653 matches
-
frecvenței tulburărilor cardio vasculare asociate HIV/SIDA, reprezentate mai ales de modificările ECG (55-90%) și echocardiografice (25-75%). Etiologia manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ale frecvenței tulburărilor cardio-vasculare asociate HIV/SIDA, reprezentate mai ales de modificările ECG (55-90%) și echocardiografice (25-75%). Etiologia manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
În sensul acesta, pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple; traumatisme cumulative; traumatisme în lanț; traumatisme silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv Castratoare Conduite revendicative Selective cu caracter discriminator Carențiale Conduite vindicative Pentru a putea înțelege mecanismele de acțiune morbigenetică a psihotraumatismelor, să insistăm asupra semnificației lor. Varietatea, complexitatea, mobilitatea, durata
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv Castratoare Conduite revendicative Selective cu caracter discriminator Carențiale Conduite vindicative Pentru a putea înțelege mecanismele de acțiune morbigenetică a psihotraumatismelor, să insistăm asupra semnificației lor. Varietatea, complexitatea, mobilitatea, durata de acțiune și efectele diferite ce caracterizează factorii psihotraumatizanți din punct de vedere formal ne pot deruta în interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schema de mai jos); 1) frustrările individuale ale persoanei umane pot avea două aspecte: a) interdicții globale ale libertăților individuale, cu efect castrator, ducând la conduite autoagresive; b) situații de marginalizare, de tipul unor interdicții parțiale sau selective, cu efecte carențiale, ducând la conduite patologice de refugiu; 2) frustrările colective, ale grupurilor social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
carențiale, ducând la conduite patologice de refugiu; 2) frustrările colective, ale grupurilor social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde următoarele măsuri: măsuri de educație, constând în adeziunea la
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe care le vom prezenta în continuare. Comportamentul de tipul crizei psihobiologice apare în perioada pubertății, adolescenței sau la menopauză. Crizele de dezvoltare sau involuție sunt însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la efort, la frig, sunt somnolenți, indiferenți față de mediul înconjurător, au voce lentă și monotona topirea depozitelor adipoase poate duce la ptoze viscerale și la hernii prin pierderea tonicității musculare pielea este uscată, palida, fără elasticitate, uneori infiltrata, prezentând edem carențial părul este friabil apar tulburări digestive: limba depapilata,mucoasa bucala subțiata, uscată tulburări cardiovasculare-dispnee de efort, hipotnsiune arterială tulburări genito-urinare: polakiurie, poliurie, amenoree la femei, scăderea potentei și hipoplazia organelor genitale externe la bărbați manifestări osoase-leziuni difuze de osteoporoza și
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
doar o amplifică ? Pe de altă parte, se pare că și deficiența sau excesul unor substanțe din alimentația noastră pot influența evoluția unei dureri. S-a putut completa, astfel, lista cu stimulii algogeni, incluzând Încă un tip de factori: factorii carențiali - nutriționali. Vom reveni la aceste aspecte. Indiferent de natura lor, dacă stimulii au potențial algogen atunci ei sunt interpretați de creier ca fiind durere; creierul nu ne poate indica și factorul care a provocat durerea (aici intervine rolul clinicianului). Există
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și avizează actele normative din domeniul protecției speciale a persoanelor cu handicap; ... d) acționează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecția instituționalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea și diversificarea serviciilor de recuperare și reintegrare ambulatorii; ... e) analizează factorii carențiali, generatori ai handicapului, și stabilește măsurile adecvate de prevenire a apariției acestora; ... f) monitorizează respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, realizarea accesibilităților, întocmește analize și studii în domeniu și elaborează metodologii de aplicare a măsurilor ce se impun pentru ameliorarea situației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166690_a_168019]
-
și avizează actele normative din domeniul protecției speciale a persoanelor cu handicap; ... d) acționează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecția instituționalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea și diversificarea serviciilor de recuperare și reintegrare ambulatorii; ... e) analizează factorii carențiali, generatori ai handicapului, și stabilește măsurile adecvate de prevenire a apariției acestora; ... f) monitorizează respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, realizarea accesibilităților, întocmește analize și studii în domeniu și elaborează metodologii de aplicare a măsurilor ce se impun pentru ameliorarea situației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169442_a_170771]
-
extravazarea lichidelor în țesuturi se produce ușor, realizând procesul de edemațiere. Secundar, se notează și scăderea presiunii coloid-osmotice, datorită hipoproteinemiei, în special a hipoalbuminemiei. Aceste situații își au originea în condițiile unui aport alimentar redus, ca urmare a unui regim carențial sau a unui apetit scăzut. Toate aceste probleme pot fi evitate printr-o mobilizare precoce a pacienților și prin asigurarea unui regim alimentar echilibrat. • Tromboza este întâlnită în condițiile existenței unui dezechilibru coagulolitic, în sensul predominanței mecanismelor fibrinogeneratoare și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
depus de grupele agoniste, vor fi activate prin introducerea contracțiilor izometrice. Cauzele care pot genera devierile coloanei vertebrale în plan sagital sunt de o mare diversitate, pornind de la cele congenitale și continuând cu cele ereditare,traumatice, infecțioase, reumatismale, tumorale, endocrine, carențiale, distrofice, neurologice, neuropsihice, la care se adaugă și cele statice, adică prin permanentizarea atitudinilor vicioase. Structurarea planului recuperator Planul recuperator este structurat pe etape de lucru. În general, se consideră că se pot stabili etape în funcție de scopul urmărit și de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
o dilatare paradoxală a pupilei luminate, căci această pupilă se găsea în momentul precedent în mioză mai strânsă, în timpul răspunsului ei consensual. Nevrita optică nu înseamnă neaparat diagnostic de SM, pentru că ea poate fi și secundară unor factori infecțioși sau carențiali. Atunci când ea recidivează sau este însoțită și de alte semne neurologice minore, poate fi considerată ca un simptom sau o formă clinică a SM. În ansamblul manifestărilor oftalmologice ale SM, nevrita optică nu este singura manifestare. Sunt descrise și alte
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fără diseminare spațială. În această grupă intră cea mai mare parte a bolilor neurologice cu care se face diagnosticul diferențial clinic al SM. Enumerăm următoarele: tumori intra și extra medulare, siringomielia sau siringobulbia, miopatiile de toate tipurile (vasculare, vertebrale, paraneoplazice, carențiale); scleroza laterală amiotrofică, tumori de fosă cerebrală posterioară, encefalita de trunchi sau rombencefalitele, atacurile ischemice cerebrale mai ales cele vertebro-bazilare și diferitele tipuri de nevrite optice (infecțioase, toxice, ereditare). Noi considerăm că o grupă specială de boli cu care trebuie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de aspect hidropic), iar rata de succes a procedurii în ameliorarea icterului este mică [108]. Din această cauză noi nu recomandăm această variantă tehnică. Drenajul biliar extern, intens utilizat în trecut, determină scăderea apetitului și apariția unor tulburări electrolitice și carențiale secundare pierderii de bilă. La ora actuală este rar folosit, fiind admis doar în cazul pacienților cu stare generală extrem de precară (ca și gest minim pentru ameliorarea funcției hepatice). Conform studiilor din literatură [109, 110], tratamentul chirurgical paliativ al icterului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
III-a: Psihopatologia nosologică 20. Personalitățile psihopatice 21. Reacții, contra-reacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele situații patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale apar în legătura cu perceperea deformată a spațiului și ele pot fi de două feluri: - micropsii, constând în reducerea dimensiunilor spațiului sau a obiectelor; - macropsii, constând în creșterea dimensională a spațiului sau a obiectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipuri, intensități și localizări ale creierului. Ele pot fi următoarele: psihoze toxice (alcoolul, toxicomaniile), psihozele infecțioase (neurosifilisul), psihozele organice cerebrale (traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale, abcesele cerebrale, tuberculoamele etc.), psihozele endocrine sau „sindromul psiho-endocrin” consecutive unor endocrinopatii și psihozele metabolice și carențiale (encefalopatia porto-cavă, pelagra, uremia, psihozele de maternitate etc.). b) Psihozele endogene sunt tulburări psihice majore, de o gravitate severă, care afectează sistemul personalității fără a fi însoțite de o afectare lezională cerebrală, afecțiuni aparent sine materia și care recunosc o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
malformații ale creierului, boli neurologice asociate cu tulburări psihice (coree cronică Huntington, maladia Parkinson, scleroză în plăci etc.). b) Psihoze toxice, grupând afecțiuni psihice grave consecutive unor intoxicații cronice, ale sistemului nervos (alcool, droguri psihotrope etc.). c) Psihoze metabolice și carențiale care pot apărea ca o consecință a unor tulburări somatice (insuficiența hepatică cronică, insuficiența renală cronică, encefalopatia porto-cavă, diabet, pelagră, boli somatice cronice consumptive, stările terminale ale unor afecțiuni somatice etc.) în cursul cărora tulburările psihice de intensitate psihotică sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motorii, tulburări de sensibilitate, accidente vasculo-cerebrale, polinevrite etc. c) Tulburări metabolice diferite, dintre care cele mai frecvente sunt reprezentate prin carențe vitaminice, în special din seria vitaminelor B. d) Tulburări dermatologice cunoscute sub numele de „pseudo-pelagra alcoolică” caracterizate prin dermite carențiale cronice, telangiectazii cutanate etc. e) Tulburări digestive, manifestate prin inapetență, scăderea sensibilității gustative, gastrită cronică, ciroză hepatică etc. Delirium tremens În evoluția tabloului clinic al alcoolismului, delirium tremens reprezintă un complex psihopatologic specific. Acesta trebuie considerat ca reprezentând un „episod
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ultim aspect care se discută este legat de structura familiei de origine a toxicomanilor. Se notează în acest caz carențe emoțional-afective, frustrări, relații represive materne și un tată absent ca rol. 25. PSIHOZELE EXOGENE III (Psihozele endocrine. Psihozele metabolice și carențiale) Aspecte generale Spre deosebire de psihozele organice cerebrale și de psihozele toxice, psihozele endocrine și grupa psihozelor metabolice și carențiale sunt tulburări psihotice secundare care apar în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni somatice primare de factură endocrină sau metabolică etc. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz carențe emoțional-afective, frustrări, relații represive materne și un tată absent ca rol. 25. PSIHOZELE EXOGENE III (Psihozele endocrine. Psihozele metabolice și carențiale) Aspecte generale Spre deosebire de psihozele organice cerebrale și de psihozele toxice, psihozele endocrine și grupa psihozelor metabolice și carențiale sunt tulburări psihotice secundare care apar în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni somatice primare de factură endocrină sau metabolică etc. Aceste grupe de tulburări psihice traduc, așa cum spuneam deja mai înainte, o corelație strânsă între somatic și psihic. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinică a acestor boli somatice, făcând parte din tabloul clinic al acestora. Vom prezenta în continuare cele mai importante aspecte psihopatologice ale psihozelor endocrine și a tulburărilor psihice legate de maternitate, iar în continuare aspectele psihopatologice ale psihozelor metabolice și carențiale. Psihozele endocrine și puerperale Numeroși autori au semnalat existența unor corelații psiho-endocrine, atât în stare de normalitate, cât și în stare patologică. Cele mai importante studii în acest sens aparțin lui M. Bleuler care a izolat și descris „sindromul psiho-endocrin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trenante de factură depresiv-melancoliformă, la care se asociază bufee delirante de autoacuzare, gelozie sau persecuție, tulburări oniro-halucinatorii sau un sindrom de automatism mintal. Nu sunt rare crizele melancoliforme cu tentative de suicid sau pulsiuni infanticide ale mamei. Psihozele metabolice și carențiale Psihozele metabolice și carențiale sunt tulburări psihice consecutive unor afecțiuni somatice grave, cu evoluție cronică, incurabile, care se asociază secundar tulburărilor psihice severe, cu caracter specific. Acestea sunt, de regulă, de intensitate psihotică și sunt specifice etiologic. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]