736 matches
-
la un ceremonial de înmormântare. Se recită, pe două voci, Cântecul de despărțire. Rubedeniile și prietenii se adresează mortului, luându-și rămas bun de la el prin acest dialog solemn: - Ridică, ridică gene la sprâncene, buze subțirele, să grăiești cu ele. Cearcă, dragă, cearcă, cearcă de grăiește de le mulțumește la străini, la vecini. Cui a făcut bine De-a a venit la tine, Că ei și-au lăsat Hodina de noapte Și lucrul de ziuă. - Eu nu pot, nu pot Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ceremonial de înmormântare. Se recită, pe două voci, Cântecul de despărțire. Rubedeniile și prietenii se adresează mortului, luându-și rămas bun de la el prin acest dialog solemn: - Ridică, ridică gene la sprâncene, buze subțirele, să grăiești cu ele. Cearcă, dragă, cearcă, cearcă de grăiește de le mulțumește la străini, la vecini. Cui a făcut bine De-a a venit la tine, Că ei și-au lăsat Hodina de noapte Și lucrul de ziuă. - Eu nu pot, nu pot Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de înmormântare. Se recită, pe două voci, Cântecul de despărțire. Rubedeniile și prietenii se adresează mortului, luându-și rămas bun de la el prin acest dialog solemn: - Ridică, ridică gene la sprâncene, buze subțirele, să grăiești cu ele. Cearcă, dragă, cearcă, cearcă de grăiește de le mulțumește la străini, la vecini. Cui a făcut bine De-a a venit la tine, Că ei și-au lăsat Hodina de noapte Și lucrul de ziuă. - Eu nu pot, nu pot Nu pot să grăiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și a gândului, încearcă s-o învingă: „Acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări necunoscute”. O neliniște, încă reținută, se lasă ghicită: acea altfel de „privire” îl caută pe cel plecat, a cărui întoarcere întârzie. „În singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul; dar îi auzise glasul. Întocmai așa spunea el povestea”. De fapt, totul (schiță de portret, „poveste”, și vorbe ce vin din amintire, notații de „peisaj”) se subordonează aceleiași absorbiri într-
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ale mării, Între care mă găsesc, dau aripi Închipuirii mele și o Îndeamnă să se rătăcească În spațiile lor. Atunci ca o pasăre voioasă, ea se Înalță În seninul cerului, zboară peste hotarele orizontului, se cufundă În noianul mărilor și cearcă a descoperi În depărtare plaiuri necunoscute și a pătrunde tainele ascunse În sânul valurilor. Marea limpede și albastră oglindea seninul cerului, și iluzia era atât de mare, Încât se părea că pluteam Între două ceruri... Vremea calmă Îmi permite să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
românesc cetitoriu. Ea a folosit cel puțin atîta că a slujit de mijloc, prin care să se cunoască mai deplin gustul și trebuințele românilor - anumit în patria noastră - în cele se se țin de știință și literatură. De nu se cerca nu se știa și noi ne bucurăm din suflet cum că, după înștiințările și împărtășirile a mai multor literați cu noi pînă acum făcute, cunoaștem că românul încă poftește de aci nainte o hrană pentru inimă și mintea sa mai
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
d. Racocea, k.k. translator românesc în Lemberg [Lvov], publică prospectul unii foi periodice ce era să iasă pentru întîiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, d. Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asămine întreprindere; dar și aceasta fu în zădar. In sfîrșit, la 1827, d. I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
încă foarte bolnavă, va fi transportată. Ora 2½ plecarea din Sinaia, cu trenul special. Ploaie. Trenul oprește în Băicoi și în Crivina, acolo Fălcoianu. Ora 6 sosirea în Cotroceni, la gară miniștrii, D. Ghica și Brătianu, doamne și multe buchete. Cerc îndelung. Apoi primit pe Brătianu la Cotroceni, discutat mult despre chestiunea Dunării și situația Camerelor. Ora 8½ cinat cu Elisabeta. Seara vreme mohorâtă, ploaie. Recolta e salvată în toată țara, doar că nu trebuie să vină frig. Ploaia e încă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de onoare. La mitropolit, el și Sturdza țin discursuri, eu răspund mulțumind și spunând că privesc încrezător spre noul an. Cerc, vorbit cu toți cei de față. Ora 12¼ la Palat. Ploaie. Ora 2 primit corpul diplomatic en grand complet. Cerc jumătate de oră. Ora 3 rușii (birjarii). Ora 3½ Butculescu împreună cu membrii Cooperativei, care îmi înmânează o diplomă și o medalie. După-amiaza și seara singur, scris și citit. Davila nu e bine deloc, nu mai iese și abia de mișcă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la gară, Elisabeta merge cu trăsura. Multă lume la Prahova, unde e foarte plăcut și cald, la fel în timpul călătoriei. Munții acoperiți cu zăpadă. Ora 4 sosirea în București, la gară miniștrii, D. Ghica, senatori, deputați, multe doamne cu buchete. Cerc jumătate de oră. În Palat mitropolitul și clerul cu icoane, ajunul Botezului. Elisabeta, care a fost plecată 9 luni din București, vede pentru prima dată Palatul reconstruit. Ora 6½ cinat în camera persană. Seara amenajat cu Elisabeta. Alegeri comunale furtunoase
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 3½ plecarea cu trenul special, Davila cu mine. Munții se văd foarte clar, aer minunat. Mestecenii aproape complet verzi. Fără oprire până la Crivina, ora 5¾. Ora 6¾ sosirea în București, toți miniștrii, doamne, Lecca și Dimancea de la Cameră etc. Cerc un sfert de oră. Ora 7¼ la palat, foarte umed. Ora 8 cinat. Primit pachetul cu lanțul Lânii de Aur, scrisoare de la împăratul Franz Iosef, o formulă de jurământ și o chitanță. Citit până la ora 10½. La culcare. Ora 12¼
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
promenadă, văzut podul și un drum. Ora 12 dejunat, aici Stuart și maiorul Ionescu. Ora 12¾ la gară, atmosferă de ninsoare, multă lume. Ora 1 plecarea. Nu am oprit până la Crivina. Ora 4 în Cotroceni, toți miniștrii, mitropolitul, Stătescu etc. Cerc un sfert de oră. Brătianu și Sturdza la mine, din cauza dizolvării Camerei, pot pleca în călătorie abia luni. Seara cu Elisabeta. Biliard. Vreme cețoasă și umedă. Joi, 2 octombrie/20 septembrie Vremea mai bună. Ora 10 în grădină, terasa nouă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și întunecat. Ora 5 în Pitești, umed, frig, întâmpinare entuziastă, discursuri etc. Acolo 10 minute. Seara la ora 6¾ sosirea în București, enorm de multă lume la gară, doamne, buchete, gardă de onoare, toți ofițerii, mitropolitul, miniștrii, D. Ghica etc. Cerc un sfert de oră. Mers cu trăsura la palatul din oraș. Acolo nu e încă amenajat, camera Elisabetei goală. Ora 8 cinat în doi, discutat. Ora 10½ în pat. București Joi, 1/13 noiembrie Vreme frumoasă. Ora 9 dejunat cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 7 încă mai plouă. Cu Elisabeta la gară. Ora 7¼ plec spre București. Râul Prahova enorm, în defileu grozav. În Comarnic frumos. Câmpina la ora 8¼, apoi noapte. Ora 10 sosirea în Cotroceni, enorm de mulți oameni la gară, cerc jumătate de oră, ovații. Citit până la ora 11½. Primit testamentul lui papa de la Sigmaringen. Cotroceni Joi, 2 iulie/20 iunie Foarte cald, senin. Ora 7 sculat. În grădină. Ora 10 prefectul Poliției Moruzi. Orele 10½-12 Consiliu de miniștri, problema tarifului
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
plin. Înmânat drapelul Regimentului de Dorobanți. Cu Elisabeta la mitropolit, care e foarte bolnav. Încălecat. Ora 11½ defilare a școlilor și a trupelor pe Bulevard. Ora 1 la Palat. Ora 2 primit Camerele, discursuri. Kogălniceanu e și el de față. Cerc îndelung. Seara iluminație și artificii la Șosea. Ora 10½ la Cotroceni. Duminică, 11/23 mai Vreme minunată, cald, prea uscat. Cu Elisabeta în grădină. Scris. După-amiaza audiențe de la 1½ la 5½. Ora 6¼ în grădină, invitați ofițerii germani, colonelul von
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de onoare. București Vineri, 1 aprilie/20 martie Ora 8 Pitești, mare întâmpinare, la fel în Slatina Veche. Sosit abia la ora 11 în București, întâmpinare foarte mare, gardă de onoare, enorm de multă lume la gară, toate autoritățile etc. Cerc jumătate de oră. Busch și Goluchowsky. Ora 11¾ la palat. Orașul împodobit cu steaguri. Călătoria a făcut cea mai bună impresie în țară. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Rezolvat hârtii etc. Ora 5 Sturdza. Seara Stöhr. Sâmbătă, 2 aprilie/21
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și Sturdza. După-amiaza audiențe. Promenadă. Ploaie puternică, m-a udat. Orele 5-7 Kalinderu. Seara citit. Marți, 1/13 decembrie Ninsoare viscolită, frig umed. Ora 10¾ Brătianu, ora 11 primirea Adresei Senatului, venit mulți senatori. Cerc. Ora 12 primirea Adresei Camerei, cerc o jumătate de oră. Orele 1-2 Stöhr, apoi acordat audiență lui Hobe-Pașa, până la ora 8¼. Elisabeta ceai între orele 4½ și 6¼, 80 de persoane. Ora 7 cină, prințul I. Murat, contele și contesa Goluchowsky, Hobe-Pașa cu soția, Kalinderu, domnul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Mihai Ionescu în Dosarul nr. 675/1998 al Curții Supreme de Justiție - Secția contencios administrativ. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind celelalte părți: Prefectura Județului Hunedoara, Marius C. Mutulescu și George Cerce, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției solicită constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 329 alineatul ultim, teza finală din Codul de procedură civilă, deoarece contravin prevederilor art. 58 alin. (1) din Constituție
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
termen de 30 zile dela încunoștiințarea lui de către cei interesați. Modalitățile exercitării dreptului de preemțiune se va arăta în regulamentul special ce se va întocmi de ministerul domeniilor. Articolul 104 Toți aceia cari prin orice mijloace vor face sau vor cerca să facă ca Statul să nu-și poată exercita dreptul de preemțiune, vor fi pedepsiți cu închisoare dela 15 zile pînă la 6 luni. În acest caz Statul va avea dreptul să cumpere pentru sine pamantul cu prețul prevăzut de
LEGE nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei Noua. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134216_a_135545]
-
comerț, tribunalul va putea numi în acest scop unul sau mai mulți experți socotitori cari, sub direcțiunea unui judecător delegat, să asculte pe părți, să examineze socotelile, înscrisurile și registrele, să consemneze prin procese-verbale declarațiunile și recunoașterile părților, si sa cerce a le împăca, de va fi cu putință, iar dacă nu, să raporteze în scris tribunalului despre rezultat. Experții vor fi numiți de părți prin comun acord, si, în caz de neînțelegere între ele, se vor numi din oficiu de
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
unei contra polițe. Articolul 173 Contra-polița este o poliță nouă, prin care infatisatorulu 'și ia înapoi de la tragetoru sau de la unulu din giranți, suma ce se coprinde în poliță cea protestata, cheltuelile urmaie și despagabirea pentru scadamintulu ce va fi cercatu la preschimbarea poliței. Articolul 174 Preschimbarea poliței se reguleda, catu despre tragetoru după osebirea cursului între loculu unde era să se platesca poliță, si loculu de unde se trăsese. - Catu despre giranți, după osebirea cursului intra loculu unde s'a giratu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
făcutu mai multe datorii în cursulu aceiași călătorii, datoria cea din urmă va avea totu-de-una precădere la plata de cea urmată înaintea ei. Articolul 481 Imprumutatorulu ala-grosa pe sema de marfuri încărcate într'o corabie arătată anume în contractu, nu cerca pagubă din pricina perderei marfuriloru, si chiaru de se va fi urmatu acea pierdere din vre-o intemplare pe mare, dacă se voru fi încărcatu în vre-o altă corabie, afară numai de se va dovedi pravilnicesce că acesta încărcare s
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
călătorie sau cu luna; și de obște, chieltuelile făcute și pagubă suferită numai pentru corabie, sau numai pentru mărfuri de la încărcare și purcedere pînă la intorcere și descărcare. Articolul 563 Stricăciunile cele particulare privescu pe sema proprietarului lucrului ce a cercatu vătămare, ori a pricinuitu, chieltuiala și se platescu totu de dinsulu. Articolul 564 Stricăciunile pricinuite marfuriloru din pricina că capitanulu n'a înscrisu bine ușile podelei, n'a priponitu bine corabia, n'a datu frînghii bune pentru incarearea și doscarcarea marfuriloru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tacse de navigație, nu se socotescu stricăciuni, ci sînt simple cheltuieli privitore pe seama corabiei. Articolul 566 Intemplandu-se a se isbi doue carabil dacă acea isbire s'a pricinuitu din vre o nebiruita intemplare, stricăciunea privesce pe sema corabiei ce a cercat'o, fără a putea să cera vre o despăgubire; - de s'a intemplatu isbirea corabiiloru din greșeală unuia din căpitanii loru, platesce pagubă celu ce a pricinuit'o; de va fi îndoială asupra pricinei isbirei, pagubă se va plăti de
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
isbirea corabiiloru din greșeală unuia din căpitanii loru, platesce pagubă celu ce a pricinuit'o; de va fi îndoială asupra pricinei isbirei, pagubă se va plăti de o potriva de corăbiile carii o voru fi făcutu și o voru fi cercat'o. - La aceste din urmă doue intemplari, prețuirea pagubei se face de omenii cu sciinta. Articolul 567 O cerere pentru sticacinui nu este priimita, daca stricăciunea d'avalmasesca nu covirsiasce unulu la suta din pretulu corabiei și alu marfuriloru împreună
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]