3,828 matches
-
ca acum. - Da ! și mie îmi place pădurea , cînd eram mică , am fost în pădurea de la Vingard ! acolo erau lupi, da' eu am fost cu tati...și mai sunt zânele alea rele... și Malefica ! - Într-adevăr, îmi amintesc că eram cazați în corturi mari, dar era și un fel de pensiune mică a Mânăstirii Abbaye de Taizé, eu aveam o cameră micuță împreună cu Narcisa acolo, fata asta din Blaj, de care îți spuneam, dar majoritatea erau cazați în corturile acelea, parcă
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
îmi amintesc că eram cazați în corturi mari, dar era și un fel de pensiune mică a Mânăstirii Abbaye de Taizé, eu aveam o cameră micuță împreună cu Narcisa acolo, fata asta din Blaj, de care îți spuneam, dar majoritatea erau cazați în corturile acelea, parcă le văd; slujbele și rugăciunile tot într-un cort imens, amenajat într-o veritabilă Abbaye. Era mai mare decât mine Narcisa, avea optsprezece ani, era imprevizibilă și plină de surprize. L’ Abbaye de Taizé sur la
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
despre aceasta, cât de greu se câștigă o pâine ca emigrant? - În Australia nu există fenomenul emigrant decât în „perioada soldatului” din lagărul în care ai fost primit. Odată ieșit din „Hostel”, că așa se cheamă locul în care ești cazat și pregătit pentru Australia, nu mai ești diferit de restul cetățenilor. Toți suntem egali! Gunoierul și doctorul stau în parc, la o friptură fără diferență de clasă. - Ce ne poți spune despre pasiunea ta pentru film documentar? Ce premii ai
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
la Constantinopol cu banii primiți pentru trei luni în Grecia. S-a întors în țară după șase luni, istovit dar cu „planul” îndeplinit. Invitat în 1974 la Padova să preda un curs despre marile probleme ale artei bizantine, a fost cazat la un hotel de lux. A doua zi a rugat să i se dea banii corespunzători restului cazării urmând a se muta la o gazdă ieftină ca să-și prelungească astfel șederea. - Dragostea de limba română, pasiunea pentru limbile slave au
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
loc Festivalul Național de Epigramă Cât e Buzăul de mare. Fiind invitat la acest prestigios festival m-am înarmat cu cele mai reușite epigrame și de rând cu Ion Diviza și Gheorghe Bâlici am plecat la confrații noștri de peste Prut. Cazați la hotelul Pietroasa, chiar din prima seară am organizat cu colegii noștri de condei, un recital de epigrame. Spectacolul de gală al Festivalului Național de Epigramă, însă avu loc a doua zi, sâmbătă, 2 iunie în sala Teatrului George Ciprian
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92363_a_93655]
-
va ține în pensiunea lui ca slugă, oferindu-mi trei mese pe zi și un loc de dormit.... XXIII. CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Odată ajuns la pensiunea unde era cazat, patronul i-a dat cheia apoi i-a urat sejur plăcut. -Am să te rog, să-mi trimiți cina în cameră, pe la șapte e foarte bine. -Aveți preferințe? -Nu, ce ai în meniu, nu sunt pretențios. -Am înțeles! A urcat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
Apoi gândul i-a fugit la ghidul de la muzeul de istorie, o femeie foarte bine documentată, cu multă știință de carte și sociabilă, sau a făcut o excepție pentru el? A ... Citește mai mult Odată ajuns la pensiunea unde era cazat, patronul i-a dat cheia apoi i-a urat sejur plăcut.-Am să te rog, să-mi trimiți cina în cameră, pe la șapte e foarte bine.-Aveți preferințe?-Nu, ce ai în meniu, nu sunt pretențios.-Am înțeles!A urcat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
întâlnire nu a anunțat marea iubire de mai târziu, pentru că cei doi s-au ignorat reciproc. S-au revăzut doi ani mai târziu, la mare, în aceeași stațiune și s-au certat pe o cameră de hotel, în care se cazase ea, deși îi fusese repartizată lui. Marin Preda avea 32 de ani, iau Aurora Cornu era o tânără și frumoasă poetă, de 20 de ani. A doua zi, Marin Preda i-a scris prima scrisoare de dragoste : “Dar iată că
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
obținute la concursul de admitere. Afișarea listelor finale cu persoanele admise se va face, cel mai târziu, la data de 30 septembrie. FACILITĂȚI Studenții beneficiază de spații de cazare în CĂMINELE UNIVERSITĂȚII, CANTINĂ ȘI CLUB. Căminele Universității, în care sunt cazați și studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, situate în București, Aleea Moldovița nr. 5-10 și Bd. Energeticienilor nr. 9-11 totalizează 1.200 locuri și funcționează în conformitate cu prevederile din Regulamentul privind organizarea, administrarea și funcționarea căminelor studențești. Pentru activitatea de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93268_a_94560]
-
fi: Grigore Silași, Liviu Maior sau Radu Afim, trăind aici și scriind Aurel Podaru. Municipiul Bistrița ne-a primit cu binecunoscuta aglomerație în trafic, dar cu ajutorul scriitorului și jurnalistului Menuț Maximinian, redactorul șef al cotidianului „Răsunetul “ am reușit să fim cazați la hotel. După amiază la ora 17 a avut loc la Galeriile “Casa cu Lei”, unde am fost primiți de domnul Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural “George Coșbuc “ din Bistrița, manifestarea cuturală, la care a participat un numerous public, format
Sub egida Ligii scriitorilor Scriitori clujeni pe meleaguri bistriţene [Corola-blog/BlogPost/93307_a_94599]
-
Colonelul (r) Ion Botofei povestește în cartea din 2014 că securiștii au dejucat atacul terorist plănuit în 1973 mai mult cu vorba bună decât cu armamentul din dotare. „Pentru misiunea asta cu Amabasada Israelului la București, grupul (terorist - n.r.) se cazase la hotelul ăla care a căzut la cutremur, lângă ROMARTA, pe Calea Victoriei. Acolo i-am prins pe toți - îi aveam în filaj. Aveau în jur de 25-26, până în 30 de ani. Le-am spus să fie copii cuminți, ca la
România și lupta împotriva terorismului [Corola-blog/BlogPost/93464_a_94756]
-
apoi toată noaptea ne-a sunat în cameră telefonul... și sigur nici una din noi n-a răspuns. Ultima escală a fost la Erevan, capitala Armeniei sovietice, de care noi nu auzisem decât prin glumele care vin de acolo. Ne-au cazat la un hotel pe un vârf de deal. Împărțeam camera cu o colegă și pe când ne odihneam puțin după-masă, am fost invadate de mai multe femei de servici care începuseră să scotocească prin valizele noastre, cerându-ne să le vindem
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
de acolo își găsiseră teren propice și aici. Până acum totul e bine,să vedem de-aici încolo ! Un hotel mare și impunător de patru stele, îl atrăgea ca un magnet, Krasus Beach Hotel. Și-ar fi dorit să se cazeze acolo într-o zi,dar ziua aceea părea acum atât de-ndepărtată. Peste drum,amplasată chiar pe plajă ,o șpeluncă cu terasă umbrită de acoperișul boltit din paie, deasupra celor câtorva mese de afară,contrasta puternic cu luxul și strălucirea
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
farmecul balcanismului funciar și iremediabil de care m-am suspectat Întotdeauna. Dar toate astea n-au legătură directă cu povestea decât În măsura În care, la coborârea din avion, am renunțat instantaneu la intenția de a mă plimba puțin după ce aveam să mă cazez la hotelul unde știam că mi se făcuse rezervarea: rue Carbonnaire no.8, camera 302. Știam adresa pe de rost, o repetasem În gând acasă, Îndată după primirea e-mailului din partea organizatorilor și, În plus, i-o comunicasem de curând camaradei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
poci Îi alta. Eu crez că ăla și-o rîs dă el și că Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor sau țăran? Ei cu funcții, ei cu ale mai bune căși, cu pachete din străinătate. De țigani, ce poci să spui, că ăștia Îs cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
grijă să țină necazurile departe de el. E drept că liniștea aceasta îl costa suficient de mult, dar merita să plătească. Totul mergea ca pe roate, de acum chiar putea să spună că intrase într-o rutină. Clienții soseau, se cazau și apoi noaptea își cheltuiau banii la mesele de joc. Avusese grijă să aranjeze roata ruletelor de așa natură încât bila să se oprească în căsuța unde voia crupierul, ori de câte ori era nevoie. Nu forța lucrurile, își instruise oamenii să lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dependințe, anume căsuța din parc, nelocuită, dar cochetă și independentă. Problema directorului este că Uzina merge bine, prea bine chiar, și e nevoie de tot mai mult personal, mai cu seamă ingineri, șefi, dar nu mai ai unde să-i cazezi pe acești ingineri pentru că, nu-i așa, n-o să-i ducem în oraș, în casele muncitorilor, nu, să-i înghesui cu acești oameni care dorm câteodată și patru într-un pat, beau vin din greu, înjură tot timpul și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dreptul tulburătoare: o combinație de Mozart și muzică punk, puse laolaltă și apoi Împărțite la doi. Îmi plăcea la nebunie. Avea succes În Europa și primea comenzi pentru coloana sonoră a unor filme, așa că era plin de bani. Mereu se caza În cel mai luxos apartament, care costa peste o sută de mii de yeni pe noapte, și conducea un Ferrari de epocă În valoare probabil de câteva sute de milioane. Era o căldură sufocantă, cum nu mai pomenisem până În acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cameră, datorită faptului că cineva Își anulase rezervarea cu câteva minute mai Înainte. „Auzi, dacă Îți Închipui că poți găsi o cameră pocnind din degete, mai bine te-ai adresa unui hotel pentru oameni de afaceri... Dacă vrei să te cazezi cu o femeie Într-o seară de vineri Într-un hotel de categorie mai bună, mai bine faci rezervări cu șase luni Înainte, altfel n-ai nici cea mai mică șansă! Și apoi, dacă e vorba de seara de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ca să-mi prezinte clienți. Pe vremea aceea Încă nu Împlinisem douăzeci de ani, dar deja aveam câțiva clienți fideli. Nu cred că sunteți În stare să vă imaginați ce sume uriașe câștigam. Am călătorit și În străinătate și Întotdeauna mă cazam la hotel În camere tip apartament de lux. Am avut drept clienți și demnitari străini care mă răsfățau ca pe o mică gheișă, am trecut și prin momente grele și era cât pe ce să fiu implicată Într-un scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
proaspete și de bună calitate, căci În Europa calitatea drogurilor era slabă, din cauza circuitelor complicate de distribuție și din cauză că atât mafia siciliană și bandele corsicane, cât și mafioții arabi detestau să se aprovizioneze direct din Columbia. La New York ne-am cazat Într-un apartament din hotelul Plaza Athene, probabil pentru a ne obișnui cu atmosfera europeană sau poate din cu totul alt motiv pe care nu mi-l amintesc. Bineînțeles, cu meniul complet de ecstasy, cocaină, ecstasy, cocaină, ecstasy, cocaină. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fată e? l-am Întrebat eu și mi-a răspuns: E o fată bună. Știi că mie nu-mi plac decât fetele bune. Se aflau În apartamentul de lux al unui hotel cu multe etaje din Akasaka, În care se caza bărbatul de obicei. De la fereastra camerei se putea admira priveliștea orașului. Îi plăcea să sfărâme cu grijă cocaina și să traseze dâre lungi pe suprafața mesei de sticlă din acel apartament. Îi plăcea să facă asta pe la asfințit, când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a putut să le vomite dovedește cât de puternică Îi e constituția fizică. Majoritatea rataților dau colțul Înainte de a putea vomita ce-au Înghițit. Cred că și eu aș fi pățit la fel. Când am fost la New York, ne-am cazat Într-un apartament de lux de două mii de dolari și am prizat cocaină toată noaptea. Dimineața am trasat, mai mult În glumă, o linie de cincizeci de centimetri, voiam să-l aud spunându-mi: „Nu mai pot, lasă-mă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ceva ezitări În privința ei. Când Îmi prezenta câte-o femeie, mă punea, de obicei, În fața faptului Împlinit, Însă În privința acestei femei m-a consultat dinainte: „Ce zici, Keiko, ce părere ai?“. Eram În camera unui hotel din Shinagawa, unde se caza de obicei. Luaserăm mai devreme ecstasy și, În timp ce beam șampanie, drogul deja Începuse să-și facă efectul. Sub influența lui avea obiceiul să-mi lingă degetele de la picioare și să le sugă, și În timp ce făcea asta, Îi plăcea să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sine momentele În care deborda de energie, Îmi spusese Keiko Kataoka. Acum Înțelegeam foarte bine ce riscuri implica, deși, din punct de vedere strict științific, nu era imposibil de realizat. În New York se simțea iz de iarnă. După ce m-am cazat la un hotel mic și liniștit din centru, am plecat de Îndată spre Bowery. Era frig. Printre ratații și bețivii care rătăceau pe străzi, unii aveau privirile pierdute, stinse, stăteau nemișcați ca niște statui, doar cu ochii ațintiți către cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]