20,388 matches
-
de aur verde), Imnul Europei se aude și mai consistent. Aici, așadar, Imnul nu mai sprijină Lăcomia, ci mai degrabă Iluzia. Poate că în Iluzie pot fi incluse și eroarea, cultura excesivă a senzațiilor, senzaționalul sau senzaționalismul facil, atât de caracteristice culturilor de factură europeană (incluzând aici și nordamericanismul). Poate că sugerarea Europei drept iluzie, falsă sau fragilă Țară a Făgăduinței, seducătoare monstruozitate, ori cel puțin climat de risc maximal, este dură. Dar prezența Imnului, evocând și chiar identificând Europa (prin
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
naturalism urâtul, morbidul, scabrosul în adevărate prefigurări argheziene, cu dorința de a sugera terifiantul - în construcții de mare forță de impresionare precum celebra poemă Complotul bubei (Conjurațiunea leproșilor) - sau de a da contur perisabilității materiei în comparație cu eternitatea ideii." Cea mai caracteristică notă distinctivă a creației poetice hasdeene este considerată "deschiderea ei extraordinară spre experiment, spre încercarea de noi și noi forme prozodice, mergând până la transformarea căutărilor ritmico-grafice într-un scop în sine." Trecând la analiza prozei, I. Oprișan are certitudinea că
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
nouă înseamnă a fi contemporan cu tine însuți, a fi exponentul aspirațiilor estetice ale momentului istoric și a le realiza printr'un maximum de expresie în opere, caduce, de le privim sub raportul adevăratelor corespondente sufletește în continuă mișcare, dar caracteristice de le privim istoricește la lumina principiului evolutiv al conceptului estetic." Noutatea, tinerețea (dincolo de biologic, ca de atîtea ori, de la Lovinescu încolo), înseamnă, așadar, autenticitate și asumare. Anul de Sburător nou, care se încheie în mai-iunie 1927, înseamnă - principiu editorial
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo-ului, principiu caracteristic ritmului în jazz (swing). Abia după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar, tema melodică Feuilles mortes de Joseph Kosma. Cu excepția „amănuntului” ritmic amintit, creația din acel moment nu are legătură cu jazz-ul, plasându-l pe
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
moarte, ca și cum nu ai fi / plecat, să fii / cu iubitele vii și cu iubiții vii, și cu iubitele moarte, și cu iubiții / morți", cu toate că "limbajele te enervează, și toate te enervează". Așadar un plictis, o lehamite se extind precum umori caracteristice. Dar, de remarcat, cu aceeași ambiguitate, ca și cum acestea n-ar bruia numai condiția umană, ci și jocul expresiv, la un moment dat saturat, obosit de propria-i mișcare pentru a se face că ține pasul cu datul existențial... Mereu vizibilă
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
distanță a bătrânului nu rămâne nefisurată deoarece și pentru el ivirea supusului predestinat satisface o așteptare. Aflăm că duce lipsă de elevi dotați, se sufocă în carapacea izolării, simte nevoia să încheie o treabă apăsătoare, predarea ștafetei. Reapare astfel releul caracteristic în epica lui Nicolae Breban, maestrul și ucenicul în raport de atracție și respingere, raport pe care alteori îl transgresează în dualitatea stăpân-slugă sau călău- - victimă. E domeniul prin excelență al difuzării iraționalului. În toate segmentele narațiunii se perindă eroi
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
constantă de pe poziții estetice și nu ideologice, pentru profunzime și individualizare, conținutul politic nefiind garanție a calității, dimpotrivă generator de manierism și paradigmă lozincardă". încă odată, totuși, de ce a acceptat compromisurile, în anii '60, generația mea? A fost desigur febrilitatea caracteristică tinerilor, graba nestăpânită de a ne vedea publicați în condiții a căror schimbare nu o întrezăream. Și a mai fost ceva: influența pe care o aveau asupra noastră acei oameni de gust din epocă de care am vorbit, descoperitorii și
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
serie de bune dansatoare, iar între dansatori se află și un balerin cu o plastică și o tehnică remarcabile, Traian Vlaș. Am mai putut vedea că trupa a început să se muleze și pe alte stiluri de dans decât cele caracteristice genului, cum ar fi cel de dans contemporan, propriu lui Florin Fieroiu. Dar, în acest caz, apropierea s-a făcut cu unele concesii. Coregraful s-a lăsat atras de maniera obișnuită a unor dansuri de operetă, nerecunoscându-i integral stilul
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
din cel mai mare interes, absolut din interes: doresc din inimă și cuget să mă mîntuiesc. Acesta mi-e scopul! Acesta mi-e interesul!". "Românizarea" lui N.Steinhardt a fost deplină, patetic împinsă pînă la identificarea sa cu o parte caracteristică a pămîntului românesc. Într-o epistolă adresată lui C. Noica, acesta îl informează pe gînditorul de la Păltiniș că, pregătindu-și crucea tombală, a vrut să scrie pe ea: "N. St., monah maramureșean". Deși poate părea suspectă (a și stimulat comentarii
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
principii de ordine) cât și semantica muzicală (sunetul, similitudinile lingvistice) sunt cei trei piloni pe care se sprijină muzica Violetei Dinescu, cea care a dezvoltat un stil cu totul aparte, personal, opus celui pe care curentul avangardist vestic îl consideră caracteristic lui“). Original: „Die Folklore (und die darin aufgehobene footnote>. Ai abordat cu dezinvoltură toate genurile, ancorând și în experiențe cu totul unice, cum este muzica de film (rămâne memorabilă muzica pe care ai creat-o, în 1988, pentru filmul mut
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
el este trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în capitala Portugaliei, la Lisabona. Actul de învestire se află în Arhiva M. A. E. - consemnat de Registratura Generală sub nr. 14512 din 11 martie 1938. Prietenilor le transmite vestea, în stilul său caracteristic. Iată ce-i scrie, pe 14 aprilie 1938, lui Ion Breazu: "Te salut chiar din Lisabona! E necrezut de frumos pe aici. Peisajul o minune, orașul fără pretenții, dar neîntrecut. Rasa cam pestriță. Limba plină de fragmente românești, încât vrând-nevrând
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
destinul motivului "fortuna labilis", deoarece, în felul acesta, avem posibilitatea să urmărim schimbările ce se produc pe o suprafață întinsă și să le surprindem traiectoria de la punctul de inserție în vechea literatură religioasă până la hotarele romantismului. Una dintre cele mai caracteristice manifestări preromantice de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea o constituie meditația pe tema coruptibilității materiei și a nestatorniciei soartei, înscrisă literar în aria motivului "fortuna labilis" sau a uneia dintre variantele sale: "ruinele", "triumful
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
impresia lăsată de personalitatea în sine, pe urmă plasată în contextul unui anume eveniment. Interpretarea lui Sir Neville Marriner a relevat tocmai acest aspect în ideea realizării unui contrast care să convină actualelor tendințe interpretative dar să și păstreze echilibrul caracteristic epocii, acea distincție și reținere specific engleze atunci când vine vorba de exteriorizarea trăirilor. Introducere și Allegro pentru orchestră de coarde op.47 - cu care a început seara - a avut drept țel final să etaleze virtuozitatea interpretului fie că este vorba
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
orchestră” (nicio referință la tonalitate). Comparația cu concertul în la minor nu relevă asemănări, este vorba de un alt concert pentru vioară, pe care Cuclin l-a abandonat probabil, sau de care va fi uitat poate. Forma părții întâi este caracteristică pentru forma de concert preconizată de Cuclin și descrisă ulterior în Estetică și în Tratatul de forme muzicale: o temă, apoi un „trait de concerto” dedus din această temă, o temă secundară, un episod și repriza prescurtată a ceea ce a
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
DD (fa# minor) și D (si minor), potrivit interpretărilor muzicologiei moderne. Ulterior, când va gândi propriul său sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei. Amintim că funcțiunile au aceleași denumiri și în moduri, care, după Cuclin, reprezintă „sistemul diatonic în succesiune deformată”. Repriza debutează cu solo-ul viorii care expune întâi secțiunea cu aspect cadențial din tema principală, apoi cea prezentată la
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
dar aceasta este dominanta, în modul invers sau în modul minor în concepția lui Cuclin. Așadar, conform interpretărilor funcționale date de Cuclin, un scurt ascensio către subdominanta expansivă, apoi o cădere pe dominanta (depresivă). Acest tip de mișcare funcțională este caracteristic armoniei lui Cuclin, iar sonoritatea ei devine o stilemă. Grupul tematic secundar, în Do major, are structura descrisă de Cuclin în Tratatul de forme muzicale: prima temă este lirică, cea de-a doua precipitată, a treia concluzionând: „Ideea II, în contrast cu
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
compromisă când e uzată - abuzată - necugetat.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, p 92-93 footnote> Cele trei concerte pentru vioară ilustrează evoluția reflecției cucliniene asupra acestui gen: de la etalarea virtuozității și expresivității solistului la cea de imagine a dinamismului uman (caracteristic concepției compozitorului asupra sonatei), interpretat ca o mișcare funcțională de desprindere, apoi de reatașare, ca o sensibilă față de tonica sistemului originar - un răspuns, prin creație, la gestul creator al lumii.
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
să semnalăm reeditarea, sub egida Editurii Muzicale, a unui valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare de referință datorată pianistului, compozitorului, aranjorului, profesorului Marius Popp, ca sublimat al unei activități de o viață în practică muzicală neîntreruptă și totodată drept
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
dacă au existat interpreți, adevărați „virtuozi” care să-l tălmăcească pe Frédéric Dard, nu vedem nici un impediment pentru un viceversa de mare forță. Așadar fiecărui personaj al piesei, Dan Dediu îi atașează o alcătuire vecină cu leitmotivul, încărcată cu elemente caracteristice care, de fapt, îl determină pe spectator să se abată de la șablonul tradițional și să regândească poziția și atitudinea personajului de pe scenă. Cațavencu pare un tânăr cumva extras din tiparele unei democrații apusene actuale, decis să se cațere prin orice
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
lasă perplecși.” Desigur, gândindu-și muzica, autorul și-a ales interpreții, din perspectivă regizorală, soliști care s-au comportat pe scenă conform indicațiilor partiturii. Trei maeștri care și ei îl cunosc bine pe autor au venit, fiecare, cu însușirile lor caracteristice. Ion Bogdan Ștefănescu are atu-urile unei sensibilități poetice potrivite cu “Flautul de aur”, fără a se lipsi de eficacitatea unor priviri ironice. La Clarinet, Emil Vișenescu joacă un rol caracteristic spritualității sale, cu reacții imediate, menținând cu eficacitate desigul
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
bine pe autor au venit, fiecare, cu însușirile lor caracteristice. Ion Bogdan Ștefănescu are atu-urile unei sensibilități poetice potrivite cu “Flautul de aur”, fără a se lipsi de eficacitatea unor priviri ironice. La Clarinet, Emil Vișenescu joacă un rol caracteristic spritualității sale, cu reacții imediate, menținând cu eficacitate desigul coloristic original. “Vecinul” suflătorilor, Răzvan Suma, nu-și uită tradiția romantică a Violoncelului său, ilustrând plastic stările sentimentale ce-l animă în idee și trăire. Mâna “vrăjitorului”, altfel spus dirijorul Tiberiu
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
o fac pentru export. "Și o exportați?", am revenit eu. "Sliptic", mi-a răspuns el. Am înțeles abia după câteva secunde bune de suspans că voia să spună scriptic, adică pe hârtie. Și să nu uităm că gluma cea mai caracteristică a românilor se baza în acei ani de stagnare economică pe un calambur: "Speech cu speech, patriei snop!" Dar răsfoind dosarul lui Ciocârlie, mi-am dat seama că Securității nu numai de cuvintele scriitorilor îi era frică. Era vorba de
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
Andrei Moisoiu (Google) Mircea Badea a comentat în stilul caracteristic numele a două sate din România. Comuna Pârjol din județul Bacău, are ca sate aparținătoare Băsești și Hăineală. „După părerea mea, este o capodoperă. Nici Michelangelo, când picta Capela Sixtină, nu a fost mai încărcat cu har, decât este încărcată
Cum se numesc satele care l-au făcut pe Badea să exclame: Asta-i culmea! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77583_a_78908]
-
sau semiremorcile. În acest caz, dispozițiile art. 15 pot fi respectate, oferind în același timp o siguranță suficientă autorităților vamale prin menționarea, pe voletele nr. 1 și 2 ale carnetului T.I.R. utilizat de țară implicată și pe cotoarele corespunzătoare, a caracteristicilor (mărci și numere) acestor vehicule. 0.17. ARTICOLUL 17 0.17 - 1. Dispoziția referitoare la faptul că manifestul mărfurilor acoperite de carnetul T.I.R. indică separat conținutul fiecărui vehicul din ansamblul de vehicule sau al fiecărui container are ca scop numai
DECRET nr. 420 din 5 decembrie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la tranSportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106561_a_107890]
-
gulerul pelerinei, mantiei albastre ce acoperă rochia de un purpuriu cardinal. Peretele pe care sunt proiectați cei doi e auriu, - iar îngerul este și mai auriu, mai deschis la culoare, - reflex divin. Fețele fecioarei și îngerului sunt nediferențiate. Este expresia caracteristică începutului de secol 14. Cum sunt la Giotto. Nu gravitate; ci absența oricărui sentiment strident uman. Psihologie nu există încă în acest veac. Ca fizionomie, fecioara și îngerul sunt sincroni. Pelerina îngerului, coada părului lăsat să cadă pe spate, sunt
Bunevestiri la Uffizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7996_a_9321]