1,722 matches
-
frumos și clandestin, Vom transpira sub pături de zăpadă, Vom degusta al trupurilor vin. Dual, placizi, îmbrățișați în noapte, Vom face loc tristeții între noi... Eu? Voi pleca din munți spre mai departe, Mereu pribeag... Drumeț, spre alte zori. ( vol. " Catarge peste timp ", ed.Nico, dec.2016 ) Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova Referință Bibliografică: CABANA IUBIRII / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
CABANA IUBIRII de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362191_a_363520]
-
visul, jertfa, carpe diem, fortuna labilis, etc. În aceste, denumite de mine, autoreflexe, se suprapun două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului: „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și zenit, Vom face dragoste în praf de stele... Amorul nostru? Prag spre infinit! ******** Te mai aștept să vii dinspre-nceputuri, În munții inimilor fără dor - Îți este greu... Știu... Nu găsești poteca Spre lumea mea... Tu, veșnic călător. ( vol. " Catarge peste timp " , ed. NICO, dec.2016 ) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: MĂ-NTORC ÎN MUNȚI / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2319, Anul VII, 07 mai 2017. Drepturi de Autor
MĂ-NTORC ÎN MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362204_a_363533]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ÎN ALAIUL IERNII... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi ești punte și catarg Și m-ajuți să văd în larg, De e soare sau furtună Mă ții strâns mereu de mână! Umplii nopțile de stele Și mă îmbraci mereu în ele, Când mă leagă neputința Îmi trimiți în dar Credința! Deschizi porți și
ÎN ALAIUL IERNII... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378647_a_379976]
-
zori de dimineață Se închină în fața razei...norii nopții o petrec! E un soare atât de mare ce răsare peste mare Alergăm cu pescărușii și ținându-ne de mână În iubirea ce ne leagă,ne scăldam în viul soare Un catarg ne ține umbră și o briză ne îngâna! Noaptea care fuge în stele cu o dragă amintire, Ne-am iubit sub clar de luna sub copacul neales În săruturi fără număr ,simțuri ard fără de știre Patul verde al iubirii doar
ALERGĂM CU PESCĂRUȘII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378773_a_380102]
-
de lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-un vis, tot mai aievea... Și te- am strigat, cu dorurile
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
jumătate din trecutfără parastasenu mai e în trend prin acest univers invers... XV. PIERDUT ÎN MACI, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. „...și iar mă-ntorc spre țărmul de plecare cu doruri atârnate de catarg mi-e cercul pribegiei tot mai larg și-ntoarcerile semn de întrebare...” (anonim) ---------------------------------------------------------- povestește-mi de tine amintirile le-am pierdut în lanul de maci despre ochii tăi catedrale în haos despre părul tău catarg în abis povestește-mi de
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
plecare cu doruri atârnate de catarg mi-e cercul pribegiei tot mai larg și-ntoarcerile semn de întrebare...” (anonim) ---------------------------------------------------------- povestește-mi de tine amintirile le-am pierdut în lanul de maci despre ochii tăi catedrale în haos despre părul tău catarg în abis povestește-mi de mine nu mai știu cine sunt de un veac rătăcit alerg fără tine în numele tău dăruiește-mi un leac pune-mi cuvântul ... Citește mai mult „...și iar mă-ntorc spre țărmul de plecarecu doruri atârnate
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
Siegen, care, însoțit de abatele Gaspari, a coborât Nistrul, cercetându-l și sondându-l; în 1803 sondajul a fost verificat și s-a alcătuit o hartă. La 25 aprilie 1804, un vas de 120 picioare lungime și 40 lățime, cu catarge și pânze, a fost pornit din satul Rosowodoc, la 5-6 mile de Lemberg, punct de unde Nistrul devenea navigabil. Vasul a ajuns la Zaleszciki și a fost încărcat cu lemne de construcție și alte produse. În două zile a ajuns în fața
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Europei a unui concurent puternic, austriecii au reușit în cele din urmă să-și atingă țelul. Numai în 1845, până în luna august, trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15 plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial: plutăritul. El
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puternic, austriecii au reușit în cele din urmă să-și atingă țelul. Numai în 1845, până în luna august, trecuseră din Galiția către Galați, după informațiile date de agenția austriacă din Iași, 33 de plute cu catarge, 28 de plute cu „catargele”, 15 plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial: plutăritul. El se efectua cu o mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a crescut ulterior simțitor. Numai în anii 1839-1840 au fost construite la Galați 17 corăbii. După războiul Crimeii se construiau la Galați bastimente cu lemn (de frasin) din Bulgaria, fier din Constantinopol, funii din Odessa și Triest, pânză din Odessa. Catargele din brazi, ieftine, lucrate în Moldova, costau, unul, pentru vase de 600 tone, 62-64 franci, în timp ce la Constantinopol prețul lui era de 210-220 franci. Corăbiile construite la Galați nu depășeau mărimea de 300-350 tone și durau 20 ani. La Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea de contact, adică în apropiere de locul unde se afla materia primă. Deși Moldova continua să exporte în Imperiul Otoman și în bazinul Mării Mediterane, în primul rând, lemn brut, totuși lemnul ce se fasona pentru construcții (de pildă catargele), sau lemnul ce se prelucra pentru nevoile casnice ale marii majorități a poporului (de pildă vesela) - sau pentru nevoile gospodăriei țărănești și boierești (cară, poloboace pentru regiunile viticole) sau chiar pentru export, era obiectul principalei îndeletniciri a meșterului din regiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
basmului imperiu răcoare și tăcut; Când nu mai e virtute, când nu mai e putere Virtutea cea flămândă pe drumuri vezi că piere, Când lumea bântuită de bici și neodină Plânge după dreptate și după legi suspină, Atunci singura moaște, catarg pe-al mărei val, E palida ruină din fruntea unui deal. Cu noaptea și cu somnul și visul zboară, trece, Și nu rămîne-n creieri nici suvenirea-i rece, Pe când ruina sură e-un vis încremenit, E-un basmu făcut piatră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inamic, o ocazie dorită pentru a pune în lucrare în mod practic alianța ofensivă dintre el și regele românilor și al bulgarilor, Ioan Asan. Cu o putere de o sută de mii de oameni și o flotă de trei sute de catarge, amândoi aliații porniră asupra Constantinopolei, luară Kallipolis, trecând pe sub sabie pre locuitori, împresurară capitala despre uscat și despre mare, și o îndesuiră cu atât mai rău cu cât întreaga ostășime de luptă a latinilor se mărginea la abia o sută
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au a desfășura mai multă inteligență și mai puțină putere fizică decât căruțașii, mesagerii ș. a. pe cari i-au înlocuit. În industria transporturilor pe apă intervenția vaporului suprimă munca omenească care se cere pentru a manevra aparatul motor al corăbiilor, catargul, pânzele, funiile ș. a. m. d. Acestui aparat, care necesită însă aplicarea a o sumă oarecare de putere musculară, vaporul a substituit o mașină al cărei personal de serviciu, încălzitori și mecaniciani, n-are nevoie de-a aplica altceva decât inteligența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
compartimentată și multietajată. În al doilea rând, ca destinație : arca este o construcție pentru locuit, e drept plutitoare, dar fără să aibă (paradoxal) sisteme caracteristice navigației (de propulsie, de ghidare, de orientare etc.) sau elemente de arhitectură navală (provă, punte, catarg etc.). Pentru Gilbert Durand, ambarcațiunea întruchipează „arhetipul liniștitor al găoacei protectoare, al vasului închis, al habitaclului ” (10, p. 311). Pentru Roland Barthes, nava este simbolul profund al „îngrădirii” : „Predilecția pentru navă constă întotdeauna din bucuria de-a te închide perfect
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Atena, în locul lui Egeu. Legenda spune că Egeu aștepta pe stânci corabia din Creta, care urma să-i aducă pe fiul său învingător sau știrea morții sale în Labirint. Tot legenda susține că Tezeu ar fi uitat să înlocuiască de pe catarg steagul negru (consemn al eșecului) cu cel alb (consemn al izbânzii), motiv pentru care Egeu, disperat, s-ar fi aruncat de pe stânci în marea ce-i poartă până astăzi numele (111). Fără îndoială, mitografii antici - explicând sinuciderea regelui printr-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-i poartă până astăzi numele (111). Fără îndoială, mitografii antici - explicând sinuciderea regelui printr-o banală neglijență în mânuirea consemnelor - au „îndulcit” tradiția, dând uitării sau nemaiînțelegând rostul unui obicei rebarbativ. De fapt, Tezeu nu a uitat să arboreze la catarg steagul alb. Dar anume acest semn al izbânzii sale (și nu cel al eșecului) a impus sinuciderea bătrâ- nului rege. Prinzând fără arme, legând și sacrificând Minotaurul, Tezeu și-a câștigat titlul de neo-basileus. Vechiul rege urmează să moară. Însuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de amnezie, Ulise își supune cei trei companioni la o adevărată „cură de dezinto- xicare”, cum zice Ernst Jünger (27, p. 404). Eroul îi leagă de corabie pe marinarii narcotizați cu planta lotus, așa cum s-a legat pe sine de catarg ca să reziste unei alte beții, cea provocată de cântecul Sirenelor (142, pp. 179-185, cap. „Sirene”). Pe de altă parte, Herodot spune că „din acest fruct lotofagii fac și vin”, adică o băutură psihotropă (Istorii, IV, 177). Pentru identificarea fructului de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vorba că ar fi continuat munca unilaterală a calului nesățios, nu!, sau nu doar atât; pericolul era mai mare, carul putea fi rupt sau putea să se desprindă oiștea de car și atunci atelajul ar fi fost aidoma corabiei fără de catarg și fără de cârmă. Firește, cei doi cedează în realitate din cu totul alt motiv - vecinătatea iubitului, dar e de luat în calcul și aspectul tehnic al contradicției venite doar dinspre o parte (dacă era și din partea cealaltă, s-ar fi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Primo Levi) Într-adevăr, lîncezeala sau dezorientarea sînt tot forme ale „morții”, deoarece „viața” ar trebui să Însemne evoluție, progres sufletesc: De-i goni fie norocul Fie idealurile, Te urmează În tot locul VÎnturile, valurile (M. Eminescu, „Dintre sute de catarge”). * „Fiecare are filosofia propriei atitudini.” (C. Pavese) Adică, fiecare are un anumit sentiment față de propria-i existență, În fapt de viața Însăși. Unii oameni reușesc să Împingă acest sentiment pînă la nivelul elevat al respectului față de sine: „Trebuie să cugetăm
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acestui tip de gazetărie. În aceeași linie se încadrează și publicistica lui M., desfășurată timp de câteva decenii și reunită în volumele Oameni și fapte (1957) și Vârstele timpului (1971), cărora li se adaugă o carte de „învățături” pentru tineri, Catargele înalte (1972), colecție de pseudoeseuri politice, alternând tonul sfătos cu prezentarea liricizantă a realităților comuniste. Mai interesantă este culegerea Farmecul pământului (1977), revizuită și retipărită în 1982 cu titlul Parfumul amar al pelinului verde. Subintitulată Jurnal la marginea dintre vis
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
Contradicții în Imperiul Britanic, București, 1950; Viața și opera lui Al. Sahia, București, 1950; Gheorghe Lazăr, București, 1954; Unele probleme ale reportajului literar, București, 1956; Oameni și fapte, București, 1957; Introducere în știința literaturii, București, 1962; Vârstele timpului, București, 1971; Catargele înalte, București, 1972; Farmecul pământului. Jurnal la marginea dintre vis și viață, București, 1977; ed. (Parfumul amar al pelinului verde), București, 1982; Semnul dintre ochi, București, 1983; Undeva, cândva, București, 1985; Trecânde anotimpuri, București, 1988. Repere bibliografice: Sasu, Progresii, 165-167
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]