3,446 matches
-
avea centura pusă și acum miorlăia pe sub un scaun, ca bleaga. De, dacă nu m-a ascultat să stea în cușca ei. Umbla creanga prin toată mașina și acum uite ce a pățit. Toate lăzile cu roșii, cu cartofi cu castraveți, cu varză , ne căzuseră nouă în cap, că doar noi doi stăteam pe bancheta din spate 2. Ne întoarcem de unde am plecat, a decretat Taty scurt. Mamy a izbucnit într un plâns pițigăiat și a sărit din mașină așezându se
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
la Igești, că de rușine o ascultam și intram în baie direct. Dar cred că, de data aceasta, nu am înțeles eu sensul acestui cuvânt atât de urât mirositor. Kim nici atât, scosese cu chiu cu vai capul de sub verzele și castraveții ce o astupaseră definitiv și acum se juca cu o roșie crezând că e mingia ei. În final ne am dat toți jos din mașină. Mamy a început, vinovată, să aranjeze zarzavaturile la loc în lădițe și într o tăcere
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
pofteau o plăcintă de devlek din cuvata de lângă boru. Bucuroasă că și-a îmbogățit lexicul a alergat să-l comunice la toate lelițele din sat. Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre valah, krasiva horo de sub stezere la alea mujina cu podbradka i bosilek. Asta, bre, Dragaika veliki praznicâ! Valahii s-u bucurat când au aflat că sărbăoarea lor se cheamă
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
orientare spatio temporală, pe scurt prostie dar nu nociva pentru exterior, ci consumată doar în strictă mea intimitate. Foarte mândră și responsabilă de menirea mea numărăm la fiecare mic dejun bucățile de salam din farfuriile lor, cântăream brânză și verificăm castraveții. Mă detestau cei de la bucătăria hotelului dar eu eram, eram în măsură să îi verific pe ei și asta mă responsabiliză extrem. Se fură infernal în 1987, anul despre care eu vorbesc, se fură din fabrici, de pe câmpuri, din farfurii
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
vii? Că m-a chemat Costache să-mi dea urgent o mașină de castraveciori. Mâine trebuie să duc fata la ai mei, așa cum le-ai promis...ăia de la Service nu-mi repară mașina dacă nu mă țin de ei și castraveții lui Costache, adevărată pleașcă, nu m-așteaptă. Simt că-mi scapă printre degete, iar tu, cu murăturile. --Ai terminat? Ia fii calm și gândește! Costache este în drumul tău. Mâine dimineață iei fata, treci pe la Costache,vezi marfa, stabilești cât
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
conjunctura pieței, bonificații și alte „chestii”, d-astea, științifice, necesare taximetriei lui ca să-i crească rentabilitatea afacerii. Trache dădea din cap, mormăind din când în când câte un „daa!”, gândindu-se cum să-i plaseze cererea pentru un sac cu castraveți la mult lăudatul preț „de pomană”. -va urma- Referință Bibliografică: romanul TRANDAFIRUL SIRENEI-episodul 1 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
tare, file de morun, somon, păstrăv la cetină, icre (negre, aurii, de păstrăv, roșii Beluga, roșii de Manciuria, de știucă cu ciuperci, de crap cu ceapă), stridii marinate, creveți cu sos de usturoi, rondele de hering cu alge, sau cu castraveți, apoi: cârnații de mistreț cu căprioară, pulpă de căprioară la tavă, tăiată în felii subțiri, câțiva fazani la cuptor tranșați cu măiestrie, foietajele fine ca o spumă, dulciuri, mai mult pentru doamne și, desigur, un tort uriaș, omagial. Băuturile: țuică
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
se vedea că se forța să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc: --Ia uitați-vă la Dan cum s-a înverzit de bucurie când i-am pus pe masă un sac de castraveți! Cei trei izbucniră în hohote zgomotoase. Pleșcan îl luă în balon și el: --Ia, Zamfirescule, ia, cornișon autentic din grădina Olguței. Culeși de mânuța ei. Auu! --Ce vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
i-am pus pe masă un sac de castraveți! Cei trei izbucniră în hohote zgomotoase. Pleșcan îl luă în balon și el: --Ia, Zamfirescule, ia, cornișon autentic din grădina Olguței. Culeși de mânuța ei. Auu! --Ce vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe masă un tir. Să mâncați până crăpați. Am cu ce, băă, am cu ce! --Băi, Bucă, bombăni cu gura plină Firfirică. Dar de băut, tot castraveciori? Adică...cum? Asta ne dai
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe masă un tir. Să mâncați până crăpați. Am cu ce, băă, am cu ce! --Băi, Bucă, bombăni cu gura plină Firfirică. Dar de băut, tot castraveciori? Adică...cum? Asta ne dai, zeamă de castraveți? --Ce, bă, nu-ți place cornișonul de Murfatlar? râse Pleșcan, făcând pe bețivul. Fața lui Zamfirescu încremenise într-un rânjet prelung, însă ochii lui scanau continuu platourile, farfuriile și sticlele cu vin. Era clar că încerca să evalueze conținutul lor
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
aceeași ochi, chiar cu aceleași vorbe. Dar spusele oponentului sunt „minciuni sfruntate” deși în fond a spus același lucru. Sunt orgolii în joc mai rele decât un război fățiș. Dacă și numai dacă partidele pot numi membri competenți, lipsiți de castravetele lui Bulă și proprii orgolii, să-i trimită drept conciliatori pe lângă președinție ca împreună să stabilească ce este bine și ce este rău. Abia pe urmă s-și lămurească parlamentarii să nu se mai contrazică spunând același lucru. Asta-i
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
POATE” se datorează LIPSEI MOMENTANE a instrucțiunilor de aplicare. Birocrația își dă mâna cu fuga de răspundere la oricare nivel, de la funcționarul de ghișeu la senator. Toți așteaptă „instrucțiuni” sau simple „indicații” evidente în discursul politic prin revenirea ciclică la „castravetele lui Bulă”. În ultima săptămână „tovarășa Plumb” ne-a copleșit cu „unitatea de nezdruncinat a PSD sub indicațiile scumpului nostru fost Primul Secretar Ponta”.Sper că am scăpat de ele odată cu tovarășa (am tot respectul pentru ea ca femeie, dacă
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
pus alături de oule ochiuri, cu gălbenușul moale. - Te rog să-mi pui și niște lapte în cafea, atât cât știi tu că trebuie, preciză el când întingea cu furculița în castronul de porțelan, umplut cu salată de roșii, ardei și castraveți, asezonată cu ulei de măsline și oțet balsam. Ceapă - deși îi plăcea - nu servea când mergea la serviciu, ca să nu-i miroase gura. Săptămâna trecută a venit în audiență la mine, Popescu, directorul de la Baza județeană a Centrocoop și mi-
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
altădată, se instalase o șatră de nomazi. Aveau locul lor, stabilit de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Deși le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
de la 4 la 2. Tot în Cuba, aplicarea de guano la culturile de porumb a determinat o creștere a densității plantelor cu 20%, a procentului de masă uscată cu 30% și a înălțimii lor cu 40%. Utilizat la culturile de castraveți s-a obținut o sporire a producției cu aproximativ 40%, la roșii cu 42%, iar la ridichi beneficiile au fost de 45%. Utilizarea de guano la flori și plante ornamentale a accelerat procesul de creștere, a dat plantelor o culoare
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
89, conflictul iugoslav, dramaticele (pentru partid) alegeri din '96, iar recent, tragedia americană. Cu ce zel (ne-aducem aminte) lucrau agitatorii partidului în hală, printre tarabe, în preajma neașteptatului (pentru ei) crah al alegerilor din '96! În sacoșa cu vinete și castraveți, agitatorul îți strecura prin Trompa lui Eustachi și broșura cu ticăloșiile istorice ale țărăniștilor, cu "țapul" vînzător de țară etc. etc. Brusc, după alegerile (pierdute), la tarabe se instalase liniștea mormîntului. Resuscitarea agitatorică s-a ivit însă, și mai abitir
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu ia În greutate, el sărea un prânz și nu mânca decât un singur fel de legume cu puțină pâine”. Au intrat În legendă dietele sale drastice. Uneori, doar apă gazoasă și biscuiți. În drum spre Grecia, zile În șir, castraveți, brânză și cidru. Atât. Nu vrea nici un strop de zahăr, se cântărește zilnic, face sport. Echitație, box. La 17 ani Învață scrima și boxul cu maeștrii Jackson și Angelo, În preajma cărora mărturisește că se simte mai bine decât În mijlocul colegilor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
I. Taloș, 1978, pp. 86-87). Următoarea perspectivă poate fi exemplificată prin două analize ale unor antropologi de referință pentru școala engleză. În prima dintre ele, Evans-Pritchard explică de ce, În anumite situații, Nuerii (populație din Sudanul de astăzi) pot sacrifica un castravete În locul unui bou. Antropologul englez susține că această substituire are la bază o operațiune simbolică prin care se afirmă că boul poate fi Înlocuit de un castravete, nu pentru că cele două entități ar fi material egale, ci pentru că, În plan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de ce, În anumite situații, Nuerii (populație din Sudanul de astăzi) pot sacrifica un castravete În locul unui bou. Antropologul englez susține că această substituire are la bază o operațiune simbolică prin care se afirmă că boul poate fi Înlocuit de un castravete, nu pentru că cele două entități ar fi material egale, ci pentru că, În plan religios, ele sunt simbolic egale: „Din punctul de vedere al Nuerilor, acestea sunt afirmații care nu spun că A este B, ci că A și B au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi material egale, ci pentru că, În plan religios, ele sunt simbolic egale: „Din punctul de vedere al Nuerilor, acestea sunt afirmații care nu spun că A este B, ci că A și B au ceva În comun În raport cu C. Un castravete este echivalentul unui bou În raport cu Divinitatea, care Îl acceptă (ca obiect sacrificat - n. M.C.) În locul unui bou” (1976, p. 142). Din această perspectivă, substituirile de obiecte ale sacrificiului sunt operații logice determinate de anumite concepții religioase și realizate conform unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
franceză, după cum știam bine, îi impresiona întotdeauna pe ruși. Bărbatul a ezitat o secundă, apoi a plecat, cu un aer vizibil descumpănit. Ne-a adus o mâncare surprinzătoare prin simplitate: o farfurie cu o duzină de rondele de salam, un castravete mare, murat, tăiat în felii subțiri. Dar, mai ales, a pus în fața noastră o sticlă cu vin. Niciodată nu cinasem așa. Până și chelnerul și-a dat parcă seama de ceea ce era neobișnuit la perechea pe care o alcătuiam și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
spiritualizată, practica jertfei. În cazul primordialității lumii transcendente și, implicit, a Divinității, care a generat lumea materială/fenomenală prin condensare, jertfa este inutilă; ar însemna că Divinitatea primește ceea ce are, și încă într’o formă de esență joasă: “a vinde castraveți grădinarului”. Situația se schimbă dacă primordialitatea aparține lumii materiale, așa cum susținem noi, iar lumea transcendentă este doar o consecință evolutivă a acesteia. Atunci, Divinitatea are nevoie de jertfă și, cu cât e mai spiritualizată, cere o jertfă pe potrivă (A
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
rotație trienală, culturile principale fiind cele de grâu și porumb, dar și cartof, orz, ovăz, floarea soarelui, sfecla furajeră, cânepa, vița-de-vie și legumele și zarzavaturile. Din 1930, începe să se dezvolte cultura zarzavaturilor, ludoșenii devenind cunoscuți pentru calitatea deosebită a castraveților obținuți de pe terenurile lor. Și astăzi, Ludoșul este cunoscut în împrejurimi mai ales prin această specializare a agriculturii. În 1996, hotarul comunei, cu o suprafață totală de 4337 ha, era împărțit după cum urmează: 48,5% teren arabil, 28,4% fânețe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt cum erau) (5,8%), obiceiurile de nuntă (5,3%), cântecele și jocurile populare (2,6%). Doar 8% din ludoșeni afirmă că există în satul lor obiceiuri care nu mai există în alte sate, cum ar fi călărașii sau balul castraveților. În ce privește folclorul, 61,2% din ludoșeni cunosc cântece populare specifice satului, 68,6% cunosc jocuri populare, 41,5% cunosc poezii populare, iar 50,2% cunosc strigături specifice satului. 72,3% din respondenți afirmă că în satul lor nu se organizează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]