunoșteau și au garantat pentru el. Comportamentul trupelor române în Budapesta ocupată a fost ireproșabil. Toader Baciu lucra, așa cum am spus, la intendență, și primul lucru pe care l-a făcut, ajutat de alți camarazi, a
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
și camarad cu Mitu Teșcuț, îl cunoșteau și au garantat pentru el. Comportamentul trupelor române în Budapesta ocupată a fost ireproșabil. Toader Baciu lucra, așa cum am spus, la intendență, și primul lucru pe care l-a făcut, ajutat de alți camarazi, a fost să împartă alimente copiilor budapestani înfometați. În mod cu totul deosebit, s-au atașat de el doi copii gemeni, frate și soră, să fi tot avut 10 ani fiecare. Zilnic îl căutau la hotel, iar el le dădea
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
Marko și-a scos rapid revolverul din toc și și l-a pus la tâmplă... A urmat o pocnitură al cărei sunet a fost puternic amplificat de tavanul boltit și aflat la mare înălțime al încăperii în care se afla, camarazii lui nici nu au avut timp să reacționeze... Ca și Iuda, vânzătorul lui Iisus, în loc să trăiască pentru a se căi toată viața pentru crimele ce le comisese și a și le ispăși făcând bine semenilor, caporalul ungur, devenit din ură
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
arătat câtuși de puțin surprinderea. În lunile grele de armată chibzuise îndelung asupra atitudinii ce trebuie să o ia, în situații dificile, în fața superiorilor. Pătimise îndeajuns de mult datorită atitudinii necorespunzătoare. Prea își dorise ca atât el cât și ceilalți camarazi să fie tratați ca oameni și nu ca dobitoace. Ei, cei care te educau în spirit combatant, nu puteau fi mulțumiți decât dacă te arătai ca îndobitocit de armată. De-a lungul generațiilor instruite se găsise o cale de mijloc
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]