652 matches
-
de oi frământat, sare, 300 g făină mălai, 200 g urdă dulce, 4 ouă care se pun la urmă, 400 ml lapte. Mod de preparare: Untul, cașul, sarea, făina mălai, urda și laptele dulce se pun amestecate toate într-un ceaun la fiert. Când balmușul este fiert se adaugă 4 ouă bătute bine și într-un vas yena se pune acest balmuș la cuptor vreo 20 minute până se rumenește balmușul. Se servește cu salată verde acest Balmuș făcut la aragaz
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
farfurioară mi s-a topit demult. S-au învălmășit cețurile de pe Râiosu până spre Clocotici. Soarele a mai pâlpâit stins pe coroana albă a Moldoveanului și s-a ascuns. Fumul de sub pirostrii se culcă spre Râul Doamnei și miroase a ceaun ars. “Nu a existat nici o luptă de rezistență anticomunistă în Argeș, cu atât mai puțin antisovietică. Banda Arnăuțoiu-Arsenescu continua lupta lotrilor de altădată. E specificul zonei. Trebuia să apară așa ceva. Strangulau copiii născuți de Maria Plop ca să nu le facă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a luat cineva mana de la oi vreodată? - Sigur. Vaca mea dădea lapte cu sânge... - S-o dus Vasile la Pângărați și a pus căciula jos: eu mulg sânge! Ori vă faceți datoria, ori..., îmi povestește soția gospodarului, mestecând într-un ceaun cu jumări. Au făcut rugăciuni, agheazmă și a trecut. «Vaca mea dădea lapte amar și albastru și m-am dus la doctorul veterinar, avea să-mi confirme preotul din Tarcău. Ce, părinte, mata nu știi ce să faci? Am stropit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
etc, etc."132 Suprarealismul ("mitul subconștientului revelat") este refuzat și de data aceasta la fel și poezia lirismul personal ("cultul eului") sau "euforiile de sentiment". Se resping toate excesele "dadaiste, simboliste, expresioniste, impresioniste, autohtoniste, etc, etc. încăpute cu generozitate în ceaunul liric național"133. Pe lângă limbajul dinamitard al articolului, se observă trimiterea voalată la poezia gândiristă pusă în rând cu experimentele de avangardă. Poeziei "morbide, extravagante", Geo Dumitrescu îi opune revenirea la realism, înțeles ca renunțare la manierismul exterior, dar respinge
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
vă opreați la crâșma lui Țâru. Acolo, tolăniți pe iarbă, puneați de cântau doi țigani zdrențăroși - unul din scripcă și celălalt din cobză - cântece pe care, cândva, le zicea Barbu Lăutarul, iar voi mâncați „friptură pârpâlită pe un hârb de ceaun și mămăliguță.” Și atunci „trăiați în altă viață, în alte vremuri, în altă lume.” Altă dată, cine mai știe pe unde ajungeați: pe la Ciric, Aroneanu, Nicolina, Galata ori pe la Crâșma „Trei Salcâmi”, din gura Tătărașului. Când vă venea chef de
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
și nu-i lăsau în pace până nu le veneau copiii la școală. Chiar dacă eram mică, înțelegeam și mă strângea în spate când mama și tata ne povesteau de câte o familie cu câte 7-8 copii care stăteau în jurul unui ceaun cu cartofi fierți și se băteau pentru fiecare cartof. În afară de activitatea școlară, sarcina principală a învățătorilor era alfabetizarea. Erau foarte mulți maturi care nici nu trecuseră vreodată pe la școală și care trebuiau să fie învățați să scrie și să citească
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
numai, seceta, printre efectele ei cumplite. Am trăit-o din plin. Și astăzi revăd dealurile pârjolite ale Giurgioanei și comunei Podu Turcului. Secaseră izvoarele seculare (satul e atestat acum 500 de ani), Zeletinul era o imensă panglică de nisip fierbinte, ,,ceaunele” mari din pământ uscat fără pic de vegetație, pe ici pe colo cu cadavre de animale diferite, pământul cu crăpături în care-și rupeau vitele și noi copiii, picioarele. Pădurea ne-a salvat atunci și știrul, caprița, troscotul. Nu doresc
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
următor: pe bolnavi. Tratamentul era însoțit de cele mai multe ori de descântece. Dăm mai jos câteva rețete de vindecare a unor boli: - albeața se vindeca cu busuioc uscat amestecat cu zahăr și macerat în gură; - durerile de cap se vindecau: - cu ceaunul cald ținut pe cap; - se legau felii de cartof crud la cap; - se legau frunze de hrean în jurul capului; - înfundarea urechilor se vindecau cu o bucățică de pânză de tort muiată în ceară de albine și care se introducea cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l punem în ceaun peste mămăligă, punem și 800 gr. de smântână și 200 gr. de unt, fierbem totul timp de zece minute, apoi se servește cu lapte acru sau iaurt. CARTOFI GRATINATI 1 kg. de cartofi, două cepe, sare, piper, delicat, 150 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
gr. de șampinion, două bucăți de morcov tăiat rondele, două cepe tocate mărunt, praf de cimbru, 400 gr. de smântână, o foaie de dafin, 200 gr. de boabe albe de struguri. Punem rața într-un vas mai mare sau în ceaun, adăugăm uleiul și lăsăm să fiarbă câteva clocote bune. Adăugăm ceapa, morcovul, arpagicul și paharul de must roșu, fierbem câteva clocote, adăugăm vinul alb, boabele de struguri, ciupercile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă la foc potrivit până fierbe carnea bine
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de porc afumată, costiță afumată și cârnați afumat.Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs . Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea , în grăsimea rămasă se fac ochiurile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și nu doar de agrement. Nefiind mijloace comode de transport, masă, cazare ca în prezent, fiecare student, pe lângă bagajul propriu, mai purta și o parte din bagajul colectiv: corturi, pături, alimente (pesmeți, biscuiți, macaroane, orez, făină, brânză, sare, ceai, cafea, ceaune, cratițe, farfurii, linguri etc.). La punctele de oprire pe traseu, băieții adunau vreascuri și făceau focul ... iar fetele se luptau cu meniul ... Seara, dacă în localitatea unde ajungeam nu găseam un local de internat, cămin cultural sau săli de clasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nici el nu-i mai poate stăpâni ... I-am reținut însă filozofia că "nici în câini nu mai poți avea încredere". Bucuros că nu s-a întâmplat nimic rău, m-a invitat înăuntru și ... în timp ce învârtea la jintița dintr-un ceaun cât un clopot de mitropolie sub care ardea un foc mocnit ... m-a tot întrebat că cine sunt, ce caut pe acolo ... Când i-am spus cine suntem, câți suntem și ce vrem de la el, fără să-și întrerupă treaba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
clasă ale școlii ... părintele mi-a garantat că toate cadrele didactice au asigurate masa și dormitul în încăpătoarele sale camere ce vor fi aranjate de cameristă ... iar coana preoteasă a aranjat un foc în curte pe care a pus un ceaun cât o roată de camion în care să fie pregătită mămăliga pentru studenți. O forfoteală de nedescris deci, în vederea acestui "eveniment". Mie și drăgălașei învățătoare ne-a revenit obligația de a face mămăliga ... ea cu turnatul făinii în ceaun, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un ceaun cât o roată de camion în care să fie pregătită mămăliga pentru studenți. O forfoteală de nedescris deci, în vederea acestui "eveniment". Mie și drăgălașei învățătoare ne-a revenit obligația de a face mămăliga ... ea cu turnatul făinii în ceaun, eu la învârtit cu făcălețul. Vă pot asigura că nu "am pus-o de mămăligă" ... ci că a ieșit cea mai mare și mai frumoasă "măligă" pe care am văzut-o vreodată, transportată la școală ... împreună cu 3 cași tot atât de mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
gr. de șampinion, două bucăți de morcov tăiat rondele, două cepe tocate mărunt, praf de cimbru, 400 gr. de smântână, o foaie de dafin, 200 gr. de boabe albe de struguri. Punem rața într-un vas mai mare sau în ceaun, adăugăm uleiul și lăsăm să fiarbă câteva clocote bune. Adăugăm ceapa, morcovul, arpagicul și paharul de must roșu, fierbem câteva clocote, adăugăm vinul alb, boabele de struguri, ciupercile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă la foc potrivit până fierbe carnea bine
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de porc afumată, costiță afumată și cârnați afumat. Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs. Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea, în grăsimea rămasă se fac ochiurile
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l punem în ceaun peste mămăligă, punem și 800 gr. de smântână și 200 gr. de unt, fierbem totul timp de 10 minute, apoi se servește cu lapte acru sau iaurt. BUDINCĂ DE ȚELINĂ 100 g unt, o țelină fiartă, 100 g pesmet, 200
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de brad mai în principal. Pe mijloc, am lăsat loc de trecere și p entru făcut focul, în caz de vreme rea. Zilnic unul din echipă, prin rotație, făceam de „jurnă”. La amiază el pregătea mămăliga pentru toți membrii echipei. Ceaunul era permanent atârnat de o sârmă legată de o bârnă care despărțea cele două ape ale colibei. Făină să fi fost că de foame nu duceam lipsă. Ajunsesem cu seceratul buruienilor pe valea unei ape curgătoare numită pârâul Iadului. Eram
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
scuturam, după care le strângeam perjă cu perjă, să nu se piardă nimic. Pe cele rămase sus, le „bombardam”cu ciomagul, să cadă jos. Între timp, mama pregătea focul, pe care îl organiza și întreținea în mijlocul ogrăzii. Aducea chirostiile, așeza ceaunul, un ceaun mare, încăpător, pe care de la un timp îl manipulam împreună, că ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care le strângeam perjă cu perjă, să nu se piardă nimic. Pe cele rămase sus, le „bombardam”cu ciomagul, să cadă jos. Între timp, mama pregătea focul, pe care îl organiza și întreținea în mijlocul ogrăzii. Aducea chirostiile, așeza ceaunul, un ceaun mare, încăpător, pe care de la un timp îl manipulam împreună, că ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul începea să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe care de la un timp îl manipulam împreună, că ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul începea să forfotească în ceaun, tot eu cu o lopățică mestecam mereu conținu tul să nu se prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui, când operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o pierdeau, ci o păstrau și o foloseau cu alt meșteșug la vopsirea firelor de lână, cânepă sau in, lăsau nucile la soare potrivit să li se usuce miezul, iar după un timp, le spărgeau și miezul îl aruncau în ceaunul cu povirlă, să-i îmbunătățească compoziția și consistența alimentară. Căpăta calorii în plus, spunea mama și sora-mea o aproba, fără ca eu să pricep cine știece din argumentele lor. Și gustul i se schimbă în bine, susțineau tot ele. Apoi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și sarea la un loc mai sus ferit de umezeală, săculețul cu făină în fundul colibei, căruța în latura colibei și sub căruță locul coteiului lângă o roată acoperită cu fân ca să aibă și el umbră. Mai departe, cujba pentru așezat ceaunul. Cu toată apa din apropiere, căldura parcă denaturaliza tot, pâlpâirile cerului lungeau în sus sămănături și arbori, broaștele dormeau, cerul era alburiu-metalic fără pată de nori. Încet și răcorindu-se puțin, veni seara, cu imense roiuri de țânțari, cu țârâitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
la stâna lui din Horaiț. Era o așezare de vară, ca o colibă mare, făcută din scânduri de brad și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]