233,134 matches
-
nu pot șterge cu totul, ceea ce e dizgrațios ori blamabil în ei. Și puțini nu împrumută, un timp oarecare măcar, premeditat sau nu, registrul literar. Dar "jurnalul din România" al Soranei Gurian este "aranjat" și "romanțat" în chip excesiv. "Personajul" central din Les Mailles du filet nu e doar înfrumusețat: el are alte proporții, are un alt profil, are o biografie în parte (dar o parte esențială) inventată. Afirmînd acest lucru, nu am în vedere suspiciunile ce au planat asupra autoarei
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
loc de întîlnire a unui grup din care fac parte Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu și alții. Încă o dată, însă, nu la ele se raportează afirmația făcută mai sus, cu privire la "aranjarea" și "romanțarea" biografiei "personajului" central din Les Mailles du filet. Rezumată în cîteva rînduri, această biografie parțial inventată apare într-un interviu acordat de Sorana Gurian, în 1953, ziaristei franceze Jeanine Delpech: "În 1939, a trebuit să mă întorc șde la Berckț în România. Curînd
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
care încă nu debutase editorial, e de reținut mai întîi informația referitoare la ameliorarea bruscă a situației ei materiale spre sfîrșitul anului 1940: acum, ea are o ținută elegantă, este însoțită peste tot de doi ogari și posedă o garsonieră centrală, în care își primește cunoștințele și prietenii. Faptul surprinde, căci, în condițiile legislației rasiste, promulgate mai întîi de guvernul Goga Cuza, apoi și de Carol II, în vara anului 1940, Sorana Gurian nu mai poate lucra în presă. Atrage atenția
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
1946 a Teatrului Național din București.) Iscălitura Soranei Gurian mai apare în "Bis" (1946), în "Adevărul" și în "Mondial magazin" (în anii 1946-1947, la intervale apreciabile), precum și în cîteva periodice din țară, unde, în fapt, se reproduc texte din presa centrală. Din această listă a periodicelor la care a colaborat Sorana Gurian rezultă limpede, mai întîi, o anume "duplicitate", la care o conduce nestăpînitul ei oportunism. În al doilea rînd, nu încape îndoială că, în condițiile chiar ale incontestabilului succes de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
1944-1948ț s-au scris și s-au tipărit o seamă de lucrări inutile și dăunătoare, aparținînd unor scriitori ca Tudor Arghezi, Sorana Gurian, Ionel Teodoreanu, Octav Desilla, Serban Cioculescu, Constantin Tonegaru..."49 Precum se poate acum lesne remarca, biografia "personajului" central din Les Mailles du filet, care este însăși autoarea volumului, era "aranjată" suficient de mult pentru ca "pactul autobiografic", pe care s-a mizat totul, să nu funcționeze eficient, cel puțin în cazul cititorilor români avizați, cum erau cei mai mulți în exilul
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
bețivanului și craiului incorigibil. Pînă la urmă s-au strîns totuși prin colectă publică banii necesari, s-a comandat din Edinburgh o uriașă sculptură din metal care a fost adusă aici într-o corabie. Acum "bardul Caledoniei" tronează asupra pieții centrale din Dunedin într-o poză tipic poetică. Doar pana de scris i-a fost - farsă studențească ? - furată. 3 februarie 2003. Citirea gazetei, dolarii-kivi și oamenii desculți La 8 dimineața sînt așezată în Green Acorn, un local cochet cu specific alternativ-biologic
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
și 1971 au o valoare documentară ieșită din comun. Abandonînd facultatea, autorul a lucrat în anii ’50 la principalul cotidian politic al vremii, Scînteia, iar spre sfîrșitul anilor ’60 a fost șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, la Comitetul Central. Deși încifrat pe alocuri, căci, asemenea tuturor, MHS-ul se temea de sistemul de represiune comunist (lui D. Popescu i se spune, de pildă, Klam), jurnalul păstrează pentru noi, cei care n-am prins perioada respectivă decît ca șoimi ai
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
recupereze “manuscrisul Goethe”: “Audiență, pe stradă, cu Constantin Noica, aranjată de Adrian șAnghelescu, n.m. Armand-Ion Popescuț căruia cîndva i-a dat lecții de franceză la Câmpulung. ș...ț Noica n-a acceptat în ruptul capului să treacă pragul stabilimentului șComit. Central n.m. Armand-Ion Popescuț. Exclus să mai fie talonat, dar stropul de bănuială al filosofului mi s-a înfipt în cap...” Întîlnirea are un umor involuntar prin faptul că e bruiată de zgomotul mașinilor și prin recuzita lui MHS care e
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
Lovinescu, originar de acolo. Structuri temperamentale opuse, evoluând pe direcții literare diferite, prețuirea din păcate, n-a fost reciprocă. Teoreticianul modernismului și al romanului citadin și obiectiv n-a prea gustat proza romantică și lirică a conorășanului având ca erou central țăranul arhaic. Antisămănătorist structural, a apreciat-o cu destule rezerve, care țineau de principiile sale estetice. Ca să-i definească mai bine profilul și într-un fel ruperea lui de tradiția patriarhală a familiei, Sadoveanu simte nevoia fixării unor antecedente. Părintele
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
unui timp netrăit, pentru a fugi din timpul trăit: a unui timp istoric personalizat prin imaginație, printr-o convingătoare translație imaginativă - a ocupației rusești a României după cel de-al Doilea Război Mondial, așa cum a trăit-o autorul, în episodul central al ocupației nemțești a Bucureștiului în timpul Primului Război Mondial care, în ciuda asprimilor sale, e o palidă anticipație, aș zice doar o "umbră" anticipatorie a celei de mai tîrziu. Mai mult, scriindu-și masivul roman, Alexandru George era perfect conștient de faptul că
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
-o să-și măsoare cuvintele. Poeta a încheiat, cu o mutră tristă, cu o vagă amenințare că, dacă lucrurile nu se vor îndrepta, ea va face un gest disperat. Sen îmi spune că Angela Marinescu a fost internată la Spitalul Central ca depresivă. O notă de prostie a adus în discuție poetul idiș Ebion, care a exaltat, într-un limbaj de acum două-trei decenii, regimul, citînd dintr-un discurs al șefului. Un intelectual fin, Barbu Brezeanu, a cerut asociației să redeschidă
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
a satelor e foarte originală... la Pantilimon... înainte de Stefănești... peste linia ferată a forturilor"... deși în "haosul Bucureștilor... simpaticul parizian al Orientului" este obligat să suporte "căldura mare... pulberea fină ce plouă în atmosferă... mai mult zgomot" decît aiurea. Partea centrală se întinde "din toate patru colțurile Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
confundă din cauza căldurii mari), strada Marc Aureliu (care, schimonosită, devine Marcu Aoleriu), etc. Borne topografice Traseele sunt jalonate de repere mai importante: biserici (Mitropolia, Sf. Elefterie, Slobozia, Dintr-o zi, Doamna Bălașa, Crețulescu, Sf.Ion, Mântuleasa, Sărindar etc.), clădiri publice centrale (Palatul Regal, Senatul, Consiliul de Miniștri), ministere (Ministerul de Războiu, Ministerul de Interne, Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii Publice), alte instituții importante (Prefectura poliției Capitalei, Regia Monopolurilor Statului, Compania gazului, Gara de nord, Observatorul pompierilor). Nu sunt uitate nici sediile
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
în viața pămîntească. Mi-l închipuiam dar răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adînci...." (p. 39). Motivul oglinzii, cu metaforica lui bogată, joacă un rol crucial și în Craii... Misterul central e acela al reflectării: realitatea devenind imagine, irealitate în apele oglinzii care nu schimbă nimic din înfățișarea ei - în afară de inversiunea între dreapta și stînga. Oglindirea dublează și stă la baza paradoxurilor legate de motivul fantastic al dublului, care poate fi
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
exterioară la care dă loc povestirea sa, dar asupra cărora atrage mereu atenția, ca pentru a-l asigura pe cititor de luciditatea lui. Și totuși devine deodată, în final, în ultimul paragraf - după ce în numele "tainei fără sfîrșit" lasă nerezolvată indeterminarea centrală a informației în jurul căruia s-a desfășurat narațiunea - la fel de necreditabil cum ar fi un martor care ar declara că a distrus - voit sau din greșeală, n-are importanță, singura dovadă că mărturia sa nu e o pură invenție. Regula de
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
căruia se răsfrîngeau întrunite strălucirile a două cununi împărătești". Într-un fel, s-ar putea argumenta că în ipostaza conștientă de "floare de cîmp" naratorul din Remember lasă deschisă posibilitatea unei variante feminine. Aceasta se va încorpora literar în personajul central feminin al Crailor... , în "floarea aspră de maidan" bucureștean care este Pena. În ciuda paradoxului aparent, ne putem întreba dacă Mateiu I. Caragiale n-ar fi fost îndreptățit să exclame, cum făcuse Flaubert în legătură cu Emma Bovary, "Pena c'est moi"? Cu
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
să rămână ferm pe solul solid al faptelor materiale, neavând încredere decât în percepții. Dar ceea ce spunea el despre acel deget, ca centru perspectivic al tabloului, către care se îndreaptă privirile lui Socrate ca și ale lui Aristotel, celălalt personaj central al tabloului, alături de Platon, prin minuția însăși a prezentării de o aparent plată concretețe, aprindea în mine " poate printr-un straniu contrast " o adevărată lumină a spiritului. Din fragmentele disparate, laborios culese și enumerate de profesorul meu pozitivist, încercam reconstituirea
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ai țării", cei care de bunăvoie își schimbaseră liniștea pe grijile cîrmuirii. Organismul nu era constituțional ci tradițional. Lui mai întîi regele avea să-i comunice hotărîrea sa. Aceasta era ca și luată. Un tratat secret îl lega de Puterile Centrale. Demnitarii de față, care cunoșteau tratatul doar din auzite, avură în sfîrșit prilejul să o vadă după ce suveranul deschise capacul unei casete de fier. Fură adînc impresionați. Totuși nu se lăsară convinși. Ar fi fost, într-adevăr, împotriva firii ca
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
capăt. Cu toate acestea, împotrivirea celorlalți și în primul rînd a lui Ioan I.C.Brătianu birui. Interesele naționale dictau altă atitudine. Nu era vorba nicidecum ca onoarea României să fie pătată. Tratatul secret consfințea o alianță defensivă or tocmai Puterile Centrale procedaseră, și de data asta, la cea mai sfruntată agresiune. Cu o majoritate zdrobitoare, sfatul adoptă neutralitatea. O neutralitate provizorie, necesară țării pentru a-și aduna forțele și a-și cîntări în liniște șansele. Doi ani, cît timp se menținu
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
putere ca înainte de primul război mondial sau chiar de perioada interbelică" (pp. 23-24). Pe cît de simplă, pe atît de convingătoare este și explicația pe care Neagu Djuvara o dă abandonării de către Occident, imediat după război, a statelor din Europa Centrală și de Est, în pofida uriașelor speranțe pe care locuitorii din aceste țări și le puseseră într-o eventuală intervenție armată americano-britanică: "Slăbiciunea Aliaților a apărut abia atunci cînd sovieticii au impus guverne nereprezentative în România și Polonia, apoi alegeri măsluite
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Simona Tache Tot de la Florența și tot din din Piața Centrală, o etichetă la chilli, care mi-a amintit de alea cu “PORTOCALE FFFFFFF DULCI”, de pe la noi.
Mai bun decât Viagra by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21210_a_22535]
-
Simona Tache Pentru că am ajuns prea târziu la Florența am ratat: Și, da, afișul era lipit pe un stâlp din Piața Centrală a orașului, un fel de Boqueria, da’ mult mai palidă.
Ce-am ratat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21211_a_22536]
-
alternative. În București, poti sa militezi pe două roți pentru un stil de viață sănătos și responsabil la Marșul Earth Hour 2011, alături de bicicletele Cicloteque și comunitatea bicicliștilor din capitală. La 20.30 fix, luminile din clădirile Ateneul Român, Bibliotecă Centrală Universitară și Muzeului Național de Artă se vor stinge și vor fi urmate de concerte, manifestări artistice și ecologiste. :: detalii pe www.earth-hour.ro Păi să ne facem frumoși, mai ales că întâlnirea e doar odată pe an. Mi-aș
‘Blind date’ cu Planeta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82513_a_83838]
-
rapidă, unde bateria poate fi încărcată până la 80% din capacitate în doar 20 de minute. Cei de la Mitsubishi vor să instaleze o astfel de stație la sediul lor, dar probabil că în viitor dotarea Bucureștiului cu câteva astfel de stații centrale ar trebui să fie o prioritate a Primăriei. Altfel, I-MiEV se conduce similar cu orice mașină care are cutie automată de viteze sau cutie cu variație continuă. Simplu și ușor. Nu ocupă mult loc în trafic și se parchează
N-am ars gazul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82506_a_83831]
-
Metropolitan Museum of Art din N.Y. Știu că am alergat ca să fiu sigură că ajung să văd și secțiunea cu arta modernă unde știam că-l găsesc pe Brâncuși, însă nu m-am așteptat să fie expus chiar așa..central. M-am bucurat și am făcut poze, desi sub numele Brâncuși scria french born romanian.. exact asta scria și la paris despre brâncuși: “french born romanian” ...m-a întristat! Asta e marketingul de care are nevoie țara noastră, nu frunze
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]