1,078 matches
-
geograf Ptolemeu din Alecsandria în al său “îndreptar geografic sec. II d. Hr”, reprezentă limita nordică a ”limesului Transalutamus”. Informația documentară este intărită și de descoperirea unei inscripții în piatră cu numele castrului din timpul împăratului Alexander Severus sec. III. “Castrul Roman este situat în punctul “Grădiște” la circa 500 m sud de râul Bârsa, la 3 km N - V de Râșnovul contemporan, ridicat mai întâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu ziduri variind între 1-1,30 m. Săpăturile arheologice
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
cu ziduri variind între 1-1,30 m. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe campanii au dat la iveală o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice alături de ceramica tipic dacică, ceea ce demonstrează că în apropriere sau chiar în castru locuiau daci.” (“Istoria orașului Râșnov” consultant științific Nicolae Pepene).În prezent locuitorii Râșnovului migrează spre localități mari ale Moldovei, precum Bacăul. Unul dintre oamenii de vază ai societății rîșnovene, Robu Adrian, devenind team leader la easycal Bacău a evitat astfel
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
fost atribuită împăratului Iustinian al II-lea, care a reflectat transformările produse în lumea rurală bizantină și a apărat mică proprietate țărănească. Termenul de Polis a dispărut (folosit doar pentru Constantinopol), pentru celelalte orașe fiind folosit termenul de Kastron (fortificate, castru), care demonstra pierderea funcției economice a orașului și trecerea pe primul plan al funcției militare. În comerț, pierderile teritoriale s-au soldat cu pierderea controlului asupra drumurilor comerciale în Balcani și în Orient. Comerțul se mai desfășura în Marea Neagră, Marea Egee
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere. În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia. Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere. În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia. Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
regiunea central-europeană care este astăzi Austria a fost ocupată în perioada preromană de diverse triburi celtice. Regatul celtic Noricum a fost ulterior cucerit de Imperiul Roman și transformat în provincie. Situl Petronell-Carnuntum din estul Austriei actuale a fost un important castru devenit capitală a provinciei Pannonia superioară. Carnuntum a fost populat de circa cincizeci de mii de oameni timp de aproape 400 de ani. După căderea Imperiului Roman, zona a fost invadată de slavi și avari. Tribul slav al carantanilor a
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Pietroasele este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România. Se află într-o zonă viticolă cunoscută. În localitate și în apropierea ei s-au efectuat mai multe descoperiri arheologice, fiind găsit un castru roman cu terme datând din secolul al IV-lea e.n. și un tezaur gotic datând din aceeași perioadă. Satul există în forma actuală din secolul al XX-lea, fiind format prin unirea a două sate, denumite Pietroasa de Sus și
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
județ Săcuieni. În 1837, pe un deal din aproperea acestei localități a fost descoperit un tezaur gotic format din 22 piese, datând din secolul al IV-lea (Tezaurul de la Pietroasele). De asemenea, în anii 1980 au fost descoperite ruinele unui castru roman și al unor terme.
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
străbătută de canalul Bega Mică, parțial canalizat. Întreaga comună este expusă la pericolul de inundații. La inundațiile devastatoare din primăvara anului 2005, Foeni-ul a fost complet inundat și a suferit importante pagube materiale. În perioada romană a existat aici un castru roman numit "Bacaucis". În evul mediu, la Foeni, în locul numit Vadum Arenarum (Vadul nisipurilor) lângă apa Timișului a avut loc o mare bătălie in secolul X (anul 934) între invadatorii maghiari și trupele reunite ale pecenegilor, românilor și bulgarilor conduse
Comuna Foeni, Timiș () [Corola-website/Science/301330_a_302659]
-
de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168), pe vatra de cultură neolitica. Ulterior se folosește formă Apulum pentru replică română a fortificației mutată la malul Mureșului, în vecinătatea mai vechiului castru al Legiunii a XIII-a Gemina (v. Albă Iulia); Cetate regală (Castrum Kechkes - Cetatea caprei, cca 1250; refăcuta în 1467-1469, este menționată pentru ultima oară în 1667, data unui masacru al oștilor turco-tatare) Aici s-au descoperit urmele cetății dacice
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț - Geomal după 6 km ajungem în această localitate aparținătoare comunei Stremț - atestată documentar încă din 1282, în hotarul satului fiind descoperite importante vestigii din epoca dacică și daco - romană: urmele unui castru roman și al unei "villa rustica" - ce apare în drumul „roman ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) și Napoca (Cluj). Satul Geomal, situat la 7 Km nord față de satul de centru este situat la „poalele” Măgurii Geomalului într-un bazinet
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
mică cetate română, din care astăzi nu se mai văd decât urme sporadice. Pe dealul (terasă) din dreapta drumului din Războieni spre Unirea s-au găsit urmele unei așezări din epoca bronzului și a fierului, urmate de cele ale unui mic castru român auxiliar (legiune de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul român de la Războieni-Cetate. Din epoca română provin multe monede, resturi de ceramică etc, ceea ce a făcut că locuitorii din zonă să denumească dealul respectiv „Cetate”. Pe acest deal
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
sporadice. Pe dealul (terasă) din dreapta drumului din Războieni spre Unirea s-au găsit urmele unei așezări din epoca bronzului și a fierului, urmate de cele ale unui mic castru român auxiliar (legiune de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul român de la Războieni-Cetate. Din epoca română provin multe monede, resturi de ceramică etc, ceea ce a făcut că locuitorii din zonă să denumească dealul respectiv „Cetate”. Pe acest deal s-a aflat castrul unei unități de cavalerie, numită „Ăla I Batavorum
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul român de la Războieni-Cetate. Din epoca română provin multe monede, resturi de ceramică etc, ceea ce a făcut că locuitorii din zonă să denumească dealul respectiv „Cetate”. Pe acest deal s-a aflat castrul unei unități de cavalerie, numită „Ăla I Batavorum Milliaria”. De asemenea, au staționat, după cum indică materialul tegular, vexilații din Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-au desfășurat între 1995-2000. Castrul este
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
aflat castrul unei unități de cavalerie, numită „Ăla I Batavorum Milliaria”. De asemenea, au staționat, după cum indică materialul tegular, vexilații din Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-au desfășurat între 1995-2000. Castrul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-I-s-B-00062). Prin localitatea Războieni trecea un drum construit de români (după 106 d.C.), care lega cele două mari
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
timpuri. Localitatea va cunoaște o perioadă de maximă dezvoltare și afirmare în timpul stăpânirii române în Dacia. În primele secole d.C. se conturează că o înfloritoare așezare română cu caracter urban. În locul unde se află azi satul era situat un important castru român, al doilea ca mărime pe actualul teritoriu al județului Albă, după cel de la Apulum. În acest castru au staționat detașamente ale Legiunii a XIII-a Gemina și ale Legiunii a V-a Macedonica, precum și o unitate militară de cavalerie
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
secole d.C. se conturează că o înfloritoare așezare română cu caracter urban. În locul unde se află azi satul era situat un important castru român, al doilea ca mărime pe actualul teritoriu al județului Albă, după cel de la Apulum. În acest castru au staționat detașamente ale Legiunii a XIII-a Gemina și ale Legiunii a V-a Macedonica, precum și o unitate militară de cavalerie, "Ăla I Batavorum Milliaria" . Materialul tegular (țigle,cărămizi), cu numele unităților, probează afirmațiile de mai sus. Prin localitate
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
cavalerie, "Ăla I Batavorum Milliaria" . Materialul tegular (țigle,cărămizi), cu numele unităților, probează afirmațiile de mai sus. Prin localitate mai trecea și cel mai important drum din Dacia Română, păstrat și astăzi în toponimia locului că "drumul lui Traian". În jurul castrului s-a dezvoltat așezarea civilă. Urmele acesteia ies la iveală peste tot in vatra satului, motiv pentru care așezarea a fost cercetată încă din anul 1847, de arheologul Niegebauer. Vestigiile române descoperite sunt păstrate în parte în colecția școlii, altele
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în cele două sate: Colțești și Rimetea. Din istoria zbuciumata a castelului se remarcă faptul că Matei Corvin îl confiscă
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
unei fortificații la Uioara de Sus este din anul 1177, sub numele de "Vyuuar". Se presupune că este vorba despre una dintre cele mai vechi construcții de apărare ale regatului maghiar, în Transilvania. Dacă atribuirea și datarea sunt corecte, atunci castrul de la Uioara de Sus trebuie să fi arătat aproximativ la fel cu cele de la Dăbâca, Cluj-Mănăștur ori Morești. Explicația numelui a fost extrasă în raport cu o ruină antică, care trebuie să fi fost originată în antica "Salinae". Acolo trebuie să fi
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
-lea sunt eronat transferate de la cetatea Gogan-Varolea (jud. Mureș), care purta și ea numele de „"Ujvár"”. În același timp, nu dispunem de nici un fel de date care să ateste funcționarea unei alte cetăți timpurii, eventual din piatră, construite pe amplasamentul castrului arpadian. Cine citește inventarul cetăților de piatră zonale ale lui Gheorghe Anghel, nu va descoperi nici o referire la vreo cetate medievală de piatră la Uioara de Sus. Un nou edificiu s-a ridicat acolo mai târziu, probabil după mijlocul secolului
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
Bulci este un sat în comuna Bată din județul Arad, Banat, România. Încă din perioada română a existat un castru român aparținând de Legiunea a XIII-a Gemina. Cărămizile castrului purtând inscripția legiunii, au fost folosite la construirea unei mănăstiri medievale. Clădirea medievală ce datează cel puțin din secolul al XIII-lea, care mai păstrează și astăzi urmele terasamentelor și
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
Bulci este un sat în comuna Bată din județul Arad, Banat, România. Încă din perioada română a existat un castru român aparținând de Legiunea a XIII-a Gemina. Cărămizile castrului purtând inscripția legiunii, au fost folosite la construirea unei mănăstiri medievale. Clădirea medievală ce datează cel puțin din secolul al XIII-lea, care mai păstrează și astăzi urmele terasamentelor și în pământ părți de fundament, este Abația romano-catolică ridicată de
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
fie pe dealul, „Cetățuia” azi în hotarul Stremțului la câtiva kilometri de sat, unde probabil după marea invazie a tătarilor din 1241 familia nobiliară și-a construit o locuință fortificată. După moda vremii, construcția a fost ridicată pe un vechi castru roman care supraveghea drumul principal de pe atunci, „Via Magna”, locul oferind o amplasare strategică. Dăm de știre așadar tuturor prin cele de față că, luând aminte de credința și slujbele pe care ni le-a adus cu credința și supunere
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Localitatea Zărand, atestată documentar pentru prima dată în anul 1318, a fost un important centru administrativ, capitală a comitatului cu același nume până în anul 1744. În anul 1214, documentele vorbesc despre existența comitatului Zărandului, condus de către Dionisie, fiul lui Ompund. Castrul sau cetatea cu numele de Zarand figurează în documentele din anul 1232. Aproape de marginea comunei, în direcția nord-vest, lângă apa Cigherului, pe locul numit Chereptel se văd urmele Cetății Zărandului. Unii istorici, ca de exemplu arădeanul Gabor Fabian, susțin ca
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]