KorAP: Find »[drukola/base=ceramică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...284 >

7,087 matches

Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220

Printre pionierii care și-au asumat păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu care și-a spus și Vâlsan, originar de la Mălureni 25. El a înființat în 1908 un atelier de ceramică unde realiza vase, reluând forme de ceramică istorică română, grecească, cu o ornamentica vădit inspirată de cusăturile românești. Câteva din creațiile sale, asemenea altor produse de la școlile de meserii amintite, se află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier(C 584, C587, C.640, C.680, C.

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
dintre vase prezintând și marca de atelier, ceea ce a înlesnit identificarea lor ca fiind din atelierul de la Mălureni. Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul, Armând Naumescu care înființează atelierul de olărie Troița 26, în care lucrează și

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
pentru păstrarea artelor decorative naționale ( C. Ressu, I Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Tr. Cornescu, Ionescu Doru, Nora Steriadi în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu Vasilovici). Ștefan Dimitrescu, care a lucrat la Troița, în 1923, pune bazele unui atelier de ceramică bucureștean, care dorește îmbinarea între artă modernă ceramică și cea de tradiție populară. (...) Nora Steriadi se va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu Vasilovici). Ștefan Dimitrescu, care a lucrat la Troița, în 1923, pune bazele unui atelier de ceramică bucureștean, care dorește îmbinarea între artă modernă ceramică și cea de tradiție populară. (...) Nora Steriadi se va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
modernă ceramică și cea de tradiție populară. (...) Nora Steriadi se va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu ocazia organizării diferitelor târguri anuale ale olarilor și

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9.Barbu Slătineanu , Ceramică Românească , Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI, București, 1938, p. 194-196. 10. Ibidem,p. 104-105, pl. XXIII/c,d, XXIV, XXV. 11. Centru stins la vremea cercetărilor întreprinse de Barbu Slătineanu, dar care apare că activ și prezent

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
p.406) 12. Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.424. 13. Georgeta Roșu,Cristina Barbu, Jucării de lut în producția centrului ceramic Cosești- jud. Argeș, în Revistă Muzeelor, , nr. 2, 1981,p. 93- 95. Exemplare de ceramică de Cosești, ce au participat la expoziții de profil în 1908 și1910 se află în Colecțiile Muzeului Satului din București., (Ibidem, op. cît. p. 94) 14.Ibidem, p. 95 15. Filofteia(Luminița) Pally.Creația ceramică argeșană în Festivalul național Cântarea

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
României, în Revistă muzeelor, nr. 8, 1982, p.91 16. Idem, Meșteri populari din județul Argeș , în vol.Muzeul Satului și de Artă populară, 5-6, București, 1985, p.394. 17. Ibidem. 18. Ibidem. 19. Varvară M. Măneanu, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23; Idem, Meșteșugul olăritului im Mehedinți. Proiect expozițional, în Porțile de Fier, Revista de Istorie și cultură, ăn

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
20, 23; Idem, Meșteșugul olăritului im Mehedinți. Proiect expozițional, în Porțile de Fier, Revista de Istorie și cultură, ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești , în Șoala Mehedințiului, vol. ÎI,1977 p. 37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului, ceramică, materiale

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
de ceramică al Școlii generale Șișești , în Șoala Mehedințiului, vol. ÎI,1977 p. 37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului, ceramică, materiale de construcție, manuscris, nr.2525-20.12.2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului, ceramică, materiale de construcție, manuscris, nr.2525-20.12.2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
2525-20.12.2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un peisaj ce

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
un peisaj ce înfățișează Turnul de apă din Tr Severin, iar pe partea opusă o femeie în costum popular care poartă un vas cu apă pe cap. De asemenea se află și un dop de sobă, confecționat la Fabrica de Ceramică Corcova, din Mehedinți(C 1087), si probabil o serie de cahle, care au intrat în colecție întâmplător și nu în urma unui proces sistematic de colectarea artefactelor din această perioadă. 21. Ibidem, p.20-23 22. Măneanu Varvară Magdalena, , Considerații privind evoluția

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
Corcova, din Mehedinți(C 1087), si probabil o serie de cahle, care au intrat în colecție întâmplător și nu în urma unui proces sistematic de colectarea artefactelor din această perioadă. 21. Ibidem, p.20-23 22. Măneanu Varvară Magdalena, , Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, , în Revista de Istorie și Cultură, Porțile de Fier, ăn I, nr.4, 1996, p.11-14; idem Muzeul Dr. C.I.Istrati în Severinul de ieri și de azi . în Oltenia , studii, documente, culegeri

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
stilului neoromânesc în artele plastice. Teza de doctorat,cond. Științific Prof. Dr. Ioan Godea, Oradea ,2009, p. 15. 27.Ibidem. 28. Obiecte lucrate de Barbu Slătineanu, Nora Steriadi și Maria Grigorescu Vasilovici sunt reproduse de B. Slătineanu în Manual de ceramică populară , București,1960, fig. 284, 286, 285 . 29. Barbu Slătineanu, op.cit . Referință Bibliografica: ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
28. Obiecte lucrate de Barbu Slătineanu, Nora Steriadi și Maria Grigorescu Vasilovici sunt reproduse de B. Slătineanu în Manual de ceramică populară , București,1960, fig. 284, 286, 285 . 29. Barbu Slătineanu, op.cit . Referință Bibliografica: ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169

o lume fantastică, cu elemente de basm și simboluri transformate în poartă. Nu e decât prologul pentru că, odată ajuns în curte, te vezi înconjurat de statui bizare, alcătuite din materialele cele mai ciudate (lemn, frânghie, sticla, metal, plastic, carton, cărămidă, ceramică, lut etc) care te conduc pe nesimțite în atelierul artistului. Aici, în afară lucrărilor de pictură obișnuite, în măsura în care într-un tablou al unui pictor recunoști stilul lui și cea ce îl caracterizează, am văzut și o altă categorie artistică, pe

CONTRARIUL SUBLIMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169]
Corola-blog/BlogPost/363371_a_364700

război, nu la plăcinte!) Să lupte împreună, toți, Să-și scape sora de la hoți. Mai merseră-o bucată bună Și-apoi înc-o săptămână, C-au ajuns într-o pădure deasă Cu străluciri de aur și mătasă! Pe jos - covoare de ceramică - Pe sus - o boltă verde, falnică - De-aur multe flori erau, și macii, Iară din argintul viu - copacii! Feciorii beți de feerie Gândeau că-i vreo împărăție!... N-avură timp nici să clipească, Nici vorbă să se dumirească.. Că fost

TREI, DOAMNE, ȘI TOȚI... PATRU ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363371_a_364700]
Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717

tavanul și pereții străjuiți de masivul de sare. Aerul sărat de aici este foarte recomandat celor cu probleme de astm. Și dacă turistul se află în zonă poate alege și stațiunea Govora dar și orașul Horezu cu vestitele atelierele de ceramică și locul unde anual se ține festivalul „Cocoșu de Hurez”. Din municipiul Râmnicu Vâlcea drumul european se îndreaptă către nord și înainte să pătrundă în Defileul Oltului te întâmpină stațiunile Călimănești-Căciulata cu vestitele sale izvoare de tratament, apoi mănăstirile Cozia

UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732

și să crească armonios din punct de vedere anatomic și fiziologic. Îl scarmăna prin cap, cu alte cuvinte, avea grijă de alimentația să rațională, îl înscrisese la cercul de tenis și la cursul de pian, la gimnastică artistică și la ceramică, nu există ceva care băiatul să vrea și ea, mă-sa, să-i refuze. Cu toate că acesta e adevărul, nu era prea ușor pentru o vădana, pe vremuri destul de tânără, care trebuia să muncească dublu, numai ca să-și păstreze numele bun

SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782

următorul pas, cel care mă ducea în fața artei sale. Și când am văzut primele reproduceri ale tablourilor, mi-a venit să întind mâna pe ecranul coputerului și să mângâi culorile care-mi aduceau în față strălucirea smalțului de pe vasele de ceramică și am zis cu voce tare: „E un pictor încărcat de emoții profunde, un vitalist, un pictor debordant, pur și simplu dă în clocot, pictor care poate să stăpânească arta și știința creației. Abia aștept să-i văd 'pe viu

„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804

de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare românești prezentate de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească. În incinta bisericii a fost amenajată o expoziție de costume populare, fotografii, ceramică, icoane, obiecte de cult și prezentări ale tradițiilor vechi românești, în limbile româna și engleză. Fondurile colectate pe durata festivalului vor fi utilizate pentru construcția principală

ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească. În incinta bisericii a fost amenajată o expoziție de costume populare, fotografii, ceramică, icoane, obiecte de cult și prezentări ale tradițiilor vechi românești, în limbile româna și engleză. Fondurile colectate pe durata festivalului vor fi utilizate pentru construcția principală și anexele Catedralei “Sfântul Apostol Andrei”. Ambasadorul Adrian Vieriță și Senatorul Jim Rosapepe au

ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]