236,711 matches
-
despre care tocmai aflaseși că e cel mai crud urmaș al vampirilor draculeeni, un hoț fără scrupule, un violator în serie și-o bestie care-și ține mama reumatică în pivnița întunecoasă și umedă a vilei de nșpe mii de camere... Știu, presa o duce greu (ei, nu chiar toată presa!), jurnaliștii sunt prost plătiți și haiduceala din timpul campaniei electorale e singura speranță de-a moderniza redacțiile: mai un calculator nou, mai o mașină pentru distribuit ziarul, mai un supliment
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
parcă din poezie și, iarăși, s-au schematizat. La sfarsitul românului, orice novice, cu minimum de talent, poate scrie pe loc o secvență de delir narcotic. În mai toate apare un soare colorat și poziționat bizar, o ieșire prin pereții camerei și un zbor peste oraș, finalul fiind o scufundare în întuneric. Aflat încă la vârsta căutării unei identități artistice, nu doar referențiale, nu e exclus totuși că românul lui Alexandru Vakulovski să facă, în lipsa unui alt produs de gen, oarece
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
obligat s-o înfrunt. "Dezghețat sau obraznic" (cu alte cuvinte mă purtam firesc, nestânjenit, sau aveam pur și simplu tupeu?) se întreabă dânsul într-o însemnare cu data de sâmbătă 28 decembrie 1940, când mă aflam într-o după-amiază în camera sa de lucru, ca să-mi iau rămas bun, încredințat că voi părăsi în curând țara, gonit de regimul legionar. Unsprezece luni mai târziu, în perioada când renunțasem să mă expatriez și-mi făcusem din nou apariția la Lovinescu, acesta notează
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
percepției celorlalți. Era unicul său imperativ social. O viață întreagă Lovinescu a fost și a rămas un individualist. Un individualist de incontestabilă majoră calitate. Individualismul său avea prestanța pasului imperial care calcă peste așteptările supușilor. Aflându-mă în 1943 în camera sa de lucru într-una din după-amiezile când își primea vizitatorii mi-a fost dat să surprind o discuție care m-a făcut să mă apropiu și să ciulesc urechile (va fi fost una din ipostazele în care m-a
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
a avut câteva izbucniri vocal-isterice alunecânde spre zona ridicolului. Convertit și uns de domnul președinte al PSD din ministru de externe în candidat de primar general, domnia sa a materializat admirabil zicerea sadoveniană "cea mai potrivită nepotrivire". Văzându-l strofocându-se în fața camerelor de filmat mai ceva decât domnul Theodor Stolojan, un dispozitiv secret și inexplicabil mi-a pus în funcțiune imaginația astfel că țipetele sale mi s-au părut asemănătoare zbierăturilor disperat-neputincioase ale unui miel jertfit în ajun de Sfintele Paști între
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
și cît de bine. Am o poftă nebună să stau de vorbă cu ea, măcar un ceas, două. Cum adresa ei pe procesul verbal e Ťstrada Wilson nr.13ť, de ce nu acolo? Fotoliile erau lîngă un radio (un Telefunken), în camera din fund. Deci acolo sau pe divanul din cealaltă odaie, de unde telefonam cu orele (pe atunci sufeream de telefonită cronică). Singurul lucru pe care aș mai vrea să-l fac, în ce-mi rămîne ca timp, ar fi o carte
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
făcut loc în celelalte secțiuni, lăsând o imagine unitară asupra acestui cinematograf minimalist, dar de o mare forță și cu un estetism rafinat. Ba chiar s-au bucurat de o incontestabilă popularitate, danezul Reconstruction (regia Christoffer Boe, film premiat cu Camera D"Or la Cannes) rămânând pentru multă vreme în topul preferințelor publicului. Filmele norvegiene Povestiri din bucătărie (regia Bent Hamer, poveste depre absurd și însingurare) și Body (regia Morten Tyldum, o comedie ușurică) s-au bucurat la rândul lor de
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
bucurat la rândul lor de o primire călduroasă la Cluj. Ba mai mult, Body, a dus acasă " neașteptat, ce-i drept - Premiul Criticii. Și pentru că tot veni vorba de Body a fost un numitor comun al filmelor de la TIFF prezența camerei de filmat în film, obsesia eroilor de a-și filma sau de a-și fotografia viața de zi cu zi, în imposibilitatea lor de a distinge concretul de realitatea mediată. Tinerii din Zeii tineri (regia Jukka-Pekka Siili) își filmează momentele
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
tot felul o exercită asupra prezentului personajului, al fiecăruia dintre noi. Cărăm, mereu, și necesarul existenței, și balastul ei. De care nu ne putem elibera. Aș spune că în acest spectacol, unul dintre protagoniști este și scenografia lui Helmuth Stürmer. Camera străvezie, cu podele de un alb straniu, filtrat sau, dimpotrivă, foarte lăptos, o cameră goală, imaculată, curățată de urmele altui locatar, întregul comentariu elaborat al luminilor, aducerea fiecărui obiect în parte " expresia trecutului de care vorbeam, populat de obiecte-fetiș, ce
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
necesarul existenței, și balastul ei. De care nu ne putem elibera. Aș spune că în acest spectacol, unul dintre protagoniști este și scenografia lui Helmuth Stürmer. Camera străvezie, cu podele de un alb straniu, filtrat sau, dimpotrivă, foarte lăptos, o cameră goală, imaculată, curățată de urmele altui locatar, întregul comentariu elaborat al luminilor, aducerea fiecărui obiect în parte " expresia trecutului de care vorbeam, populat de obiecte-fetiș, ce se găsesc pe retină și în amintiri " formează o lume care îl definește pe
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Bush e mai puțin idiot decît pare, iar Michael Moore nu e atît de inteligent pe cît se crede". Nici cinematograful lui Tarantino nu scapă de blîndul tir godardian: "Nici Tarantino nu merge pînă la capăt. Nu se servește de camera de filmat ca să privească, plin de curiozitate, eroina sau decorul. Eu, dacă filmez fața prietenei mele, o fac sperînd să descopăr ceva ce nici ea nici eu nu văzusem"... Despre omul Tarantino zice că e un tip foarte gentil, care
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
cumpărat o căsuță destul de puțin arătoasă, prin cartierul Buzești. Acuma nici numai există strada. Dar aceea a vîndut-o mai tîrziu. - Nu mai păstrați nici un obiect de la mama dumneavoastră ? - Dar ce obiecte să am de la dînsa decît tabloul... De pildă în camera mea am o frumoasă acuarelă făcută de un pictor italian cu mama mea, dar altceva nu prea mai am de la ea. Să știți că dînsa a murit într-un apartament minuscul pe care fratele meu îl făcuse într-un garaj
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
pe un vis. Pe zborul fascinant al libertății interioare. Pe definiția, profundă, a prieteniei. Sînt printre cei care au fost de la început acolo, sau înainte chiar ca să existe un �început�, susținînd ideea acestei proiect. Atunci, o curată utopie. Dintr-o cameră romantică de la rafinatul și atipicul Hotel �Împăratul romanilor�, dintr-un spațiu arhitectural asemănător cu cel în care au locuit doamnele de companie la Castelul Peleș, am privit pe geam cerul. Cum spune, undeva, Jacques Brel. Ziua și noaptea. Am privit
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
calde și un platou încărcat vîrf cu struguri, pere, prune și mere. Vara se apropia de sfîrșit. Pe parcursul serii, Yoel își turna vreo două, trei pahare de coniac de import, un dar din partea Patronului. Cîteodată, Netta, fiica lui, venea din camera ei și rămînea cîteva minute în prag, înainte de a se face iar nevăzută. Dar dacă la televizor se transmitea un documentar despre natură sau o dramă englezească, se hotăra și ea să intre. Și se așeza, uscățivă, osoasă, cu capul
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
care și-l făcuse cîndva în minte, petrecuse aproximativ nouăzeci și cinci la sută din orele vieții sale profesionale, care însuma douăzeci și trei de ani de serviciu, în aeroporturi, în avioane, în trenuri și gări, taxiuri, săli de așteptare, camere de hotel, holuri de hotel, cazinouri, la colțuri de stradă, restaurante, în întunericul cinematografelor, în cafenele, cluburi de noapte, biblioteci publice, clădiri de poștă. în afară de ebraică, vorbea franceza și engleza, puțin românește și idiș. La nevoie, o rupea și în
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
Joi, la orele 14 se aflau la Leucuția. Contele de Gotesburg, cu monoclul sau bine cunoscut, le deschise ușa, după ce se uită prin ochiul magic.Dintr-un antreu cu pereți vopsiți cu vopsea acrilica de dinainte de Război, intrară Într-o cameră În mijlocul căreea se află o masă lungă cu 12 scaune de jur Împrejur. La capul ei se află Maniu, iar la dreapta să Mihalache. În lungul peretelui din dreapta lui Iuliu erau așezați Ilie Lazăr, Emil Hațegan, ministru În Guvern și
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
șef al Organizației județene, vă rog respectuos să mă ajutați. Dealtfel, ar fi mult mai bine sa ma aveți pe mine, un prieten, decât pe un străin dușman la capul Sfintei Noastre Biserici. Aș putea Îndulci deciziile celor mari ! În camera se auzi o rumoare deoarece fiecare Încerca să-și dea cu părerea. Nicolae Penescu eraun bărbat frumos. Îmbrăcat cu un costum ultramodern, de culoare albastru Închis, cravată de mătase, pantofi asortați și cămașă albă ale cărei mâneci ieșeau cu un
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
lăcomie, e digerată fără-ncetare, asimilată în chip de metafore): "Nu știu dacă și-l va ține sau nu. Un inel de cuvinte./ Melancolia respiră suavă prin el. O garoafă festivă/ Iubirea: succesivele stări de asediu pe hărțile ei!// O cameră albă într-o dimineață din viitor.../ Cînd vechile palate vor fi devastate de iarbă;/ O pereche de cai alergîndu-se; unul alb/ Altul roș!// La capătul drumului o fîntînă; vom face căuș/ Palmele unui înger să bem; și vom fi însetați
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
între ele. Filmul, o variantă mai nebuloasă a lui "In the Mood for Love", e un fel de "8 și jumătate" futurist și asiatic, cu un "Marcello" - Tony Leung, scriitor rătăcind, obsedant, printre femei și epoci. "2046" e numărul unei camere de hotel (hotel-bordel) din anii '60, în care scriitorul lucrează la proza lui SF, dar și un an al mileniului trei, în care e proiectată, mereu, saga erotică și utopia romantică. O lume în care "noțiunea de plăcere e fundamentală
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
ar fi spus tranșant lui Victor Pițurcă: -Bă, rigolă, vezi că te împiedici în bretonul neandertalian și-ți turtești figura de infractor nativ! Însă, dinamovistul respectabil care este Cornel Dinu, nu se putea preta la asemenea expresii, mai ales în fața camerelor de filmat; dimpotrivă, el își probează interlocutorii cu fraze construite elegant-meșteșugit, după modelul socratian, tocmai pentru a-i putea umili după aceea cu o logică a construcției conceptual-filozofice cum numai la "Recursul etapei", "Minutul 91", sau/și "Procesul etapei" se
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
banal. O chestiune gravă, care tulbură tot mai mult și mai tare societatea acestui secol. Traducerea și adaptarea Andreei Vulpe și a lui Cristian Juncu este bine ritmată, cu tensiune clară în replică. De aici pleacă tot. Un spectacol de cameră, cu partituri bune actoricești, cu o miză precisă pe un actor de mai mulți ani în trupa de la Comedie, Sandu Pop. Și cred că Andreea Vulpe nu a greșit alegîndu-l. Personajul său, John Smith, își ascunde neputințele, imposibilitatea de a
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
Pop. Și cred că Andreea Vulpe nu a greșit alegîndu-l. Personajul său, John Smith, își ascunde neputințele, imposibilitatea de a comunica real cu cineva în proiecția de identitate, și de asumare a acesteia, pe care o face asupra Prințesei Diana. Camera este pavoazată cu fotografii ale Prințesei în diferite ipostaze, John Smith trăiește cu voluptate travestiul, toaletele Dianei sînt peste tot, poartă o perucă blondă, se machiază...O Prințesă virilă, într-o cameră sordidă. Foarte bună soluția scenografului Dan Titza. Unde
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
acesteia, pe care o face asupra Prințesei Diana. Camera este pavoazată cu fotografii ale Prințesei în diferite ipostaze, John Smith trăiește cu voluptate travestiul, toaletele Dianei sînt peste tot, poartă o perucă blondă, se machiază...O Prințesă virilă, într-o cameră sordidă. Foarte bună soluția scenografului Dan Titza. Unde cred eu că este reușita spectacolului. În provocarea actorului Sandu Pop de a se descoperi. În registrele și atitudinile diferite pe care le are și pe care le joacă diferit pe parcursul secvențelor
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
Cronicar Rugați-vă pentru fratele Nicolae! Aș fi vrut să-l cunosc pe Nicu Steinhardt. În chilia lui de la Rohia am poposit într-o vară frumoasă și liniștită. M-am uitat de jur împrejur, în camera mică, austeră și, totuși, de o căldură aparte. Simțeam ceva foarte uman, primitor, o căldură care îmi invada tot corpul, într-un loc rece, în principiu, un loc în care solemnitatea retragerii s-ar fi cuvenit să-și impună glacialitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
are vînă, poate transforma pînă și sadismul pueril în farmec inteligent. Apropo de sadism, vol. 2 are cîteva piese de antologie: de pildă, Uma Thurman e îngropată de vie, într-un sicriu, cu capacul bătut în piroane, și cu o cameră de filmat plasată subiectiv, în interiorul sicriului închis, în fundul gropii, peste care se aude cum cade pămîntul, ca valurile unui ocean în furtună; o secvență nerecomandată claustrofobilor, pentru că induce riscul de sufocare. Dar epopeea lui Tarantino abundă în momente în care
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]