929 matches
-
Convalescenza). 144 Nessun poeta moderno și rivolgerebbe alla luna col famoso interrogativo: che fai tu luna, în ciel? în "Luna e poesia", Corriere della seră, 17 iulie 1969. Este vorba despre întrebarea pe care pastorul i-o adresează lunii în Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia. Cfr. și Diana Cristadoro Parra, op. cît., p. 21. 145 Gilberto Lonardi, op. cît., pp. 57-58. 146 Diana Cristadoro Parra, op. cît., p. 2. 147 Idem, p. 25. 148 Addirittura în Montale l
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mă non anarchica, ricchezza evocativa în Luciano Anceschi, op. cît., p. 120. Cfr. și Mario Petrucciani, op. cît., pp. 118-119. 170 Mario Petrucciani, op. cît., p. 119; Alfonso Gatto în articolul intitulat "Leopardi", Circoli, 3 mai 1942 analizează rapiditatea în Canturile leopardiene. 171 Una folla di idee simultanee, o così rapidamente succendentisi, che paiono simultanee, e fanno ondeggiar l'anima în una tale abbondanza di pensieri o d'immagini e sensazioni spirituali, ch'ella non e capace di abbracciarle tutte, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ți ascondevano: ți hanno cercata nelle notti cieche della tua luce. Tu risorgerai, tu risorgerai sempre più bella; mă l'amico tuo cadrà deforme e abbandonato cadavere senza risorgere mai più. După anul 1823 Foscolo e tot mai prezent în canturile leopardiene pisane, recanateze, florentine, mai cu seamă în marile idile. Scrisoarea poetului din Zante din 20 noiembrie 1797 ce conține imaginea soarelui și a liniștii de dupa furtună anunță cantul La Quiete dopo la tempesta. Cuvintele de adio adresate Teresei în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mai più. După anul 1823 Foscolo e tot mai prezent în canturile leopardiene pisane, recanateze, florentine, mai cu seamă în marile idile. Scrisoarea poetului din Zante din 20 noiembrie 1797 ce conține imaginea soarelui și a liniștii de dupa furtună anunță cantul La Quiete dopo la tempesta. Cuvintele de adio adresate Teresei în ultima epistola anunță fragmentul în care este descrisă moartea lui Consalvo. În august 1823 Leopardi scrie despre speranța: con essa favella e delira amintind de con le speranze mie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
elogio îl compianto. / Non îl muschio, né îl tempo che devasta / Ogni cosa potrà șu questa morte. / Con gli eroi, sotto la stessa pietra, / abita oră la gloria della Grecia. (Per i morți alle Termopili, trad. Salvatore Quasimodo). 479 În cantul pe care i l-a dedicat Leopardi, Brutus este surprins în momentul înfrângerii, la sfârșitul iluziilor pe care și le făurise despre reconstruirea vechilor idealuri ale Romei, decăzute după dispariția republicii. Leopardi nu îl vede în postura de tiranicid și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rămas nealungată/ Învățătorii și-au făcut datoria./ Dacă, în după-amiaza/ De duminică a toamnei,/ Lumea îmi pare perfectă,/ Numai eu sunt vinovată,/ Numai eu voi plăti luni". (Duminică). Aceeași idee apare și în poemul Eu nu cânt frunza: "Eu/ nu cant frunza,/ Cânt numai frageda moarte/ Pe care-o ascunde/ Ca pe-o țară îmbătătoare/ Și fără sfârșit/ În care cine pătrunde/ Uită să se mai întoarcă și moare/ Ca să poată merge mereu/ Mai departe/ Și mai fericit./ Plantele doar,/ Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
prezenței trupelor de ocupație străine în țară și a potențialei insecurități generate de acestea, incompatibile cu spiritul de francez Lagan 1. Încă din vara anului 1833, Eforia orașului încheiase un contract cu Petre Mavrogheni pentru "pavarea cu piatră și facerea canturilor pentru scurgerea apelor de pe uliți"2, lucrare menită a înlocui vechile pavele de pe străzile principale Ulița Mare, Sf. Spiridon, Podul Vechi, Golia și Sf. Vineri cu piatră cubică, pe o lungime totală de circa 4.000 de stânjeni, sub supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
drepturilor omului. Globalizarea contemporană este diferită de perioadele anterioare de globalizare, prin faptul că viteza cu care aceasta integrează activitățile din sfera financiară și economică este adesea mare și aproape că nu implică niciun cost. Mai mult decât atât, schimbul cant ita tiv, în oricare dintre com ponentele globalizării - financiar, economic, militar, cultural etc. - este atât de mare, încât creează și un schimb calitativ. Num ai acest fapt a dat naștere unor oportunități complet noi și, totodată, unor consecințe la care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de nucă, Cucii toți au zis de cucă, Toți pisoii, de pisică, Iară eu, de-a mea mămică. Orice mamă e anume, Cea mai scumpă de pe lume! Hai nani, nani de Elena Farago Hai nani, nani, Lumina mamii... Sa-ti cant si-n seara asta, lumina mea, sa-ti cant... Dar uite-ncep un cântec si altu-mi vine-n minte,Si-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte Si plânge-așa cum plânge cumplitul ăst de vânt... Hai nani, nani... Sa-ti
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
pisoii, de pisică, Iară eu, de-a mea mămică. Orice mamă e anume, Cea mai scumpă de pe lume! Hai nani, nani de Elena Farago Hai nani, nani, Lumina mamii... Sa-ti cant si-n seara asta, lumina mea, sa-ti cant... Dar uite-ncep un cântec si altu-mi vine-n minte,Si-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte Si plânge-așa cum plânge cumplitul ăst de vânt... Hai nani, nani... Sa-ti cant, lumina mamii, si iar încep si iar Cuvintele
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
si-n seara asta, lumina mea, sa-ti cant... Dar uite-ncep un cântec si altu-mi vine-n minte,Si-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte Si plânge-așa cum plânge cumplitul ăst de vânt... Hai nani, nani... Sa-ti cant, lumina mamii, si iar încep si iar Cuvintele-si pierd șirul, ca vezi, in asta seara I-atât de-amarnic cantul ce-l spune vântu-afara, De parca-ar plânge-ntregul săracilor amar... Dar tu aștepți un cântec ca tu ce știi
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
dragul mamii, e fără de cuvinte Si plânge-așa cum plânge cumplitul ăst de vânt... Hai nani, nani... Sa-ti cant, lumina mamii, si iar încep si iar Cuvintele-si pierd șirul, ca vezi, in asta seara I-atât de-amarnic cantul ce-l spune vântu-afara, De parca-ar plânge-ntregul săracilor amar... Dar tu aștepți un cântec ca tu ce știi de vânt! Si ce sa știi ce spune-n amarnica-i poveste?... O, tu nu poți pricepe nimic din toate-aceste... ...Să
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
și vinul de împărtășanie, lumânări legate cu noduri de panglică roz și bleu. Tămâia fumega, bazilica se umplea; la ora nouă și jumătate, frumoasa logodnică nu ajunsese. Viitorul soț părea îngrijorat, și asistența îi împărtășea neliniștea. În sfârșit, cele două canturi ale porților se deschid; prefectul de poliție deschide drumul îndepărtând mulțimea; logodnica apare într-o toaletă splendidă, susținută de venerabila sa mamă cu părul argintat. Palidă de emoție, cu ochii plecați, ea înaintează, alunecând pe piciorușele ei cu grația unei
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
țuț ne lasă. Eu l-am luat de suflet pe Șopenhauăr și citesc citate din citatele lui. Gicu - ha, ha, Sandule, no să-ți vină să crezi, scuipă-l să nu-l deochi! - a făcut cunoștință cu Kent, pardon, cu Cant, i-a dat fiică-sa o carte În cap și o buchisește În bucătărie, atunci când Îl pune Sofica să spele vase. La vase cu Cant, parcă-i reclamă la detergent, nu că suntem figure vesele și deștepte? Om fi noi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
să crezi, scuipă-l să nu-l deochi! - a făcut cunoștință cu Kent, pardon, cu Cant, i-a dat fiică-sa o carte În cap și o buchisește În bucătărie, atunci când Îl pune Sofica să spele vase. La vase cu Cant, parcă-i reclamă la detergent, nu că suntem figure vesele și deștepte? Om fi noi bețivi, dar uite că am ajuns la concluzia inevitabilă că dacă n-ai carte, n-ai parte. Și dacă n-ai filozofii cu tine chiar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că am ajuns la concluzia inevitabilă că dacă n-ai carte, n-ai parte. Și dacă n-ai filozofii cu tine chiar și În cârciumă se cheamă că bei singur și ești trist. Iar omu’, ca să filozofez și eu ca Cant, nu are voie să fie trist atunci când bea. Sandu Întoarce privirea plumbuită către Gicu. Mă, voi ați Înnebunit, v-a luat Dumnezeu mințile? E drept că susțineam prin vocea mea ideea lui Țuțea, că suntem vii dacă suntem credincioși, dar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a luat Dumnezeu mințile? E drept că susțineam prin vocea mea ideea lui Țuțea, că suntem vii dacă suntem credincioși, dar nici șoareci de bibliotecă nu v-am urat să fiți... Poate doar dacă vă blestemam. Ce știi tu din Cant ăla, Gicule, că la școală, pe vremea noastră, de abia treceai clasa, venea tac’tu cu sarsanalele și cu damigenele, altfel făceai și-acu’ liceul?! Gicu ridică ochii către tavan, În semn că nedumeririle lui Sandu Îl lasă rece și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu are... Apoi Își toarnă vin În pahar și Îl Întinde către Șpriț. Noroc, Sandule, Întotdeauna m-ai subestimat. Nu ai avut Încredere În mine, asta este... Dar a venit și momentul meu de glorie filozofico-bahică. Fiți atenți cea zis Cant, că dacă erau numai Canți și Șopenhauări și Țuți În lumea asta o duceam și noi mai bine. A ciripit așa, pre limba lui: Nu-mi dați sfaturi. Știu să greșesc și singur! Sandu bate din palme și dă cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ți am zis să nu iei hârb la mâna a treia din târg, ai luat. Mai bine luai logan, ajutai economia națională. Acu’ stai cu hârbul În garaj, dai cu cârpa și mergi cu troleibuzul. Sigur nu te-a cunoscut Cant vreodată? Sunt sigur că la tine s-a referit! N-ai decât să rămâi În greșelile tale, nouă ni se rupe, sper să-mi scuze Cant expresia! Gicu face pe Îmbufnatul și Încrucișează mâinile pe piept. Ești un porc. Știam
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
În garaj, dai cu cârpa și mergi cu troleibuzul. Sigur nu te-a cunoscut Cant vreodată? Sunt sigur că la tine s-a referit! N-ai decât să rămâi În greșelile tale, nouă ni se rupe, sper să-mi scuze Cant expresia! Gicu face pe Îmbufnatul și Încrucișează mâinile pe piept. Ești un porc. Știam, mă repet și-mi face plăcere. Eu nu m-am luat de Țuțea, nu te lua nici tu de Cant al meu. Eu cu Cant, tu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se rupe, sper să-mi scuze Cant expresia! Gicu face pe Îmbufnatul și Încrucișează mâinile pe piept. Ești un porc. Știam, mă repet și-mi face plăcere. Eu nu m-am luat de Țuțea, nu te lua nici tu de Cant al meu. Eu cu Cant, tu cu Țuțea, Gore cu Șop al lui, că nu reușesc să-i pronunț numele până la capăt. Și află de la mine, Sandule, de nu te-oi pune eu cu botul pe labe la capitolul cultură
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
scuze Cant expresia! Gicu face pe Îmbufnatul și Încrucișează mâinile pe piept. Ești un porc. Știam, mă repet și-mi face plăcere. Eu nu m-am luat de Țuțea, nu te lua nici tu de Cant al meu. Eu cu Cant, tu cu Țuțea, Gore cu Șop al lui, că nu reușesc să-i pronunț numele până la capăt. Și află de la mine, Sandule, de nu te-oi pune eu cu botul pe labe la capitolul cultură să nu-mi spui mie
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pune eu cu botul pe labe la capitolul cultură să nu-mi spui mie pe nume... Gore râde În hohote. Bă, până acum discutam de femei, de fotbal, de politică, de alea, de alelalte. Da’ acu’, cu Țuțea, Șop și Cant, or să zică alții că vorbim codificat. De ne-or Înjura, dăm cu ei de pământ... Sandu Șpriț comandă Încă o sticlă cu vin. E o situație complexă, mi-aș permite să constat. A dracu’ de complexă. Chiar mă complexează
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ei de pământ... Sandu Șpriț comandă Încă o sticlă cu vin. E o situație complexă, mi-aș permite să constat. A dracu’ de complexă. Chiar mă complexează. Suntem prea mulți culți la aceeași masă. Eu, Gore, Gicu, Șopenhauăr, Țuțea și Cant. Nici nu mai avem loc pe scaune, ați Înnebunit instantaneu. Nice mai lipsea... Gore și Gicu holbează ochii... Stă la noi În cartier?, Întreabă primul. Iar Sandu face pe niznaiul. A stat, da’ s-a mutat mai la periferie, a
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sacoului și scoate altă hârtiuță. Eu n-am memoria voastră - privește cu subînțeles către cei doi - vin cu tema făcută. Nice a zis În felul următor, l-a bătut la fund pe Șopenhauăr și l-a trimis la plimbare pe Cant. De Țuțea nu zic nimic, sunt cu patriotismul la purtător. Pământul are o piele; iar această piele are boli. De exemplu, una dintre aceste boli se numește om. Asta o dată. Una la mână. Că omu’ e o boală incurabilă pentru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]