1,403 matches
-
de ceva sau de cineva, devenim mai activi, mai autoritari, ritmul de lucru este mai alert. • centrarea pe realizarea corectă, calitativă a sarcinii. Când este urmărit acest scop, atenția este îndreptată către detalii, devenim perfecționiști, ritmul de lucru este încetinit. Centrarea pe relație se referă la: • centrarea pe armonizarea cu ceilalți. Când acest aspect este pus în pericol, devenim mai docili, mai pasivi, punem nevoile și dorințele celorlalți în prim plan, evităm orice tensionare/ încordare a relațiilor cu aceștia. • centrarea pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai activi, mai autoritari, ritmul de lucru este mai alert. • centrarea pe realizarea corectă, calitativă a sarcinii. Când este urmărit acest scop, atenția este îndreptată către detalii, devenim perfecționiști, ritmul de lucru este încetinit. Centrarea pe relație se referă la: • centrarea pe armonizarea cu ceilalți. Când acest aspect este pus în pericol, devenim mai docili, mai pasivi, punem nevoile și dorințele celorlalți în prim plan, evităm orice tensionare/ încordare a relațiilor cu aceștia. • centrarea pe atragerea atenției și a admirației celorlalți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încetinit. Centrarea pe relație se referă la: • centrarea pe armonizarea cu ceilalți. Când acest aspect este pus în pericol, devenim mai docili, mai pasivi, punem nevoile și dorințele celorlalți în prim plan, evităm orice tensionare/ încordare a relațiilor cu aceștia. • centrarea pe atragerea atenției și a admirației celorlalți. Când sesizăm o piedică/un obstacol în realizarea acestui obiectiv, devenim mai activi, încercând să ajungem în centrul atenției prin diferite modalități. Din acest mod de a analiza fenomenele reiese că: • persoanele cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe atragerea atenției și a admirației celorlalți. Când sesizăm o piedică/un obstacol în realizarea acestui obiectiv, devenim mai activi, încercând să ajungem în centrul atenției prin diferite modalități. Din acest mod de a analiza fenomenele reiese că: • persoanele cu centrări diferite se pot enerva reciproc; • când ele au aceleași priorități, interacționează bine și foarte bine; • comportamentele devin mai autoritare când intenția de rezolvare a sarcinii întâmpină dificultăți/piedici; • comportamentele devin mai perfecționiste atunci când este zădărnicită/amenințată intenția de bună îndeplinire
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viitorului: este dominat de pesimism; c. asupra lumii: lumea este percepută ca dură, ca exigentă și nedreaptă (Lelord, André, 2003). Pe fondul acestui context mental, se manifestă simptomele specifice depresiei: apatia (lipsa interesului pentru viață), probleme cu somnul, probleme cu centrarea pe și cu îndeplinirea sarcinilor, pierderea apetitului, letargie și sentimente de disperare, anxietate, intenții suicidare (Wilks, 2003). Pe scurt, simțământul fundamental ce caracterizează depresia îl reprezintă pierderea puterii (înțeleasă nu atât ca forță fizică, ci mai ales ca energie și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
clinic este legată de lucrările lui C. Rogers. (apud Hoeksema, S.N., 1998)30. Interesat de dinamica personalității și de valorile umane, C. Rogers a fundamentat o serie de noțiuni care acum reprezintă cadrul desfășurării practice a interviului clinic: acceptarea celuilalt, centrarea pe persoană, empatie, non-directivitate, comprehensiune. Ideea sa este că, în domeniul clinic, pacientul trebuie abordat fără un apriori teoretic, singur pacientul știe unde și cum suferă, astfel trebuie să i se acorde încredere și să fie ascultat cu atenție. Modalitatea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o "axă a lumii". Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare. Această descentrare îmi deschide dintr-o dată câmpul alegerii și ceea ce mi-a fost dat poate fi comparat, reevaluat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o "axă a lumii". Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare. Această descentrare îmi deschide dintr-o dată câmpul alegerii și ceea ce mi-a fost dat poate fi comparat, reevaluat și, în final, poate deveni obiect al unei decizii: rămân în centrarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o "axă a lumii". Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare. Această descentrare îmi deschide dintr-o dată câmpul alegerii și ceea ce mi-a fost dat poate fi comparat, reevaluat și, în final, poate deveni obiect al unei decizii: rămân în centrarea inițială - dar de astă dată ea devine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este o descentrare. Această descentrare îmi deschide dintr-o dată câmpul alegerii și ceea ce mi-a fost dat poate fi comparat, reevaluat și, în final, poate deveni obiect al unei decizii: rămân în centrarea inițială - dar de astă dată ea devine o centrare aleasă (și nu doar conferită) - sau o repudiez, alegând o altă limbă, un alt trib, un alt nume, ba chiar - refuzând calitatea de contemporan - refugiul în altă epocă, trecută sau viitoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o descentrare. Această descentrare îmi deschide dintr-o dată câmpul alegerii și ceea ce mi-a fost dat poate fi comparat, reevaluat și, în final, poate deveni obiect al unei decizii: rămân în centrarea inițială - dar de astă dată ea devine o centrare aleasă (și nu doar conferită) - sau o repudiez, alegând o altă limbă, un alt trib, un alt nume, ba chiar - refuzând calitatea de contemporan - refugiul în altă epocă, trecută sau viitoare. Descentrarea poate fi urmată în acest caz de o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limbă, pe o religie și pe un nume, dar pe altă limbă, pe altă religie și pe alt nume, pe care de astă dată eu le-am ales. Recentrarea este o ajustare a elementelor fondului intim-străin. OBSERVAȚIE. Sursa fanatismului este centrarea care nu a fost confruntată cu alte zări ale lumii, care nu ajunge la comparație, care nu se poate relativiza, pe scurt centrarea căreia descentrarea îi este refuzată. Eu nu pot ajunge astfel la gândul generos că în cântarul mare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dată eu le-am ales. Recentrarea este o ajustare a elementelor fondului intim-străin. OBSERVAȚIE. Sursa fanatismului este centrarea care nu a fost confruntată cu alte zări ale lumii, care nu ajunge la comparație, care nu se poate relativiza, pe scurt centrarea căreia descentrarea îi este refuzată. Eu nu pot ajunge astfel la gândul generos că în cântarul mare al lumii toate concretizările elementelor fondului intim-străin atârnă la fel și că, de aceea, ele sânt egal îndreptățite. Descentrarea nu înseamnă pierderea centrării
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
centrarea căreia descentrarea îi este refuzată. Eu nu pot ajunge astfel la gândul generos că în cântarul mare al lumii toate concretizările elementelor fondului intim-străin atârnă la fel și că, de aceea, ele sânt egal îndreptățite. Descentrarea nu înseamnă pierderea centrării, ci reașezarea în sistemul de limite primite cu un spor de toleranță față de celelalte centrări și cu gândul că propria ta centrare nu e până la urmă decât rodul unui hazard ("s-ar fi putut și altfel"). Sursa fanatismului poate fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în cântarul mare al lumii toate concretizările elementelor fondului intim-străin atârnă la fel și că, de aceea, ele sânt egal îndreptățite. Descentrarea nu înseamnă pierderea centrării, ci reașezarea în sistemul de limite primite cu un spor de toleranță față de celelalte centrări și cu gândul că propria ta centrare nu e până la urmă decât rodul unui hazard ("s-ar fi putut și altfel"). Sursa fanatismului poate fi deopotrivă recentrarea: de vreme ce am intervenit acolo unde se alesese pentru mine și am rectificat, prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
elementelor fondului intim-străin atârnă la fel și că, de aceea, ele sânt egal îndreptățite. Descentrarea nu înseamnă pierderea centrării, ci reașezarea în sistemul de limite primite cu un spor de toleranță față de celelalte centrări și cu gândul că propria ta centrare nu e până la urmă decât rodul unui hazard ("s-ar fi putut și altfel"). Sursa fanatismului poate fi deopotrivă recentrarea: de vreme ce am intervenit acolo unde se alesese pentru mine și am rectificat, prin realegerea mea, conturul inaugural al eului meu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
utilizarea programului de prevenție la nivelul școlii sau a curriculumului de rezolvare a conflictelor este foarte recentă. Ceea ce nu înseamnă că ele nu sunt eficace", dimpotrivă, după cum am văzut în sinteza lui Gottfredson (tabelul 30). Un alt efect pervers al centrării pe ample programe comportamentale individualizate este, paradoxal, tendința de a promova programe greoaie, care împiedică improvizația de teren, "cusătura de mână" de care echipele au atâta nevoie. De aceea este mai greu pentru echipele educative să adopte asemenea programe și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cîștigă celelalte state. El rămîne în mod esențial centrat pe stat. Nu că ar fi lăsați deoparte alți actori, în special cei economici, dar argumentarea sa are în atenție în primul rînd puterea națională, de aici derivînd forța sa explicativă. Centrarea pe stat este de asemenea necesară pentru comparația istorică pe care Kindleberger o face cu sistemul interbelic și cu clasicul etalon-aur, dominat de britanici. În contextul scopului ei de a diferenția sistemele internaționale atît istoric, cît și geografic, mai ales
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
personalității umane prin educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane. În raport cu acestea, conținuturile Învățării realizează rolul de mijloace de formare, nu de scop al Învățării. Program. Ansamblul proceselor de proiectare, implementare și dezvoltare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
prin instrucție și educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea instrucției și educației pe obiectivele de formare a celui instruit și educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane. În raport cu acestea, conținuturile Învățării realizează rolul de mijloace de formare, nu de scop al Învățării. Teleologia educației este esențial
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de etape, Înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, În vederea atingerii obiectivelor de referință. Etapele proiectării sunt aceleași, oricare ar fi unitate de proiectare vizată. Proiectarea unei unități de Învățare se recomandă a fi făcută ținând seama de următoarele aspecte: centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe conținuturi); implicarea În proiectare a următorilor factori: obiective de referință; activități de Învățare; resurse; evaluare. Planificarea calității. Planificarea calității este abordată atât În cazul activităților curente, cât și În cel al contractării unor produse
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
profesionale interesate. 2. Organizarea Învățământului după principiile: calității, eficienței, toleranței și moralei creștine, creării unui raport echilibrat pentru sincronizarea cu valorile internaționale și păstrarea specificului local, Învățării pe toată durata vieții. 3. Redefinierea rolului studentului drept consumator/client, ceea ce Înseamnă centrarea procesului instructiv-educativ pe formarea și dezvoltarea competențelor acestuia, precum și stabilirea unor standarde de calitate care să mențină succesul pe termen lung și să asigure o bună inserție a absolvenților pe piața locurilor de muncă. 4. Realizarea unei procesări didactice care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
inclusiv a formelor sale particulare: educația adulților sau educația recurentă, formarea continuă, educația compensatorie sau "de a doua șansă" etc.) În toate programele de dezvoltare globală sau sectorială, atât la nivel național, cât și la nivel regional și local, și centrarea pe dezvoltarea unei societăți românești a cunoașterii. • Analiza nevoilor de formare, eliminarea specializărilor depășite, dezvoltarea profesiilor deficitare ca număr de lucrători și necesare economic și cultural, dezvoltarea de noi calificări În raport cu cerințele actuale și de perspectivă ale pieței forței de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
surprinde efectul placebo, cum anume corpul se poate vindeca cu ajutorul minții. 3. Nu exista eșec, ci numai feedback. Acest postulat consideră că din orice eșec se poate Învăța ceva și poate fi utilizat ca mecanism de autoreglaj și autocorecție. Presupune centrarea pe soluții și nu pe probleme. Cu toții ne-am Împotmolit la unele examene, am suferit În dragoste, am clădit unele planuri care s-au distrus neașteptat. Aceste rezultate nu pot fi considerate eșecuri cu toate că educația și cultura și-au pus
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
precedat eclozarea delirului pentru a le putea modifica. Pacientul trebuie să-și dea seama că în momentul în care va adopta "atitudinea sa referențială", trăirea sa delirantă se amplifică. 1.3. Căutarea distorsiunilor cognitive ce au precedat acceptarea convingerilor delirante: centrarea asupra sa însuși (atitudine referențială) și principalele sale reprezentări prin personalizare (abordarea problemelor dintr-un punct de vedere strict referit personal), abstracțiunea selectivă (abordarea lucrurilor ân afara contextului lor) și inferența arbitrară (a trage concluzii fără dovezi). 1.4. Contradicția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]