6,961 matches
-
și autoafirmare și își asumă responsabilități materne majore” (L. Grünberg, 2002, p. 223). 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturitc "3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi" Liberalismul exprimă în plan politic ideile capitalismului democratic 17. În măsura în care se fundamentează pe capitalism, denotă o tentă conservatoare și recunoaște o diviziune clară a rolurilor în familie (prin extinderea ideii de raționalitate, care cuprinde toate sferele sociale), în măsura în care este democratic, el se dorește deschis spre emancipare. În ceea ce privește familia, liberalismul clasic se menține tradiționalist - aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Feminism, Family and Community”, în Penny A. Weiss, Marilyn Friedman (coord.), Feminism and Community, Temple University Press, Philadelphia, 1991. Engels, Friedrich, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura Politică, București, 1987. Esping-Andersen, Gosta, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Polity Press, Cambridge, 1990. Evola, Julius, Metafizica sexului, Editura Humanitas, București, 1994. Farrell, Warren, The Myth of Male Power, Berkley Books, New York, 1993. Filipescu, Ion P., Tratat de dreptul familiei, Editura ALL Beck, București, 2001. Firestone, Shulamith, The Dialectic of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Question in Feminism, Cornell University Press, Ithaca, 1986. Harding, Sandra, „Rethinking Standpoint Epistemology: What Is Strong Objectivity?”, în L. Alcoff; E. Potter (coord.), Feminist Epistemologies, Routledge, Londra, 1993. Harris, C.C., Relațiile de rudenie, Editura Du Style, București, 1998. Hartman, Heidi, „Capitalism, Patriarchy and Job Segregation by Sex”, în A. Giddens; D. Held (coord.), Classes, Power and Conflict, Macmillan, Londra, 1982. Hayes, Niky; Orrell, Sue, Introducere în psihologie. Dezvoltarea copilului în teoria psihanalitică, Editura ALL, București, 1997. Held, David, Democrația și ordinea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
2. Concepția organică Teoria organică a Statului apare mai întîi la socialiștii utopici. Astfel, S. de Sismondi este unul dintre precursori în materie de intervenționism economic și social din partea Statului. El consideră că, față cu mefiența unei dinamici nestăpînite a capitalismului, o intervenție a puterilor publice este necesară. Acestea trebuie să contenească dezlănțuirea producției și să frîneze procesul de inovare. Sismondi acceptă proprietatea privată, dar refuză injustiția socială și conferă, în consecință un rol protector guvernului. În cadrul aceluiași curent de gîndire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sistem economic? Aceasta nu este numai o problemă economică, ci și una de ideologie și de filosofie politică, reprezentînd un măr al discordiei între diferitele doctrine sau școli de gîndire. Din acest punct de vedere, putem remarca faptul că, exceptînd capitalismul, toate ideologiile a căror traducere în viață a fost încercată (nazismul, fascismul, comunismul) au degenerat și au eșuat în mod lamentabil. Dar și promotorii sistemului capitalist au avut, de-a lungul timpului, opinii diferite referitoare la această chestiune. Autorii liberali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cheltuieli, responsabilitatea finanțării și a prestării serviciilor publice, metodele cele mai eficiente etc. În sistemul capitalist, cu toate că acumularea de avuție este ma-re, aceasta se concentrează tot mai mult în mîinile a tot mai puține persoane. Cum remarca James Tobin, "Capitalismul de piață generează mai degrabă inegalitate decît armonie față de valorile democratice. Sursele acestei inegalități nu pot fi, însă, remediate fără sacrificarea flexibilității și a eficienței economiilor capitaliste"13. Economia de piață și sistemul politic democratic nu sunt deplin compatibile, prezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema regională este dată de rigiditățile pieței; Lipsa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
individuale coerente nu conduc în mod obligatoriu, sau nu întotdeauna, la rezultate colective favorabile. Fără a utiliza termenul de "efect pervers", Keynes reia aceste constatări la sfîrșitul Teoriei generale. El explică faptul că obiectivul său nu este de a condamna capitalismul, ci de a arăta de ce Statul trebuie să intervină cu scopul de a evita ca alegerile individuale singure să conducă la o situație globală suboptimală. Fără a relua în ansamblul său logica Teoriei generale, să reținem punctul în care Keynes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
funcțiile ce permit menținerea unui organism într-un stadiu de echilibru interior, atunci cînd este supus la modificări ale mediului sau evoluează. Dar Școala Reglării nu se cantonează în analogie, ci se interesează de asemenea în privința modificărilor ce au permis capitalismului să se mențină, mai ales prin mutații de ordin instituțional. Altfel spus, adaptîndu-și regulile de funcționare, reglarea comercială va fi ea însăși transformată. Din acest motiv, autorii acestui curent disting trei mari noțiuni, ce oferă un cadru de inteligibilitate mutațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să se mențină, mai ales prin mutații de ordin instituțional. Altfel spus, adaptîndu-și regulile de funcționare, reglarea comercială va fi ea însăși transformată. Din acest motiv, autorii acestui curent disting trei mari noțiuni, ce oferă un cadru de inteligibilitate mutațiilor capitalismului: Prima noțiune cheie este denumită "regim de acumulare". El se definește prin stadiul tehnicii și al organizării producției, care determină în același timp constrîngerea investițiilor și partajarea valorii adăugate. Un regim de acumulare dat se caracterizează deci printr-un anumit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
două variabile fundamentale ale analizei lui Marx, care distingea forțele de producție pe de o parte și relațiile de producție pe de altă parte. Pentru el, istoria era fructul unei dialectici a celor două elemente. Substituirea progresivă a feudalismului cu capitalismul, de pildă, a rezultat din capacitatea celui din urmă de a ameliora forțele productive, dar pentru aceasta el a trebuit să descopere munca salariată și să schimbe raporturile sociale. Într-un anumit fel, Școala Reglaționistă prelungește logica marxistă actualizînd-o, deoarece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ansambluri reglaționiste: Pe linia marxismului ortodox, care își fondează raționamentul pe valoarea muncă și pe mecanismul exploatării, sursă a plusvalorii, Statul se prezintă ca un baston de sprijin al capitalului. Scăderea tendențială a ratei profitului fiind o lege fundamentală a capitalismului, persistența acestuia din urmă ar presupune o intervenție crescută a Statului pentru a socializa pierderile și a privatiza profiturile. Acțiunea publică este aici aservită nevoilor clasei capitaliste. Este perspectiva leninistă a "Statului valet al capitalului". În acord cu fundamentele primului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de o lectură mai realistă a abordării reglaționiste, plină de ambivalențe. Curentul reglaționist a inspirat programele partidelor aflate la stînga eșichierului politic. Referindu-se la noțiunea de plusvaloare și de acumulare de capital, teoreticienii acestui curent aruncau priviri critice la adresa capitalismului, știind că el nu e neapărat, cum prezisese Marx, un joc cu sumă nulă. Dacă se consideră jocul social cu sumă pozitivă, deci că toată lumea poate cîștiga, chiar dacă unii mai mult și alții mai puțin, atunci perspectiva se lărgește. Abordarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publiques, P.U.F. Paris, 1978; > Eckstein Otto, Public finance, Englewood Cliffs, Pretice Hall, Inc, 1973; > Euseby Alain, Les prélèvements obligatoires, P.U.F., Paris, 1992; > Euseby A., Hershtel M, Finances publiques; Une approche économique, Dunod, Paris, 1990; > Friedman Milton, Capitalism și libertate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1994; > Friedman Milton, Friedman Rose, Liber să alegi, All, București, 1999; > Frischtak Claudia, The Changed Role of the State, The World Bank Economic Development Institute, Washington D.C., 1992; > Gilder George, Richesse et pauvreté
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
București; 1998; > Rawls John, A Theory of Justice, Harvard University Press, 1971; > Russo Alecu, Cîntarea României, Bucovina, Iași, 1997; > Samuelson Paul, Microeconomics, McGraw Hill Books Co., New York, 1989; > Sandretto YR., Rémuneration et repartition des revenus, Hachette, Paris, 1994; > Schumpeter Joseph, Capitalism, Socialism and Democracy, Harper and Brothers, New York, 1942; > Smith Adam, Avuția Națiunilor, Ed. Academiei, București,1965; > Stigler J.G., The Theory of Economic Regulation, 1971; > Stiglity J., Economics of Public Sector, W.W. Norton and Company, New York, 1986; > Strange Susan, The
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Claudia R.Frischtak, The Changed Role of the State; Reglatory Policies and Reglatory Reform in Industrializing Countries, Washington D.C., The World Bank Economic Development Institute, 1992. 2 R.C. Frischtak, op.cit. 3 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1994, p.50. 4 Otto Eckstein, Public Finance, Englewood Cliffs, Pretice-Hall, Inc, 1973, p.17. 5 Paul A. Samuelson, Microeconomics, Thirteenth edition, Mc Graw Hill Book Co., New York, 1989, p. 43. 6 Vezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Chicago, 1994. 12 Peter Drucker, The New Realities, Butterworth Heinemann, 1991, p.55. 13 James Tobin, A Utilitarian Approach to Redistributive Politics, Nemetria Conference, Foligno, Italia, 25.10.1994. 14 Branko Milanovici, Liberalization and Entrepreneurship: Dynamics of Reforming Socialism and Capitalism, ME Sharpe, Luc, London, 1989. 15 Romdall G. Holcombe, Public Sector Economics, Wadsworth Publishing Company, California, 1988. 16 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1994, p.50. 17 S.J. Bailey, Public Sector Economics, Mac Millan, 1995
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Politics, Nemetria Conference, Foligno, Italia, 25.10.1994. 14 Branko Milanovici, Liberalization and Entrepreneurship: Dynamics of Reforming Socialism and Capitalism, ME Sharpe, Luc, London, 1989. 15 Romdall G. Holcombe, Public Sector Economics, Wadsworth Publishing Company, California, 1988. 16 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1994, p.50. 17 S.J. Bailey, Public Sector Economics, Mac Millan, 1995. 18 J.Bernard, Economie publique, Economica, Paris, 1986. 19 F. Von Hayek, Drumul către servitute, Humanitas, București, 1994. 20 John A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Editorialistul consideră că românii sunt dezamăgiți de revoluția din 1989, fiindcă au fost educați în comunism. „Dacă aș fi mers la școală într-un stat comunist, aș fi fost învățat că o revoluție e un nou început, momentul eliberării din capitalism și sclavie, atunci când oamenii preiau controlul asupra propriei lor soarte (...) Pentru comuniști, „revoluția” este marea promisiune: este punctul de cotitură, momentul în care lucrurile încep să se amelioreze, o revoltă spontană a oamenilor. Prin confiscarea controlului asupra mass-media, educație (și
Huffington Post: "Din '89, România a fost condusă de o gașcă incompetentă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80489_a_81814]
-
un fel sau altul în fenomenul care a generat scrierea lui, dar și o necesară recuperare a unei pagini de istorie literară. Această carte este certificatul de naștere al generației de scriitori români care au făcut trecerea de la comunism la capitalism.
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]
-
finanțatorul echipei Steaua. "Ca orice colectiv, de altfel, doar de aia a și eșuat comunismul, că totul era colectiv, adică al nimănui. Cum nimeni nu a avut conștiința bunului colectiv în comunism, nimeni nu are nici conștiința afrontului colectiv în capitalismul de mahala. Ba se mai și distrează tâmp de cum l-a făcut Jiji albie de porci pe unul, pe altul, pe toți ceilalți dar nu pe el", comentează europarlamentarul. Consemnând faptul că Gigi Becali nu "a omorât pe nimeni. Nu
Bodu, despre Becali: Jiji e ca și terminat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78541_a_79866]
-
Cronicar Karl Marx, reabilitat sau contestat? Pe fondul crizei actuale, când mulți încep să se îndoiască de valorile capitalismului, un interviu recent al fostului prim-ministru francez și lider al partidului socialist, Michel Rocard, readuce în discuție o teză a lui Karl Marx referitoare la evoluția economiei. Rocard atrage atenția că Marx n-a fost contra economiei de piață
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
toate, constând în dezechilibrul economiei reale provocat de o atotputernică, dar haotică, finanță mondială. Ei bine, o constatăm pe pielea noastră." Dacă ideea marxistă a pauperizării și polarizării societății capitaliste nu s-a dovedit o prognoză corectă, aceea a riscurilor capitalismului financiar, urmaș al capitalismului industrial, pare confirmată, în opinia lui Rocard, de bancruta actuală a băncilor și de recesiunea care urmează. Pe de altă parte, liberalul Alain Madelin, tot într-un interviu recent, pune în cauză proasta reglementare financiară din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
economiei reale provocat de o atotputernică, dar haotică, finanță mondială. Ei bine, o constatăm pe pielea noastră." Dacă ideea marxistă a pauperizării și polarizării societății capitaliste nu s-a dovedit o prognoză corectă, aceea a riscurilor capitalismului financiar, urmaș al capitalismului industrial, pare confirmată, în opinia lui Rocard, de bancruta actuală a băncilor și de recesiunea care urmează. Pe de altă parte, liberalul Alain Madelin, tot într-un interviu recent, pune în cauză proasta reglementare financiară din S.U.A., și nu capitalismul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
capitalismului industrial, pare confirmată, în opinia lui Rocard, de bancruta actuală a băncilor și de recesiunea care urmează. Pe de altă parte, liberalul Alain Madelin, tot într-un interviu recent, pune în cauză proasta reglementare financiară din S.U.A., și nu capitalismul financiar ca atare. Proastă reglementare, care ar fi condus, printr-o politică în fond socialistă și populistă de creditare ipotecară a populației aflate sub media veniturilor (așa-numitele subprime), la o îndatorare exorbitantă a beneficiarilor de ieri și la imposibilitatea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]