781 matches
-
această intervenție nu le oferă garanția unei recuperări rapide și spectaculoase. Astfel, dacă un anumit grad de dizabilitate este acceptat procedura ar trebui realizată în primele 48 de ore de la debutul infarctului. STENOZA CAROTIDIANĂ MIHAELA BĂLINIȘTEANU GENERALITĂȚI. EPIDEMIOLOGIE. ETIOPATOGENIE Stenoza carotidiană este o boală foarte răspândită, cauzată în principal de ateroscleroză (ATS). Alte cauze mult mai rare includ disecția carotidiană, displazia fibromusculară, vasospasmul, iradierea, arterita. În studiul Framingham, prevalența unei stenoze carotidiene semnificative (> 50% ecografic) a fost de 7% la femei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
acceptat procedura ar trebui realizată în primele 48 de ore de la debutul infarctului. STENOZA CAROTIDIANĂ MIHAELA BĂLINIȘTEANU GENERALITĂȚI. EPIDEMIOLOGIE. ETIOPATOGENIE Stenoza carotidiană este o boală foarte răspândită, cauzată în principal de ateroscleroză (ATS). Alte cauze mult mai rare includ disecția carotidiană, displazia fibromusculară, vasospasmul, iradierea, arterita. În studiul Framingham, prevalența unei stenoze carotidiene semnificative (> 50% ecografic) a fost de 7% la femei și 9% la bărbați cu vârste de peste 66 ani [1]. Prevalența este mai mare la cei cu risc crescut
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
infarctului. STENOZA CAROTIDIANĂ MIHAELA BĂLINIȘTEANU GENERALITĂȚI. EPIDEMIOLOGIE. ETIOPATOGENIE Stenoza carotidiană este o boală foarte răspândită, cauzată în principal de ateroscleroză (ATS). Alte cauze mult mai rare includ disecția carotidiană, displazia fibromusculară, vasospasmul, iradierea, arterita. În studiul Framingham, prevalența unei stenoze carotidiene semnificative (> 50% ecografic) a fost de 7% la femei și 9% la bărbați cu vârste de peste 66 ani [1]. Prevalența este mai mare la cei cu risc crescut de ATS (11%), la cei cu boli cardiovasculare asociate (18%) și la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
11%), la cei cu boli cardiovasculare asociate (18%) și la cei cu antecedente de accident vascular cerebral (AVC) (60%) [2]. Este clar că vârsta și factorii de risc ai aterosclerozei cresc incidența bolii. Deloc întâmplător, prezența unei stenoze la nivel carotidian este asociată cu un risc crescut de AVC sau alte manifestări ale ATS sistemice (infarctul miocardic sau alte boli vasculare periferice). Totuși stenoza carotidiană nu este singura cauză de AVC. De fapt, aproximativ 45% AVC la pacienții cu stenoză asimptomatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și factorii de risc ai aterosclerozei cresc incidența bolii. Deloc întâmplător, prezența unei stenoze la nivel carotidian este asociată cu un risc crescut de AVC sau alte manifestări ale ATS sistemice (infarctul miocardic sau alte boli vasculare periferice). Totuși stenoza carotidiană nu este singura cauză de AVC. De fapt, aproximativ 45% AVC la pacienții cu stenoză asimptomatică > 60% se datorează unui infarct lacunar sau unui embol cardiac [3]. Plăcile de aterom se formează la nivelul unei bifurcații sau ramificații datorită modificărilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
AVC. De fapt, aproximativ 45% AVC la pacienții cu stenoză asimptomatică > 60% se datorează unui infarct lacunar sau unui embol cardiac [3]. Plăcile de aterom se formează la nivelul unei bifurcații sau ramificații datorită modificărilor fluxului laminar. Astfel, în circulația carotidiană acestea se formează cu predilecție la bifurcația în ACE și ACI, la nivelul peretelui posterior al sinusului carotidian si extinzându-se frecvent în segmentul distal al ACC. Ateroscleroza determină AVC sau AIT prin două mecanisme principale: - embolizarea de la nivelul unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
unui embol cardiac [3]. Plăcile de aterom se formează la nivelul unei bifurcații sau ramificații datorită modificărilor fluxului laminar. Astfel, în circulația carotidiană acestea se formează cu predilecție la bifurcația în ACE și ACI, la nivelul peretelui posterior al sinusului carotidian si extinzându-se frecvent în segmentul distal al ACC. Ateroscleroza determină AVC sau AIT prin două mecanisme principale: - embolizarea de la nivelul unei plăci de aterom a unui trombus, a unui cristal de colesterol sau altor reziduuri ateromatoase (placă Hollenhorst); - reducerea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
aterom a unui trombus, a unui cristal de colesterol sau altor reziduuri ateromatoase (placă Hollenhorst); - reducerea perfuziei cerebrale prin stenoză (fluxul sangvin rămâne aproape constant până la un grad de stenoză de 70%). PREZENTARE CLINICĂ În general, este suspectată o stenoză carotidiană în următoarele situații: - leziune asimptomatică este depistată la un test screening neinvaziv, cel mai frecvent echoDoppler cervical; - un suflu carotidian este descoperit la un examen fizic de rutină; - în timpul evaluării unui pacient cu amauroză fugace sau simptome de AIT sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fluxul sangvin rămâne aproape constant până la un grad de stenoză de 70%). PREZENTARE CLINICĂ În general, este suspectată o stenoză carotidiană în următoarele situații: - leziune asimptomatică este depistată la un test screening neinvaziv, cel mai frecvent echoDoppler cervical; - un suflu carotidian este descoperit la un examen fizic de rutină; - în timpul evaluării unui pacient cu amauroză fugace sau simptome de AIT sau un AVC. Accidentul ischemic tranzitoriu (AIT) se manifestă printr-un deficit neurologic cu durată de sub 24 ore (de obicei 5-20
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
grad de afazie. Amauroza fugace (cecitate monoculară tranzitorie) durează tipic secunde sau minute și se datorează afectării arterei centrale a retinei prin reducerea temporară a fluxului sangvin sau printr-un embol la nivelul arterei oftalmice. METODE DE DIAGNOSTIC Ecografia Duplex carotidiană combină echo B-mode cu echo-Doppler și permite vizualizarea arterei carotide și ramurilor sale și măsurarea vitezei fluxului sangvin (fig. 5.61 a,b,c). Printre limitările acestei metode se numără: - imposibilitatea evaluării segmentului proximal al ACC și trunchiului brahiocefalic; - imposibilitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
alt avantaj îl reprezintă studiile de perfuzie CT. Există totuși și inconveniente: - alergie la substanțele iodate, disfuncții renale; - implanturile metalice la nivel cervical ce împiedică vizualizarea bună a vaselor cervicale. Angiografia percutană rămâne metoda „goldstandard” de explorarea a bolii obstructive carotidiene și totodată oferă posibilitatea efectuării intervențiilor de tratament endovascular. Există două metode de măsurare a gradului de stenoză: studiile NASCET folosesc diametrul ACI distal de sinusul carotidian [4], iar studiul ECST - diametrul la nivelul sinusului carotidian [5]. Printre inconvenientele care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a vaselor cervicale. Angiografia percutană rămâne metoda „goldstandard” de explorarea a bolii obstructive carotidiene și totodată oferă posibilitatea efectuării intervențiilor de tratament endovascular. Există două metode de măsurare a gradului de stenoză: studiile NASCET folosesc diametrul ACI distal de sinusul carotidian [4], iar studiul ECST - diametrul la nivelul sinusului carotidian [5]. Printre inconvenientele care au făcut ca angiografia să nu se impună ca test screening se numără invazivitatea, costul crescut și riscurile asociate (rată de 1% de a dezvolta un AVC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
explorarea a bolii obstructive carotidiene și totodată oferă posibilitatea efectuării intervențiilor de tratament endovascular. Există două metode de măsurare a gradului de stenoză: studiile NASCET folosesc diametrul ACI distal de sinusul carotidian [4], iar studiul ECST - diametrul la nivelul sinusului carotidian [5]. Printre inconvenientele care au făcut ca angiografia să nu se impună ca test screening se numără invazivitatea, costul crescut și riscurile asociate (rată de 1% de a dezvolta un AVC ischemic sau AIT în condițiile unui doctor experimentat) [6
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
invazivitatea, costul crescut și riscurile asociate (rată de 1% de a dezvolta un AVC ischemic sau AIT în condițiile unui doctor experimentat) [6]. Pentru pacienții asimptomatici, recomandările actuale de explorare sunt [7]: - eco-Duplex ca test inițial de detectare a stenozei carotidiene semnificative la pacienții cunoscuți sau suspectați de stenoză carotidiană (clasă I, nivel C) și la cei fără semne clinice de ATS, dar cu 2 sau mai mulți factori de risc (clasă IIb, nivel C); - eco-Duplex în prezența unui suflu carotidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de a dezvolta un AVC ischemic sau AIT în condițiile unui doctor experimentat) [6]. Pentru pacienții asimptomatici, recomandările actuale de explorare sunt [7]: - eco-Duplex ca test inițial de detectare a stenozei carotidiene semnificative la pacienții cunoscuți sau suspectați de stenoză carotidiană (clasă I, nivel C) și la cei fără semne clinice de ATS, dar cu 2 sau mai mulți factori de risc (clasă IIb, nivel C); - eco-Duplex în prezența unui suflu carotidian, și anual la pacienții cu stenoză > 50% detectată anterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
carotidiene semnificative la pacienții cunoscuți sau suspectați de stenoză carotidiană (clasă I, nivel C) și la cei fără semne clinice de ATS, dar cu 2 sau mai mulți factori de risc (clasă IIb, nivel C); - eco-Duplex în prezența unui suflu carotidian, și anual la pacienții cu stenoză > 50% detectată anterior (clasa IIa, nivel C); - nu se recomandă eco-Duplex ca test screening la pacienții fără manifestări clinice sau factori de risc pentru ATS (clasă III, nivel C). Pentru pacienții simptomatici, recomandările sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
clasa IIa, nivel C); - nu se recomandă eco-Duplex ca test screening la pacienții fără manifestări clinice sau factori de risc pentru ATS (clasă III, nivel C). Pentru pacienții simptomatici, recomandările sunt [7]: - eco-Duplex ca test inițial de detectare a stenozei carotidiene sau angio-RMN sau angio-CT dacă ecografia nu este suficientă (clasă I, nivel C); - angio-RMN, angio-CT sau angiografie percutană dacă prin ecografie se observă stenoză semnificativă ce impune tratament chirurgical sau endovascular (clasă IIa, nivel C); - angiografia percutană se recomandă dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prin ecografie se observă stenoză semnificativă ce impune tratament chirurgical sau endovascular (clasă IIa, nivel C); - angiografia percutană se recomandă dacă metodele neinvazive sunt neconcludente pentru detectarea bolii obstructive extra-/intracraniene (clasa IIa, nivel C) sau dacă acestea sugerează ocluzia carotidiană completă (clasa IIb, nivel C). ATITUDINEA TERAPEUTICĂ TRATAMENTUL MEDICAMENTOS Pacienții cu stenoză carotidiană aterosclerotică au risc crescut de a face un AVC ischemic, au și alte boli cardiovasculare sau sunt predispuși la acestea. Scopul tratamentului medicamentos se concentrează astfel pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
IIa, nivel C); - angiografia percutană se recomandă dacă metodele neinvazive sunt neconcludente pentru detectarea bolii obstructive extra-/intracraniene (clasa IIa, nivel C) sau dacă acestea sugerează ocluzia carotidiană completă (clasa IIb, nivel C). ATITUDINEA TERAPEUTICĂ TRATAMENTUL MEDICAMENTOS Pacienții cu stenoză carotidiană aterosclerotică au risc crescut de a face un AVC ischemic, au și alte boli cardiovasculare sau sunt predispuși la acestea. Scopul tratamentului medicamentos se concentrează astfel pe tratarea și prevenirea factorilor de risc ai aterosclerozei. Poate nu avem 433 control
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a înregistrat o reducere la jumătate a ratei AVC și a mortalității [8]. Recomandările actuale susțin că la pacienții hipertensivi și cu stenoză asimptomatică, TA trebuie menținută sub 140/90 mmHg (clasă I, nivel A) [7]. La pacienții cu stenoză carotidiană severă există temeri că o reducere agresivă a TA (în special la cei cu stenoze bilaterale > 70% sau cu ocluzii totale) ar putea duce la reducerea și mai mult a perfuziei cerebrale [9]. La această grupă de pacienți se indică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
complicațiilor microvasculare (retinopatie, nefropatie, neuropatie) [10]. Fumatul crește riscul de AVC ischemic cu 25- 50%, acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
10]. Fumatul crește riscul de AVC ischemic cu 25- 50%, acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația dintre nivelul colesterolului și riscul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
50%, acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația dintre nivelul colesterolului și riscul de AVC ischemic nu este așa de evidentă ca cea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dintre nivelul colesterolului și riscul de AVC ischemic nu este așa de evidentă ca cea dintre colesterol și riscul de IMA, iar informațiile obținute din studii populaționale sunt inconstante. Totuși studiile epidemiologice au demonstrat asocierea dintre nivelul colesterolului și ateroscleroza carotidiană [12]. Recomandările actuale susțin tratamentul cu statine la toți pacienții cu ateroscleroză carotidiană pentru reducerea LDLcolesterol sub 100 mg/dl (clasă I) și sub 70 mg/dl la cei care deja au suferit un AVC ischemic (clasa IIa, nivel de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ca cea dintre colesterol și riscul de IMA, iar informațiile obținute din studii populaționale sunt inconstante. Totuși studiile epidemiologice au demonstrat asocierea dintre nivelul colesterolului și ateroscleroza carotidiană [12]. Recomandările actuale susțin tratamentul cu statine la toți pacienții cu ateroscleroză carotidiană pentru reducerea LDLcolesterol sub 100 mg/dl (clasă I) și sub 70 mg/dl la cei care deja au suferit un AVC ischemic (clasa IIa, nivel de evidență B) [7]. Tratamentul antiplachetar reduce riscul de AVC ischemic comparativ cu placebo
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]