821 matches
-
medie a peretelui posterior, viteza medie de scurtare a fibrelor circumferențiale și închiderea diastolică a valvei mitrale) s-au îmbunătățit. Autorii speculau faptul că ar exista o toxină uremică, puțin dializabilă, care ar fi responsabilă de defectul funcțional evidențiat în cardiomiopatia uremică. O dată cu intrarea în practica curentă a ecocardiografiei în evaluarea structurală și funcțională a cardiomiopatiei asociate uremiei, s-au acumulat o serie de date care evidențiază cu precizie sporită impactul transplantului renal asupra anomaliilor cardiace. Astfel, într-un studiu ecocardiografic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
valvei mitrale) s-au îmbunătățit. Autorii speculau faptul că ar exista o toxină uremică, puțin dializabilă, care ar fi responsabilă de defectul funcțional evidențiat în cardiomiopatia uremică. O dată cu intrarea în practica curentă a ecocardiografiei în evaluarea structurală și funcțională a cardiomiopatiei asociate uremiei, s-au acumulat o serie de date care evidențiază cu precizie sporită impactul transplantului renal asupra anomaliilor cardiace. Astfel, într-un studiu ecocardiografic de mici dimensiuni (13 pacienți evaluați înainte și după inițierea hemodializei cronice și apoi posttransplant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a afecta semnificativ funcția ventriculului stâng. Ideea inovatoare în această investigație era aceea că ameliorarea parametrilor ecocardiografici structurali ai ventriculului stâng ca rezultat al inițierii hemodializei par să fie predictive pentru modificările post-TR. Ca urmare, intervențiile terapeutice menite să amelioreze cardiomiopatia uremică la pacientul dializat ar fi determinante pentru îmbunătățirea parametrilor ecocardiografici post-TR. În studiul lui Cueto-Garcia et al. [1982], 18 pacienți tineri au fost examinați înainte și la 67 de săptămâni după TR. Masa VS, debitul cardiac și debitul-bătaie, augmentate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un proces care se accentuează cu persistența mai îndelungată a uremiei și care este, firește, ireversibil [Mall et al., 1990]. Acest proces fibrotic ar putea explica și persistența non-complianței ventriculare și arteriale post-TR, în ciuda ameliorării structurale ventriculare și arteriale. Regresia cardiomiopatiei uremice posttransplant renal: impactul asupra supraviețuirii Ideea conform căreia supraviețuirea pacienților transplantați renal (în comparație cu cei hemodializați cronic) ar depinde în mod decisiv de statusul de sănătate (în primul rând cel cardiovascular) anterior grefării a fost sugerată în urmă cu două
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mod surprinzător, doar VTS a fost ameliorat, această modificare fiind, ca și fracția de scurtare, o expresie a funcției sistolice, îmbunătățită probabil prin corecția statusului uremic. Imposibilitatea corectării volumului telediastolic al VS ar reflecta existența unor modificări ireversibile, de tipul cardiomiopatiei dilatative. Ca urmare, este evidentă importanța corectării/prevenirii alterărilor structurale și funcționale cardiace în perioada predialitică (și apoi în cursul tratamentului prin dializă), pacienții transplantați renal cu cardiomiopatie uremică avansată anterior TR prezentând un prognostic nefavorabil în comparație cu cei fără anomalii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
volumului telediastolic al VS ar reflecta existența unor modificări ireversibile, de tipul cardiomiopatiei dilatative. Ca urmare, este evidentă importanța corectării/prevenirii alterărilor structurale și funcționale cardiace în perioada predialitică (și apoi în cursul tratamentului prin dializă), pacienții transplantați renal cu cardiomiopatie uremică avansată anterior TR prezentând un prognostic nefavorabil în comparație cu cei fără anomalii ecocardiografice majore. Determinanți ai cardiomiopatiei uremice la pacienții transplantați renal Arterioscleroza (complianța vasculară redusă). Rigiditatea arterială (adică reducerea complianței vasculare vezi subcapitolul III.3), reflectând procesul difuz de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
evidentă importanța corectării/prevenirii alterărilor structurale și funcționale cardiace în perioada predialitică (și apoi în cursul tratamentului prin dializă), pacienții transplantați renal cu cardiomiopatie uremică avansată anterior TR prezentând un prognostic nefavorabil în comparație cu cei fără anomalii ecocardiografice majore. Determinanți ai cardiomiopatiei uremice la pacienții transplantați renal Arterioscleroza (complianța vasculară redusă). Rigiditatea arterială (adică reducerea complianței vasculare vezi subcapitolul III.3), reflectând procesul difuz de arterioscleroză, reprezintă în sine un factor de risc pentru dezvoltarea HVS [Roman et al., 1992], prin creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
este frecvent întâlnită posttransplant renal, la 65-80% dintre purtătorii de grefă renală, principalii factori incriminați fiind medicamentele imunosupresive cu efecte secundare presoare: ciclosporina A, tacrolimusul și corticosteroizii (pentru detalii, vezi capitolul IV). Care este însă legătura dintre HTA posttransplant și cardiomiopatia uremică a purtătorului de grefă renală? în acord cu studiile anterioare (vezi mai sus), Peteiro et al. [1994] au constatat o reducere în ansamblu a masei VS și a volumelor cardiace posttransplant renal, în timp ce tensiunea arterială sistolică, diastolică și medie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cei cu cardiopatie ischemică la inițierea hemodializei, față de 55 de luni la cei fără boală ischemică coronariană la debutul terapiei de substituție (p < 0,0001). Acest efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică de novo, neevidentă la inițierea terapiei dialitice, a apărut la 41 de pacienți (9%). Față de pacienții care n-au dezvoltat niciodată cardiopatie ischemică (N = 296, 69%), predictorii independenți și semnificativi ai bolii de novo au fost vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prezentă la o treime dintre pacienți la inițierea dializei; 2. apare frecvent la pacienți în cursul tratamentului dialitic; 3. prezintă un impact advers mediat de dezvoltarea insuficienței cardiace; 4. factorii de risc potențial reversibili identificați sunt hipertensiunea arterială, hipoalbuminemia și cardiomiopatia uremică. Boala arterelor coronariane dimensiunea inflamatoare și anevrismală Menționăm pe scurt cauzele non-ateromatoase ale bolii arterelor coronare epicardice. Aceste afecțiuni pot fi, în mare parte, ele însele cauze ale insuficienței renale cronice, putând persista/reapărea la pacientul dializat. Vasculita coronariană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sensibilității cordului la variațiile umorale ale electroliților. Cauzele multiple ale anomaliilor electrice ale inimii sunt redate în tabelul II. Principalele cauze ale aritmiilor cardiace la subiecții cu insuficiență renală cronică sunt reprezentate de cardiopatia ischemică și de hipertrofia ventriculară stângă/ cardiomiopatia uremică. Aceste entități clinice sunt caracterizate prin importante modificări morfo- și fiziopatologice care afectează în multe cazuri și țesutul excito-conductor. Mecanismele patogenice și clinice asociate HVS și cardiopatiei ischemice au fost discutate pe larg în alte capitole ale acestui volum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmiile 349AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL ventriculare complexe. în acest studiu, pacienții hemodializați cu aritmii prezentau și o prevalență mult mai crescută a HVS (vezi mai sus) și a ischemiei miocardice decelabile clinic decât uremicii cronici fără aritmii, sugerând rolul cardiomiopatiei hipertensive în geneza aritmiilor. Anemia renală. O dată cu dezvoltarea anemiei cronice se produc modificări cardiovasculare structurale și funcționale severe. Aceste modificări au rol adaptativ, fiind menite să mențină oferta de oxigen către țesuturi. Modificarea hemodinamică tipică este reprezentată de către creșterea debitului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
teste de stimulare, s-a dovedit a corela semnificativ cu prezența anomaliilor electrocardiografice [Jassal et al., 1997]. Parathormonul (PTH), veritabilă toxină uremică, pare să fie implicat în deteriorarea funcției cardiace la pacienții cu insuficiență renală cronică avansată, contribuind la geneza cardiomiopatiei uremice [McGonigle et al., 1984; London et al., 1987]. Unii autori au arătat că concentrațiile PTH sunt mult mai crescute la pacienții cu aritmii în comparație cu subiecții care nu prezintă tulburări de ritm, sugerând un rol aritmogen per se a acestui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
HVS) concentrică, compensatorie. Această HVS este benefică, deoarece menține funcția sistolică normală și reduce stresul parietal, dar și malefică, deoarece alterează relaxarea și umplerea VS [Braunwald, 1997]. Cu timpul, supraîncărcarea de presiune a VS duce la apariția unei așa-numite cardiomiopatii de suprasolicitare, caracterizată prin deprimarea contractilității și dilatarea VS, cu creșterea anormală a stresului parietal sistolic, scăderea fracției de ejecție și a debitului cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
boala cardiovasculară (HTA, boala ischemică coronariană etc.) și factori specifici IRC terminale (mediul uremic, anemia renală). Factori de risc clasici pentru insuficiența cardiacă Hipertensiunea arterială. în populația non-renală, HTA este un factor recunoscut în dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi și a cardiomiopatiei dilatative [LØvy et al., 1996]. Același lucru este valabil și în uremia cronică, unde HTA se asociază cu alți factori în dezvoltarea HVS și a dilatației ventriculului stâng vezi subcapitolul V.1 [Parfrey et al., 1996]. Boala ischemică coronariană. Cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
coronariene, cu impact asupra conducerii și excitabilității intraventriculare [Amann et al., 2003]. Hipoxemia nocturnă. Incidența sindromului de apnee nocturnă este ridicată la populația dializată, această afecțiune putând juca un rol în geneza hipertensiunii arteriale, a hipertrofiei ventriculare stângi și a cardiomiopatiei uremice. Impactul terapiei moderne a sindromului de hipoxemie nocturnă nu a fost încă evaluat la pacientul uremic [Zoccali et al., 1998]. Factori de risc pentru insuficiența cardiacă specifici uremiei cronice Fistula arterio-venoasă (FAV). Rareori, FAV hiperdezvoltată (cu debite peste 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la regresia parțială a HVS și la corectarea statusului hiperdinamic asociat cu anemia renală [Fellner et al., 1993]. Există însă temerea că o corecție completă a anemiei renale ar crește mortalitatea cardiovasculară [Besarab et al., 1998]. Impactul anemiei renale asupra cardiomiopatiei uremice și a morbi-mortalității la pacientul uremic este discutată într-un capitol aparte. Același impact al anemiei renale asupra dezvoltării insuficienței cardiace congestive de novo a fost demonstrat de către Rigatto et al. [2002] la populația transplantată renal: fiecare reducere cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sistemice cu afectare concomitent renală și cardiacă Amiloidoza sistemică (primară sau secundară), se caracterizează prin depunerea de proteine anormale în multiple organe, cele mai importante fiind rinichiul (produce sindrom nefrotic, cu evoluție relativ rapidă spre insuficiență renală) și inima (cauzând cardiomiopatie restrictivă, cu insuficiență cardiacă severă, aritmii frecvente și trombembolism pulmonar). Amiloidoza este grevată de o mortalitate ridicată, în absența resurselor terapeutice adecvate. Supraviețuirea medie o dată cu apariția insuficienței cardiace simptomatice este de 6 luni [Falk et al., 1997]. Amiloidoza secundară mielomului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
telesistolic, precum și presiunea telediastolică cresc, în timp ce debitul-bătaie scade, dezvoltându-se simptomele asociate debitului cardiac redus, cu congestie pulmonară și sistemică consecutive. Disfuncția sistolică rezultă cel mai adesea din pierderea miocitelor (de exemplu, prin infarct miocardic), supraîncărcarea cronică de volum sau cardiomiopatia dilatativă și se caracterizează clinic prin cardiomegalie și fracție de ejecție redusă. Pe de altă parte, mai mult de o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă funcție ventriculară sistolică normală, în schimb asociază disfuncție diastolică, cu afectarea umplerii diastolice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
disfuncție cardiacă. în schimb, pacienții non-diabetici cu uremie cronică fără disfuncție cardiacă au prezentat o supraviețuire similară în hemodializă și în dializa peritoneală. Probabil că dificultățile legate de controlul hiperhidratării la pacienții tratați prin dializă peritoneală și, ca urmare agravarea cardiomiopatiei uremice explică dezavantajul prognostic al acestei metode de substituție a funcției renale. în plus, rata crescută a infecțiilor la pacienții peritoneali, având drept consecință statusul inflamator, contribuie la ateroscleroza accelerată a subiecților tratați prin dializă peritoneală, determinând astfel accentuarea disfuncției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
risc crescut pentru endocardita infecțioasă. Se estimează că aproximativ jumătate din pacienții cu endocardită au o formă sau alta de afectare cardiacă, cel mai adesea valva aortică bicuspidă, prolaps de valvă mitrală, alte boli valvulare degenerative, defect de sept ventricular, cardiomiopatie hipertrofica obstructivă, coarctație de aortă și altele. Protezele valvulare, atât cele mecanice cât și cele biologice, sunt predispuse la infecții, precum și alți corpi străini cum ar fi cateterele venoase centrale, sondele de pace-maker, porturi intravenoase, shunturi atrioventriculare. Defectul de sept
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
zaharat, hipercolesterolemie severă); bolnavilor rămași simptomatici după operația de by-pass aortocoronarian; bolnavilor rămași simptomatici după multiple angioplastii percutane transluminale. După unii autori (61) nu au indicație în etapa actuală: bolnavii cu boală vasculară a grefei după transplantul cardiac; bolnavii cu cardiomiopatie la care se suspicionează, fără a fi dovedită, o microangiopatie. Revascularizarea transmiocardică cu LASER are drept consecință o ameliorare semnificativă a simptomatologiei și creșterea toleranței la efort la aproximativ două treimi din pacienți. Ameliorarea perfuziei miocardice a fost evidențiată cu ajutorul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
terapie cu diuretice) hipomagneziemie (alcoolism, malabsorbție intestinală, terapie cu diuretice) hipercalcemie (hiperparatiroidism, tumori) − Tulburări acido-bazice acidoza inhibă pompa de Na+/K+ − Boli pulmonare cronice datorită asocierii cu tonusul simpatic crescut − Boli cardiace cresc sensibilitatea miocardului la digitalice boli cardiace ischemice cardiomiopatie hipertrofică insuficiență cardiacă congestivă miocardite − Insuficiența renală cronică prin scăderea ratei de filtrare glomerulară − Vârsta Înaintată datorită reducerii funcției renale și excreției drogului, precum și a masei musculare reduse − Bolile tiroidiene (hipotiroidismul) scad volumul de distribuție și cresc sensibilitatea miocardului − Administrarea
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
acute Efecte cronice 1. Intoxicația alcoolică simplă; 1. Dezvoltarea toleranței; 2. Comă alcoolică; 2. Dezvoltarea dependenței fizice; 3. Exitus prin paralizie respiratorie și a altor centri vitali În creier; 3. Boli hepatice (ficat gras, hepatită, ciroză); Gastrită și pancreatită. 4. Cardiomiopatie, tulburări endocrine; 5. Anemie; 6. Creșterea incidenței bolilor infecțioase (pulmonare) a cancerului orofaringian; 7. Afectarea ireversibilă a celulelor cerebrale; 8. Degenerare cerebeloasă; 9. Sindrom Wernicke-Korsakoff; 4. Exitus sau complicații cauzate de utilizarea combinată alcool + alte droguri. 10. Sindrom de alcoolism
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
al diferitelor intervenții efectuate. Principalele tipuri de șoc și principalele etiologii ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de protocol, permit identificare tipurilor de șoc: Protocoalele actuale
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]