1,043 matches
-
fortificată (limes) între dacii din Imperiu și dacii liberi, rămași în afara cuceririi romane. Pe Măgura Stânii și sub Vârful Druia se găsesc urme ale acestor fortificații antice . Prin sat se văd încă urmele unui vechi drum roman, ce trecea de la castrul de la Românași spre Porolissum. Drumul a rămas la suprafață în zona bisericii și prin dreptul casei parohiale și a cimitirului. Prima atestare documentară a satului are loc în Evul Mediu (1438). În sat a existat, până acum câțiva ani (1997
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
Vâlcea și Argeș. Se presupune că ar fi existat o așezare din epoca bronzului (anii 2000-1200 î.e.n) în satul Râul Vadului unde au fost descoperite 5 ciocane de piatră șlefuită de tip neolotic. Cercetătorii au situat aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii Mici (La Turnulețe). Străvechea vatră a Câinenilor este atestată documentar pentru prima dată de hrisovul domnesc din 25
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
formațiuni politice la sfârșitul secolului IX. Între Tisa și pădurea Igfon, care se întindea între râurile Mureș și Someș, stăpânea ducele Morout-bunicul lui Menumorut, a cărei țară era locuită de hazari , cu reședința la Biharea. Pământurile situate între Mureș și castrul de la Orșova erau conduse de ducele Glad de la Vidin , al cărui urmaș, Ahtum, a fost ucis în timpul domniei regelui Ștefan cel Sfânt. În cronică este redat conflictul dintre ducele Árpád și ducele Menumorut, cu reședința la cetatea Biharea. Arpad i-
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
mică cetate română, din care astăzi nu se mai văd decât urme sporadice. Pe dealul (terasă) din dreapta drumului din Războieni spre Unirea s-au găsit urmele unei așezări din epoca bronzului și a fierului, urmate de cele ale unui mic castru român auxiliar (legiune de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul român de la Războieni-Cetate. Din epoca română provin multe monede, resturi de ceramică etc, ceea ce a făcut că locuitorii din zonă să denumească dealul respectiv „Cetate”. Pe acest deal
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
sporadice. Pe dealul (terasă) din dreapta drumului din Războieni spre Unirea s-au găsit urmele unei așezări din epoca bronzului și a fierului, urmate de cele ale unui mic castru român auxiliar (legiune de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul român de la Războieni-Cetate. Din epoca română provin multe monede, resturi de ceramică etc, ceea ce a făcut că locuitorii din zonă să denumească dealul respectiv „Cetate”. Pe acest deal s-a aflat castrul unei unități de cavalerie, numită „Ăla I Batavorum
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul român de la Războieni-Cetate. Din epoca română provin multe monede, resturi de ceramică etc, ceea ce a făcut că locuitorii din zonă să denumească dealul respectiv „Cetate”. Pe acest deal s-a aflat castrul unei unități de cavalerie, numită „Ăla I Batavorum Milliaria”. De asemenea, au staționat, după cum indică materialul tegular, vexilații din Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-au desfășurat între 1995-2000. Castrul este
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
aflat castrul unei unități de cavalerie, numită „Ăla I Batavorum Milliaria”. De asemenea, au staționat, după cum indică materialul tegular, vexilații din Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-au desfășurat între 1995-2000. Castrul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-I-s-B-00062). Prin localitatea Războieni trecea un drum construit de români (după 106 d.C.), care lega cele două mari
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
timpuri. Localitatea va cunoaște o perioadă de maximă dezvoltare și afirmare în timpul stăpânirii române în Dacia. În primele secole d.C. se conturează că o înfloritoare așezare română cu caracter urban. În locul unde se află azi satul era situat un important castru român, al doilea ca mărime pe actualul teritoriu al județului Albă, după cel de la Apulum. În acest castru au staționat detașamente ale Legiunii a XIII-a Gemina și ale Legiunii a V-a Macedonica, precum și o unitate militară de cavalerie
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
secole d.C. se conturează că o înfloritoare așezare română cu caracter urban. În locul unde se află azi satul era situat un important castru român, al doilea ca mărime pe actualul teritoriu al județului Albă, după cel de la Apulum. În acest castru au staționat detașamente ale Legiunii a XIII-a Gemina și ale Legiunii a V-a Macedonica, precum și o unitate militară de cavalerie, "Ăla I Batavorum Milliaria" . Materialul tegular (țigle,cărămizi), cu numele unităților, probează afirmațiile de mai sus. Prin localitate
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
cavalerie, "Ăla I Batavorum Milliaria" . Materialul tegular (țigle,cărămizi), cu numele unităților, probează afirmațiile de mai sus. Prin localitate mai trecea și cel mai important drum din Dacia Română, păstrat și astăzi în toponimia locului că "drumul lui Traian". În jurul castrului s-a dezvoltat așezarea civilă. Urmele acesteia ies la iveală peste tot in vatra satului, motiv pentru care așezarea a fost cercetată încă din anul 1847, de arheologul Niegebauer. Vestigiile române descoperite sunt păstrate în parte în colecția școlii, altele
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
Statul New York (S.U.A.), Statul Quebec (Canada). Orașul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche așezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice găsite în cartierele "Valea Răii" și "Stolniceni". Aici romanii au construit cetăți (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a așezării. Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Alaric ("Alarich" sau "Ulrich", în latină "Alaricus") s-a născut în jurul anului în anul 370 în Dobrogea de astăzi, în preajma Deltei Dunării, fie în insula Peuce (un grind din deltă), fie mai probabil în castrul de la "Platei Pegiae", vizigoții fiind atunci "foederati" ai romanilor (castrul se găsește pe teritorul actualei comune Dunavățu de Jos). Prima apariție a lui Alaric pe scena politică a fost ca liderul unei trupe mixte de goți și popoare aliate care
Alaric I () [Corola-website/Science/299796_a_301125]
-
în latină "Alaricus") s-a născut în jurul anului în anul 370 în Dobrogea de astăzi, în preajma Deltei Dunării, fie în insula Peuce (un grind din deltă), fie mai probabil în castrul de la "Platei Pegiae", vizigoții fiind atunci "foederati" ai romanilor (castrul se găsește pe teritorul actualei comune Dunavățu de Jos). Prima apariție a lui Alaric pe scena politică a fost ca liderul unei trupe mixte de goți și popoare aliate care au invadat Tracia în 391, când au fost opriți de
Alaric I () [Corola-website/Science/299796_a_301125]
-
Runcu și Telești stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului. Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia - Bârsești, care atesta o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localități. Cel mai important obiectiv de cultură și în același timp turistic al județului este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brâncuși. Creatorul școlii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuși, a oferit
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
după două războaie, în anul 106 d. Hr. de Imperiul Roman sub conducerea împăratului Traian, care a început organizarea noii provincii romane Dacia. Sud-estul Transilvaniei a fost inclus în provinciile Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Moesia și fortificat cu numeroase castre cum ar fi cele de la Inlăceni (Praetoria Augusta) și Sânpaul (jud. Harghita), Brețcu (Angustia) și Olteni (jud. Covasna) sau Brâncovenești și Călugăreni (jud. Mureș). Triburile maghiare au intrat în Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț - Geomal după 6 km ajungem în această localitate aparținătoare comunei Stremț - atestată documentar încă din 1282, în hotarul satului fiind descoperite importante vestigii din epoca dacică și daco - romană: urmele unui castru roman și al unei "villa rustica" - ce apare în drumul „roman ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) și Napoca (Cluj). Satul Geomal, situat la 7 Km nord față de satul de centru este situat la „poalele” Măgurii Geomalului într-un bazinet
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
mare viteză) a situat orașul la 20 minute de capitala Spaniei, cea ce a provocat o creștere a populației toledane în ultimii ani. În 1991-59000 locuitori; 2006-77601 locuitori. Prima așezare permanentă care se cunoaște în oraș sunt o serie de castre, pe ele s-a ridicat orașul celtiberic înconjurat de ziduri, unul dintre cele mai importante centre ale triburilor carpetane. Unul dintre aceste prime așezări era pe partea stângă a râului Tajo, resturile scoase la iveală din excavații arheologice pot fi
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
ieșirea din defileul Cazanelor (Porțile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius ("LXVIII", 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius ("LXVIII", 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în înălțime și 12 în lățime, căt să permită trecerea
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
podului au fost studiate amănunțit în perioada modernă în 1689 de către ofițerul de geniu austriac Luigi Ferdinando, conte de Marsigli, care, ținând seama de expansiunea Imperiului Habsburgic, dorea (fără să reușească) construirea unui alt pod alături de rămășițele podului lui Traian. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138 d.C), Castrul Drobetei (14
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
lui Traian. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138 d.C), Castrul Drobetei (14.000 de locuitori) este ridicat la rangul de Municipiu ("Municipium Publium Aelium Hadrianum Drobetense"), iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus (193-211 d.C), în anul 193 d.C., este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
doilea război dacic (105 - 106 d.C), este menționată libația (jertfa) celebrată de Împăratul Traian, o jertfă pentru care istoricii, încă astăzi, nu pot preciza sigur scopul religios: consacrarea podului construit peste Dunăre, mulțumire pentru respingerea unui atac dacic împotriva castrului, o binecuvântare pentru familia imperială, fie o jertfă în onoarea zeiței Virtuții și a Onoarei. Libația (jertfa) implica sacrificarea a trei animale masculine, un porc, un berbec și un taur, care erau purtați în procesiune sacră în locul unde credincioșii voiau
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
un taur, care erau purtați în procesiune sacră în locul unde credincioșii voiau sa fie purificați.. Înainte de retragerea autorităților civile romane din Dacia (271 d.C.) creștinismul, deși avea adepți răspândiți în toate coloniile imperiului roman, era încă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate în perioada Împăratului Gordian al III-lea (238-244 d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde în Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) a lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
ovi) O(ptimo) M(aximo) S(abazio)" ]. Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C. Placa memorială romană „Tabula Traiana”, 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu fața spre malul românesc. Pe ea este inscripționată
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]