765 matches
-
Puterea musculară nu mai [e] de-ajuns, ba nu mai joacă decât un rol secundar în industria transporturilor; cel întîi rol aparține acum îndemnării și inteligenței. Trebuie mai multă îndemînare și inteligență pentru a priveghea un cal, un măgar, un catâr, un elefant, pentru a conduce o trăsură sau un car, pentru a îndrepta o corabie. În sfârșit, vine cel din urmă progres. Vaporul e aplicat la locomoțiune. Locomotiva, cu lungul ei șir de vagoane, se substituie calului, căruței, diligenței; corabia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfinți. Va trăi toată viața în această competiție sacră. Impresionantă este prima ieșire în lume după această Umwertung care se petrecuse în el: noul ideal de viață este trăit la început în pattern-ul vechiului ideal cavaleresc. Călare pe un catâr, Ignațiu se îndreaptă către Montserrat. Îl ajunge din urmă un maur, căruia Ignațiu încearcă să-i treacă sensul imaculatei concepțiuni. Maurul acceptă că lucrul e cu putință în privința conceperii propriu-zise, dar nu și a nașterii. Se despart. Ignațiu, care se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cauza Fecioarei. Vrea să îl ajungă din urmă pe maur și să-l ucidă cu lovituri de pumnal. Neștiind însă dacă noul ideal de viață suportă sau nu această rezolvare, îl lasă pe Dumnezeu să-și manifeste voința prin instinctul catîrului: la prima răscruce, catârul apucă alt drum decât cel care era al maurului. Prima veghe a sfântului - la altarul Fecioarei din Montserrat - se petrece tot în manieră cavalerească: o noapte fără a sta jos sau a te întinde, o noapte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îl ajungă din urmă pe maur și să-l ucidă cu lovituri de pumnal. Neștiind însă dacă noul ideal de viață suportă sau nu această rezolvare, îl lasă pe Dumnezeu să-și manifeste voința prin instinctul catîrului: la prima răscruce, catârul apucă alt drum decât cel care era al maurului. Prima veghe a sfântului - la altarul Fecioarei din Montserrat - se petrece tot în manieră cavalerească: o noapte fără a sta jos sau a te întinde, o noapte petrecută când în picioare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rechin. N-ar mai fi putut suporta mult timp soneria aia care Îi tot repeta „ce ți se Întîmplă e cumplit“, „ce ți se Întîmplă e cumplit“, o frumoasă mostră de halucinație auditivă. De ce oare se spunea „Încăpățînat ca un catîr“ În loc să se spună „Încăpățînat ca un ceas deșteptător“? Acționă un buton care Îi mai dădea dreptul la Încă cinci minute de tihnă. Cinci minute! Ajunsese să șterpelească răgazuri: asta era toată viața lui... Ce se petrecuse oare ieri seară ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
asemenea recompensă nemeritată i-a fost acor dată doar pentru zilele de sărbătoare, murmură el. Este de-a dreptul revoltat. În vremurile de demult femeile res pectabile circulau, ce-i drept, pe străzile Romei, în trăsurici trase de cai sau catâri, dar asta pentru că matroanele își puseseră bijuteriile și podoabele la dispoziția tribunilor militari ca să plătească zeciuiala făgăduinței față de Apollo. Mai apoi însă, uitând de buna-cuviință și de treburile casei, au început să umble puhoi prin oraș, îmbrăcate în veșminte țipătoare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o suprafață cât o moșie de 200 de hectare, are 40 kilometri de străzi și 480 de cale ferată. În el pot încăpea și pot fi întreținute 75.000 bovine, 125.000 oi, 300.000 porci, 6.000 cai și catâri. Oborul e împărțit în sumedenie de padocuri pentru vite. Circulația printre ele se face printr-un sistem ingenios evitând amestecarea vitelor. Pentru oi, oborul e acoperit. Pentru porci sunt hangare de scânduri, cu etaj. Bovinele sunt ținute în padocuri descoperite
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fermierii au fost mulțumiți. Polica agrară a lui Wallace a adus partidului democrat un mare număr de voturi în alegerile din noiembrie 1936. Un reporter, după anchete făcute printre fermieri a constatat că singura dificultate întâmpinată a venit din partea catârilor, în regiunea bumbacului. Reportajul a apărut în articolul intitulat ”Catârii lui Wallace”. În ce consta dificultatea? Fermierii care-și luaseră obligația de a reduce bumbacul au trebuit să o facă după ce bumbacul era crescut de o palmă. Or, catârii credincioși
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
adus partidului democrat un mare număr de voturi în alegerile din noiembrie 1936. Un reporter, după anchete făcute printre fermieri a constatat că singura dificultate întâmpinată a venit din partea catârilor, în regiunea bumbacului. Reportajul a apărut în articolul intitulat ”Catârii lui Wallace”. În ce consta dificultatea? Fermierii care-și luaseră obligația de a reduce bumbacul au trebuit să o facă după ce bumbacul era crescut de o palmă. Or, catârii credincioși celor învățate vroiau să meargă printre rândurile de bumbac, iar
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
partea catârilor, în regiunea bumbacului. Reportajul a apărut în articolul intitulat ”Catârii lui Wallace”. În ce consta dificultatea? Fermierii care-și luaseră obligația de a reduce bumbacul au trebuit să o facă după ce bumbacul era crescut de o palmă. Or, catârii credincioși celor învățate vroiau să meargă printre rândurile de bumbac, iar acuma erau siliți, nevoiți să calce rândurile de bumbac. Așa ceva nu le putea intra în cap. În acel timp a trecut pe la Ames un mare cooperator japonez, socotit Gandhi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
30% - deci 600.000- sunt negri și mulatri. Agricultura ocupă 25% din suprafața statului. Cultura principală o reprezintă porumbul, apoi ovăzul, grâul, tutunul, pomii fructiferi (mărul și piersicul), bumbacul și orezul. Vitele sunt repartizate printre 200.000 cai, 400.000 catâri, 1.300.000 bovine (din care 400.000 vaci), 90.000 oi, 1 milion de porci. La orezării ca și la bumbac se pune problema unei rotații, terenul fiind obosit și invadat de buruieni. Dar un asolament e legat de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
creștin și ebraic, În care Templul din Ierusalim era reconstituit după modelul moscheii lui Omar. Peisajul din jurul turnului era incongruent și incongruent populat, cum se Întâmplă În acele rebusuri În care vezi un palat, o broască În prim-plan, un catâr cu samar, un rege care primește un dar de la un paj. Aici, În stânga, jos, un gentilom ieșea dintr-un puț, agățându-se de un scripete fixat, cu niște vergele absurde, Într-un punct din interiorul turnului, printr-o fereastră circulară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
din lemn ale noii sălii de judecată. O linie de telegraf merge de-a lungul drumului principal care se întinde afară din oraș spre nord. Pe lângă ea, o echipă de drumari urmărește cum este mutată artileria de-a lungul lui, catârii încordându-se în hamuri, iar roțile antetrenului aruncă un nor de praf roșiatic. Cămila sa îi aruncă o privire lipsită de bunăvoință și mergând pe lângă ea este atent să se ferească de picioarele ei. Împreună se târâsc pe pantele line
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o barbă roșie și cu un păr cârlionțat ceva mai deschis la culoare. Cuvântul „carieră” nu fusese niciodată asociat de vreun locuitor din Canton Falls, New York, cu Hobbs, dar asta nu însemna în niciun caz că nu muncea ca un catâr. Căci accepta să facă orice treabă, atâta timp cât nu era în spațiu închis, nu necesita prea mult calcul și angajatorul era alb și creștin. Hobbs era căsătorit cu o femeie liniștită și spălăcită pe nume Cindy, care își petrecea cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dacă nu are legitimație cu poză. - Păi, domnule detectiv, nu putem face asta, îi spuse femeia. E una dintre secțiile cele mai aglomerate ale spitalului. - Doamnă, nici nu mă gândesc să nu fie cum spun eu. Sunt neclintit ca un catâr. - Sunteți cum? - Încăpățânat. Există un criminal înarmat care o urmărește pe fetița asta și pe familia ei. Și dacă văd pe careva fără insignă, îl arestez cât ai zice pește. - Asta e camera de urgență a unui spital municipal, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mă simt mort. Mă prefac încă puțin că aș fi viu. Amân o vreme deznodământul, asta e tot. Pașii mă trădează, plini cum sunt de reumatism, dar încă știu foarte bine ce vor. Să mă poarte în cerc. Ca un catâr legat de o piatră de moară, care macină grâul pierdut. Să mă aducă înapoi. M-am trezit din vina lor pe malul canalului ce scotea la iveală pe întinsul alb o plasă verde împodobită cu stele fondante. Mă afundam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nu mai avem apă. De la moartea hatmanului, aparul nu mai vine decât de două ori pe lună - spuse Piotr. — Cine? întrebă Metodiu. — Aparul - îl lămuri doamna Potoțki. Cel care aduce apa. E un țăran care aduce apă la castel cu catârii. Când s-a construit castelul, aici sus, nu s-a ținut seama de apă și-a trebuit s-o aducem zilnic din sat. Și zici că de-o săptămână nu mai avem apă? - se întoarse doamna către Piotr. — Nici cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mâna pe ceva înainte de bătrânețe, auzisem că sunt orașe mari, pline de sfeșnice, de cruci... Aiurea! Câmpie și iar câmpie! — Cred că vă este foarte dor de casă - zise Metodiu. — Păi!... - făcu turcul. Am patru femei, opt pogoane cu tutun, catâri, tată. S-alege praful de toate dacă nu sunt eu acolo. — Nu vă e deloc ușor - spuse Metodiu. — Măcar dacă aș putea să beau, ca ăștia - zise turcul arătând cu mâna peste umăr, spre tranșee, de unde se auzeau lălăiturile tovarășilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
duci acasă în Moldova? - întrebă ienicerul. — Cu voia dumneavoastră, acolo m-aș duce - răspunse Metodiu. — Ei, ce m-aș mai duce și eu!... - oftă turcul. Parcă mă și văd strecurându-mă noaptea prin spatele casei, printre straturile de tutun, ocolind catârii și apărând deodată în prag. „Am venit!” Ce-ar mai țipa nevestele! Cum s-ar speria tata! M-am întors o dată așa pe neașteptate dintr-o campanie în Pocuția și i-am luat ca din oală, nici n-au avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trebuie să recunosc că nu erau, deși datina străbună asta ne cere și uneori când le adunam seara pe toate să mai stăm de vorbă, mi se făcea nițel rușine văzând că bătătura mea ajunsese ca turnul Babel, strigau după catâri și după tata în patru limbi. Dar n-am avut ce face, trebuia să mă aleg și eu cu ceva după atâția ani de luptă. Și cu ce să te alegi tu, un turc năcăjit, un simplu soldat, după ce înaintașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
celelalte, le tulbura, nu-i stătea gura o clipă și nici treabă nu făcea. în fața mea nu îndrăznea să spună o vorbă, dar îmi povestea tata că în timpul când eram plecat le organizase pe celelalte pe schimburi: două dădeau la catâri, două se ocupau de tata, două se odihneau și ea conducea. Ba o dată când m-am întors din Pocuția, a cutezat să-mi spună că n-au decât un rând de pijamale și că vor două. Ei, dacă asta vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-ar putea să-mi fie frați, căci tata e încă verde. Bineînțeles, ele spun că sunt ai mei, dar poți să le crezi? E și normal să spună așa, fiindcă de la tata n-au la ce să se aștepte, catârii, tutunul și tot ce-avem sunt pe numele meu. — Și care din ele a născut mai mulți? - întrebă Metodiu. — Nici asta nu știu - zise turcul - pentru că sunt foarte șmechere, aruncă vina una pe alta; au aflat că dacă se-ntâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
răspunse turcul - fiindcă mi-e mai la-ndemână și-ți voi da un singur exemplu. Cea mai îndepărtată amintire pe care o păstrez e legată de faptul că tata nu mă lăsa niciodată să mă duc să mă joc cu catârul de-a dreptul, adică să ajung la catâr în linie dreaptă, ci mă lua de mănuță, ocoleam grajdul și-i cădeam catârului în spate. înțelegi? — Nu prea - recunoscu Metodiu. De ce? — Cum să-ți spun eu, bre? - se scărpină turcul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și-ți voi da un singur exemplu. Cea mai îndepărtată amintire pe care o păstrez e legată de faptul că tata nu mă lăsa niciodată să mă duc să mă joc cu catârul de-a dreptul, adică să ajung la catâr în linie dreaptă, ci mă lua de mănuță, ocoleam grajdul și-i cădeam catârului în spate. înțelegi? — Nu prea - recunoscu Metodiu. De ce? — Cum să-ți spun eu, bre? - se scărpină turcul în cap. Noi suntem educați militărește de mici. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
păstrez e legată de faptul că tata nu mă lăsa niciodată să mă duc să mă joc cu catârul de-a dreptul, adică să ajung la catâr în linie dreaptă, ci mă lua de mănuță, ocoleam grajdul și-i cădeam catârului în spate. înțelegi? — Nu prea - recunoscu Metodiu. De ce? — Cum să-ți spun eu, bre? - se scărpină turcul în cap. Noi suntem educați militărește de mici. La un an, când începem să umblăm în picioare, suntem înfățișați mai-marelui satului, bujbeiul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]