990 matches
-
unde a umblat. Cutia e de lemn parfumat și i-a fost dată de poet acum doi ani, împreună cu o șuviță din părul lui... (Ce cabotin dezgustător, gândeam eu ars de gelozie, de furie, de neputință. Cs corupător, ce misticism carnal, ce amestec hidos de devoție și fraudă. Cum am putut crede că fecioara aceasta a fost pură? Cum am putut crede că eu sunt cel dintâi care îi atinge trupul?) Totuși, niciodată n-a sărutat-o, nici n-a mîngîiat-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
strîngîndu-și buzele și oprindu-și anevoie suspinul. Vedenia trupului ei gol, în acea foarte palidă boare luminoasă din odaie, m-a izbit ca un miracol pe care niciodată nu l-aș fi putut intui în toate amănuntele lui precise și carnale. Căci dacă mă gândeam adesea la prima noapte pe care o vom petrece împreună și dacă îmi închipuiam însetat patul nostru unde o voi cunoaște pe ea, niciodată nu-mi puteam închipui trupul adolescent al Maitreyiei, dezvelindu-se de bunăvoie
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acel biet om își regretă și acum gestul, căci a fost dat afară din slujba pe care o avea și s-a retras în satul lui, unde duce o viață de câine. Maitreyi nu se plângea adesea de pasiunea aceasta carnală, pe care o deșteaptă în bărbați, chiar apropiați ei prin sânge, și care o face să sufere atât, căci ar fi dorit să exalte altceva în oameni decât o simplă poftă de posesiune.) Mi-au trecut atunci prin fața ochilor și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
câteva rânduri scrise pe petece de jurnale, pe afișe din gară, alături de flori umile de câmp, culese probabil în plimbările ei sub pază pe la marginea satului. Am înțeles că Maitreyi suferise prea mult ca să mai păstreze imaginea mea omenească, reală, carnală. Ea își crease acum im alt Allan, o întreagă mitologie, superbă și inaccesibilă, pe care o nutrea necontenit, ca s-o ridice cât mai sus, în plin ireal. Îmi scria: "Cum te-aș putea eu pierde pe tine, când tu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
implora s-o uit, ca s-o întîlnesc într-o viață viitoare? Ce-mi păsa mie de viața viitoare și de toți zeii ei?... Eram însetat de concret, de viața nemijlocită, de prezență. Pe mine mă chinuia tocmai amintirea ei carnală, tocmai ceea ce era viu și imediat, și neînlocuibil în făptura ei, și pe această Maitreyi, de suflet și carne, o doream, pe ea o întîlneam în filmul meu de toate zilele. Nu voiam cu nici un preț să dispar, în dragostea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
unui camarad, un neamț simpatic, excelent dansator, care o curtase când va și care n-a vrut s-o creadă când i-a spus că era fecioară. Prietenul acela, brutal sau neîndemînatec, o făcuse să se dezguste definitiv de apropierea carnală a bărbaților. Era chiar încîntată că viața pe care și-o pregătea o va împiedeca să iubească și să fie iubită. Ajunsese să creadă că orice bărbat e o brută, un porc sau un imbecil," și că singurii masculi care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în timp ce ea era îndrăgostită, fără răspuns, de Joey Tanner, un coleg de la Universitatea din York, unde studia istoria. Brian McCaffrey gândea în sinea lui: „Când stau și văd câtă furie și ciudă și răutate și gelozie și invidie și dorință carnală vinovată port în mine, cum mai pot blama pe oricare altul, pentru orice ar fi?“. Cercetă cu atenție o gâză, invizibilă ca un punctuleț, care se plimba pe dosul palmei lui, o strivi cu un vârf de deget, apoi aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și respiră încet și adânc. Simțea că-l năpădește iarăși acea îngrozitoare amețeală, acea pierdere a identității care se anunța prin simptome fizice, printr-o intensă percepție a propriului său trup, a masivității și solidității lui, a dimensiunilor sale materiale, carnale, care se combina cu totala dispariție a locatarului acelui trup. Această subită, dureroasă prezență trupească îi producea un fel de greață și o durere metafizică. Își spuse „Ține-te tare, o să treacă!“. Și atunci în acea îngrețoșătoare și grea materialitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai are pretenția universală pe care o avea civilizația. În această perspectivă, spațiul este într-un fel un timp trăit. Acela al anecdotelor, al momentelor (bune sau rele) care prin sedimentări succesive fac, tocmai, cultura concretă: o memorie comună, legătură carnală. În acest sens, etica domestică, am putea-o numi tribală, este o etică a situației. Legată de o perioadă, de un sit anume. În diverse moduri, Heidegger a atras atenția asupra unui astfel de "Ethos" ca mod de locuire: "etica
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de notat că "figurile" tele-realității, ca și cele, într-un mod mai general, ale foiletoanelor de televiziune, cele ale diverselor reuniuni festive (parade, carnavaluri, spectacole de sunet și lumini, spectacole folclorice), fără a uita filmele și jocurile video, rejoacă personaje carnale, instinctuale, sangvinice, exprimând în același timp partea bună și pe cea rea a lucrurilor umane. Pe scurt, nu mai tinde să predomine modelul unui "om teoretic". Ci, din contră, cel care trăiește, reacționează, se comportă în funcție de situații. Situații înrădăcinate foarte
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
arhetipale cu nimic mai prejos de poveștile și legendele de altădată. Acest lucru poate părea anecdotic. Dar anecdota este semnificativă prin aceea că amintește că legătura socială nu se mai structurează plecând de la idolii ideologici, ci mai degrabă de la figurile carnale care sunt, ca tot atâtea reminiscențe platoniciene, expresiile instinctelor sociale. Este ceea ce trebuie luat în serios. Căci, dincolo sau dincoace de naivul pro-gresism modern (occidental, iudeo-creștin), bătrânele fantome continuă să lucreze inconștientul colectiv și își fac, aici și acolo, la
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
chip, peste ochii uimiți. Umerii / Mirt vor purta și, alunecând din subsuori / aloe albăstrind spre pântec...), principiu al vieții și, totodată, generatoarea unei adevărate beții senzoriale: Fântână ești / o, deschide-te gurii mele! Și ochilor, pajiște... Trăită dincolo de efemer, de carnal, iubirea aceasta este esență pentru suflet, de fapt, chintesență a închipuirii, pe care eul liric o imploră: respiră-mă: ca pasărea voi cânta, simțind forța demiurgică a acesteia: Precum pasărea voi cânta, ca iarba voi crește / mă voi risipi ca
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Multe sunt împărțite în două / și la atingerea buzelor se petrece schimbul), iar sursa acestei dihotomii e tot erotică: Eu însumi am auzit vorbindu-se în ținuturi oculte / de diamante feminine și masculine sau: În înălțimi seminale, în ferecate / pajiști carnale, în scufundate / ispite, sporește soarele masculin / spre întunericul feminin. Un poet al dragostei ca Ovidiu Genaru nu putea să nu sublinieze valențele omnipotenței acesteia, între care, în primul rând, harul de a încălca orice graniță: Măruntaiele ard, febra / dezmărginește ființa
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sub jarul așteptării. Și acum, iată-le: „Lecție pe Ostrov”, Editura Junimea, 1995, și „Îngândurat ca muntele de sare”, Editura Helicon, Timișoara, 1996. În paginile lor, nici urmă de idealuri politice. Fiecare sonet distilează din tescovina existentului înconjurător, vegetal sau carnal, îndepărtat sau apropiat, idei esențiale. Poetul monologhează cu o ființă se pare iubită dar ireală, absentă, ce-i ațâță doar imaginația, purtându-l prin toate chinurile și înfățișările metaforei, fără să-și semnaleze în vreun fel participarea concretă prin cuvânt
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
în Dumnezeu te mântuie de primejdie. Adică nu vei muri? Ba, da, dar te apără după ce mori. De aici înainte e fabulație, e utopie, e spaimă pentru cei răi pe lumea aceasta vie! Creștinismul animă fascinația Raiului dincolo de terestru, de carnal. La urma-urmei, de milioane de ani de când a apărut omul s-au experimentat fel de fel de credințe. Creștinismul este încă tânăr. Dar ca orice pe lumea aceasta, veni timpul îmbătrânirii lui. Dialectic! Lumea merge spre o eradicare a utopiilor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
atât să se bucure pe lumea Cealaltă pură și morală! O morală a Nimicului. Și, în sfârșit, o apreciere bună a lui Dobridor: "Norma nu provine din seducția euforică, din exaltarea sexuală, din frenezia biologică, ci dintr-o evaporare a carnalului în spirit." Ceea ce ne propun Freud, Norman și Spinoza este o "crustă științifică a disperării!" Da, domnule Dobridor! Cu ce vindeci disperarea în fața morții? Anulezi ultima dorință a condamnatului la moarte? Îmi sorb cafeaua ca să pot gândi mai din subconștient
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
2011 am scris în extaz despre cele două CD-uri mateine de la Huma nitas cu același Marcel Iureș: Sub pecetea tainei și Remember. Sunau, cu un cuvânt la modă, demențial. Vocea lui Iureș se plia perfect pe volutele aluzive, parșive, carnale ori serafice, pe catifelele grele, cearcănele filigra nate, bijuterile, bubele, fantasmele și sarcasmele juniorului caragialian. Tot pe atunci, Iureș făcea o creație amețitoare - pentru mine egală performanței din Richard III-ul regizat de Mihai Măniu țiu la Odeon acum aproape
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Dar nu se mișcă. Un alt gând îl chinuia acum: Sunt oare cu adevărat morți? Ca să se convingă, îngenunchie lângă X. Fără să-și dea seama ce face, își puse palma pe cutia de plastic care conținea toracele lui . Frăgezimea carnală a substanței îl făcu să-și tragă înapoi mâna cuprins brusc de repulsie. Și totuși era dificil să-l considere o ființă umană. Se forță să se aplece deasupra obrazului ca să asculte. O boare călduță, ritmică, îi mângâie urechea. Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Dar nu se mișcă. Un alt gând îl chinuia acum: Sunt oare cu adevărat morți? Ca să se convingă, îngenunchie lângă X. Fără să-și dea seama ce face, își puse palma pe cutia de plastic care conținea toracele lui . Frăgezimea carnală a substanței îl făcu să-și tragă înapoi mâna cuprins brusc de repulsie. Și totuși era dificil să-l considere o ființă umană. Se forță să se aplece deasupra obrazului ca să asculte. O boare călduță, ritmică, îi mângâie urechea. Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Romanele Mesei Rotunde. În vis fiind (dormind în patul din pensiunea Morfeu), Corto îl reîntâlnește pe cavalerul căzut ce visează la mântuire. Misiunea lui Corto este de a-i oferi lui Klingsor ocazia de a se salva din capcana păcatului carnal ce i-a adus prăbușirea. Ispitirea sa de către o Circe medievală, Kunty, îl îndepărtează pe cava ler de ținta sa, castelul în care se află roza alchimică și potirul adus de Iosif din Arimateea. Postmodernismul lui Pratt este, ca și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lor sordidă pentru servitoarea pe care o abuzează, cu ochii înălțați către aceeași divinitate omniprezentă. Ca și Moll Flanders, păcătoasa din această lume nouă este un obiect sexual traficat ca o marfă, iar pasiunea care se alimentează din aceste întâlniri carnale subminează însuși fundamentul cetății. Istoria pare decupată din Vechiul Testament, o poveste în care omenescul își revelă taina, iar confruntarea se desfășoară pe acest fundal al jurământului depus pentru fondarea unei cetăți a lui Dumnezeu. Un été indien posesă grandoarea tragică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cât de povara de întuneric și de crime ce nu mai poate fi ținută în adânc. Moartea este sacrificiul prin care este potolită foamea de sânge a idolului la care s-au închinat pastorul și tatăl său, înlanțuiți de atracția carnală irepresibilă. Speranța, atâta câtă este, se află în afara vestigiilor fumegânde ale coloniei. Povestea indiană a lui Pratt și Manara se sfârșește cu perspectiva recâștigării Arcadiei oferite oamenilor pe acest continent. Edenul poate fi atins odată alungată urma teribilă a viciului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cărți. În mod ciudat, el nu vorbește de mama și se mulțumește cu o descriere a colonadelor lui Bernini și a interiorului bazilicii. Mama este scandalos de absentă din amintirile lui de la Roma. Totul pentru domeniul spiritual, nimic penru cel carnal! Totul pentru creștin, nimic pentru viitoarea și scumpa mea mamă! Citindu-l, ai spune că tata era singur la Roma și că a vizitat Capela Sixtină prefirîndu-și mătăniile, cînd sîntem totuși cîțiva care știm bine că, de fapt, el strîngea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În stare de atac. Biata Maureen, ce bătaie de cap i-am dat! Și ce regresie din partea mea, ce cădere! Devenisem unul dintre cei pe care tata Îi ponegrea În cărțile lui, unul din libertinii care, după el, confundă dragostea carnală cu animalitatea. Mă resemnasem deja, dar nu izbuteam să-l fac pe tata s-o șteargă din cameră, În ciuda tuturor eforturilor lui Maureen, a mîinilor, gurii, sfîrcurilor sînilor convocați la căpătîiul bolnavului! Tata Îl Înlocuia pe Îngerul meu păzitor. „De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la picioarele patului ca să-i mulțumesc lui Dumnezeu că m-a condus pînă la Tina? Cred că da. În genunchi În fața noii mele somiere și a noii mele saltele, Între care Îmi strecuram sexul ca să simulez fără ajutorul mîinii bucuriile carnale ale căsătoriei, ca un soldat care e Învățat să tragă cu gloanțe oarbe Înainte de a fi trimis pe cîmpul de luptă. (Nici una din comparațiile mele nu-l lăsa insensibil pe atentul dr. Zscharnack.) Continuarea lecturii evangheliei după Franz: „Vom reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]