800 matches
-
aici impresia statornică pe care o provoca celorlalți, cum că ar fi un om extrem de învățat. Introdus superficial în mai multe culturi, Codru Drăgușanu și-a permis să jongleze tot timpul cu ele. "Mediolanul e cetatea metropolitană a lui Sîntu-Ambrosie. Cetește Sinasariul în Mineiul lunii decembrie și vei ști unde mă aflu" (Scr. XVIII, ianuarie 1839), îi spune el, în glumă, prietenului său rămas în Ardeal, om de cultură religioasă ortodoxă. Veritabilul său talent l-au reprezentat limbile străine. După ce învățase
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
Nicolae Ilieșu în «Monografia istorică a Timișoarei» apărută în toamna anului 1943 - se mai vede sus la intrare chipul porții Forforosi. Această poartă s-a numit mai târziu Poarta Prinț Eugen. Vechea inscripție care era pe poartă se mai poate ceti și azi: Prinz Eugen erobert Iohar 1716“. Vom termina scurtul periplu traversând strada Gheorghe Dima și, pătrunzând pe aleile Parcului Botanic, vom ajunge pe locul unde, în perioada interbelică, funcționa Școala de Cadeți. În spatele școlii, în mijlocul parcului, timișorenii anului 1914
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
24), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Izvin (parțial), Satchinez (parțial). MIERCURI: Timișoara („Bumbacul” - str. Damaschin Bojincă, străzile Bucegi (parțial), Negoiu (parțial), Aleea Sportivilor (parțial)), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Satchinez (parțial), Izvin (parțial), Ionel, Pustiniș (parțial), Cenei (Colonie Cetim), Cenad (parțial), Periam (parțial), Ghilad (parțial). JOI: Timișoara ( R.A. „Horticultura” - str. Avram Imbroane, Centrul de Meteorologie, „Teleconstrucția” - str. Spitalul Nou, Negoiu (parțial), Arieș (parțial), Stejaru, Diaconu Coresi, Brad, Bucegi, Roentgen), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Satchinez (parțial), Izvin (parțial
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
întrebă el în scârbă. Cei de față nu știau. - Nevasta lui Nero, îi lămuri vorbitorul). Cu acest prilej se decretară daruri pentru toate templele. Amintesc acest fapt dinadins (nu eu, negă modest Paulică, ci autorul!) pentru ca toți cei ce vor ceti istoria acestor vremuri în cartea mea sau în alte cărți, să știe dinainte că toate exilurile și asasinatele poruncite de împărat au fost urmate de mulțumiri aduse zeilor, astfel încât ceea ce odinioară anunța lucruri fericite, devenise semnul unei ne-norociri publice
Pecetea finală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8012_a_9337]
-
această pagină din ziarul condus de Răzvan Dumitrescu își ratează scopul. l Dovadă și opiniile cititorilor de pe forumul ziarului, care sînt reconfortante. Iată cîteva: "Sunteți penibili!", "Secu lucrează", "Domnu Dezvăluiescu, da o carte, un articol, cevașilea, d-ale dlui Pleșu, cetiși oare?" "GARDIANU=MÎNA SECURIT|}II", "Ce vreți să spuneți cu articolul ăsta?", " Nu aveți pic de creier?" etc. l Ca să-i facă dlui Pleșu un cadou și mai frumos, Gardianul a recurs și la o josnicie. Tot pe prima pagină
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
parcă "chiar așa" nu face. Capitolul X e pentru diferite alte împrejurări. Îndrumările sînt date pe "intrări", ca în dicționare. Citez, la întîmplare, cîteva fraze-titlu: "a te scărpina în public", "a nu respecta timpul altora", "a mirosi o floare", "a ceti o scrisoare", "a muta pălăria ori paltonul cuiva", "a muia degetul în gură", "a bate la ușă". Vizitele, oferirea cărții de vizită și ținuta la felurite evenimente completează acest ghid al lumii mici, dar cu atît mai "fioroase". Sigur, constatăm
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
extrem de utile, datorate profesorului Marin Diaconu, care merită felicitat pentru efortul de a aduce la lumină scrierile risipite în presa interbelică ale unor mari personalități românești. Editorul a optat pentru păstrarea tuturor particularităților de limbă proprii autorului și epocii (cari, cetit, inimele, pretențiune, reflecțiune etc.), ceea ce oferă textelor și o valoare lingvistică. Volumul are indice de nume, indice de publicații, o listă cu publicațiile la care a colaborat Constantin Noica între iulie 1934 și iunie 1937, precum și 11 ilustrații (mai ales
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
această curentă de astăzi, jocul de rîme dificile, încercarea de ritmuri dezagreabile, întrebuințarea de cuvinte științifice culese din dicționare, sărăcia această literară de astăzi, plină de atîtea pretenții, poate să servească în acest domeniu de învățătură, literatura aceasta nu o cetește nimeni, căci își fac o iluzie poeții cari cred că-i cetește cineva: numai fiindcă pretind că trebuie o revoluție literară pentru a exprima profundă mizerie a unor biete suflete sterpe, fără nici o legătură cu societatea și cu scopurile acelea
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
întrebuințarea de cuvinte științifice culese din dicționare, sărăcia această literară de astăzi, plină de atîtea pretenții, poate să servească în acest domeniu de învățătură, literatura aceasta nu o cetește nimeni, căci își fac o iluzie poeții cari cred că-i cetește cineva: numai fiindcă pretind că trebuie o revoluție literară pentru a exprima profundă mizerie a unor biete suflete sterpe, fără nici o legătură cu societatea și cu scopurile acelea înalte către care tinde omenirea". Îl recunoaștem, aici, în această filipica, pe
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
duminică - Pe Valea Cerbului dincolo de 1800m altitudine. Trecut din nou pe Coștila, citit sub pietroi G. Guillien. 14 august, duminică - Pe Valea Albă până la Zăpadă (cca 1750 m), cu Felix, Cristi și Dan. Zi splendidă. 15 august, luni - Zi splendidă (cetit Claudel) 26 august - Lucru, telefon Kotonsky. Apusul lung. 12 septembrie, luni - „În coșmarul totalitar, adevărații indivizi sunt martiri” (Horcheimer) 2 octombrie, duminică - Astăzi mergând spre Refugiul Coștila aflu că doi tineri alpiniști din Sf. Gheorghe au înghețat pe Brâna Aerienă
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
notațiile în limba română alternează cu cele în franceză sau germană, chiar cu cele în engleză mai rar, după cum compozitorul se află în Franța, Germania sau SUA. Am respectat transcrierea după jurnal a cuvintelor abea în loc de abia, acuma în loc de acum, cetit în loc de citit. Cei care l-au cunoscut știu că nu renunța să zică eu spui în loc de eu spun. Am vrut să mai ascult o dată prin paginile acestui jurnal pe «Eu spui». Sper să fiu în asentimentul dumneavoastră”, notează doamna Trestieni
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
un index slav din 1646, varianta ortodoxă a unui document apusean mai vechi. De fapt, la noi a funcționat manuscrisul din 1667-1669, tradus din slavonă intitulat "Cărțile cele mincinoase pe care nu se cade a le ținea și a le ceti drept credincioșii Hristiani". Oricum, circulația cărților de cult nu era liberă încît în Pravila de la Govora (1640) se precizează că nu trebuie să ajungă în mînă de mirean. În Transilvania, în perioada absolutismului luminat din secolul al XVIII-lea, de pe
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
vor trebui să treacă mai întîi prin cenzură iar "gazeturile" nu sînt permise. În vremea Regulamentului Organic (1831-1832) se organizează, în ambele principate, și se oficializează, după model țarist, instituția cenzurii. Atunci se instituie Comisia de priveghere asupra cărților de cetit. Se urmărea, de fapt, izolarea țărilor românești de influența ideilor occidentale, controlul vamal fiind total. Dar, chiar pînă la 1848, s-au găsit măsuri pentru domolirea asprimii cenzurii. Iar în 1839 conjurația lui Radu Leonte din Moldova se ridică, deschis
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
și fiica ei D-na Greceanu și fiicele acesteia din urmă. D-na Miclescu și D-na Leon Negruzzi cu barbatul ei [...] Pentru noi - era și Grigore Buicliu - care eram de față, momentul psichologic al sărei era felul cum va ceti Maiorescu piesa. Relativ la aceasta am a-ți spune că a fost charmant, charmant, charmant. Mi-a plăcut foarte mult cum a reprezentat Mșaiorescuț pe cetățeanul turmentat. Nu era o copie realistă cum o faci tu, și cum se înțelege e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
înlumină/ uitate plăsmuiri. Cine-a orbit-o/ fecunda unduire opalină?/ Pe scara de incendiu Riga Crypto/ a scos pe Enigel, eucalipto,/ «în humă unsă» răbdătoare lină./ Îmbracă-i somnul. Cumpăna tresare/ starea pe loc caverna orbitoare/ a runelor deșartă înnodare./ Cetește: «viro con go e o lig»/ și joacă-l pe califul să-pă-lig/ spre conul de infern în sărbătoare“ (Aură - variantă). Ceea ce personalizează Manuscrisul de la Înviere între celelalte cărți dintr-o impresionantă bibliografie lirică, deschisă în urmă cu peste cincizeci de
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
vergin să bată“ (Sînge). Sînt, apoi, „anxioasele“ și „epigonele“ pietre (semi)prețioase (agatul, opalul, ametistul, malahitul și jadul), florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească (vergin, manuscript, cetește, subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic citat („Yahoo. «Veniți
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
știe lumea: A, ăia!... - și să se descopere astfel pe hartă mai repede locul, (călărețul)... Cei ce vor voi să ne cunoască și din literatură, eventual, din vreo epopee, s-ar putea, ca, în cele din urmă, să ajungă a ceti finalul Poemei de bază, în definitiv... Al cărei binecunoscut sfârșit sună astfel: Copiii vă cer dă mâncare Și către voi cu lacrime strigă Aici nu vă este altă scăpare Fără de mălai sau mămăligă!... Căci gura pruncilor din tăciuni Nu se
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
am sosit în Iași. Am găsit o carte poștală mai veche a dv., în care mă întrebați de manuscript. Astăzi mi-a sosit a doua, și mă grăbesc să vă liniștesc. Manuscriptul dv. e la mine și am început a-l ceti. Ieri, a trecut pe la mine și un domn locotenent, nepot al Dv., care se interesa iarăși de soarta manuscriptului. I-am spus să vă transmită un cuvânt bun. în aceste sărbători voi avea răgaz să cetesc tot și vă voiu
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
am început a-l ceti. Ieri, a trecut pe la mine și un domn locotenent, nepot al Dv., care se interesa iarăși de soarta manuscriptului. I-am spus să vă transmită un cuvânt bun. în aceste sărbători voi avea răgaz să cetesc tot și vă voiu comunica impresia mea îndată după asta. Al Dv., cu cele mai distinse sentimente Mihail Sadoveanu". Aceste rânduri sunt adresate de marele prozator Henriettei Krupenski născută Sturdza, cu referire la amintirile ei. Originalul scrisorii se găsește în
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
el să-i ceară sfaturi pentru ași omorî nevestele ori dușmanii. Însă supărat Grigore i-a gonit pe toți. Timp de trei ani a ținut omul post, a chemat popi să-i facă slujbe în casă, a rugat vraci săi cetească viitorul, iar unul mai bătrân l-a dojenit. „Ia samă, Grigore, că o să ai un copil din flori cu o muiere ochioasă rău. Muierea aceea o sa vină după ani să-și ia copilul, iar matale să n-o lași!” Fericit
Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
Vartic, care „știa povești și anecdote și câte și mai câte. Așa încât, când venea să-mi citească câte ceva, eu îi ziceam: măi, asta ai auzito de la Tinca; el răspundea: ei, n-am mai auzit-o de la Tinca, dar i-am cetit-o ei și mi-a aprobat-o”4, și alte asemenea meschinării fade, fără ecou în știrbirea imaginii țicăuanului, cu un curent pozitiv în creștere, din ce în ce mai viguros, de partea sa. Totuși, în viziunea de ansamblu, și aceste inserții „negative” își
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
și colectivitate pe care îl conține subtextual creația lui Ion Creangă e dat, în perspectiva lui Mircea Moț, și de relația autorului cu cititorul, stabilită în temeiul succintului text intitulat Prefață la poveștile mele: "Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de cînd ești. Cetește rogu-te și ceste și unde-i vede că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mînă și dă și tu altceva mai bun la ivală căci eu atîta m-am priceput și atîta am
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
îl conține subtextual creația lui Ion Creangă e dat, în perspectiva lui Mircea Moț, și de relația autorului cu cititorul, stabilită în temeiul succintului text intitulat Prefață la poveștile mele: "Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de cînd ești. Cetește rogu-te și ceste și unde-i vede că nu-ți vin la socoteală, ie pana în mînă și dă și tu altceva mai bun la ivală căci eu atîta m-am priceput și atîta am făcut. Autoriu". în epoca
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
dusă de dragul ei." Nu frecventa deocamdată cursuri. "Înainte cu o săptămînă, scria el Ștefaniei la 3 decembrie 1933, am hotărît să nu urmez deloc cursurile, cel puțin în semestrul acesta, ci să citesc de zor, acasă întîi, ce am de cetit și apoi la bibliotecă. Poate voi da totuși, din cînd în cînd, la cîte un curs". Pentru a-și lua doctoratul, trebuia, mai întîi, să treacă un greu examen la latină. Era decis să-l biruie, luîndu-și doctoratul în doi
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
șase scrisori prin gazetele timpului, socotind că și-a făcut astfel datoria. Acest personagiu ridicol știa însă că poporul sărman e lipsit de instrucție elementară și că țărănimea nu citește gazetele. Nu știa însă că, dacă plugărimea i-ar fi cetit scrisorile, și-ar fi făcut cea mai proastă impresie despre cunoștințele în materie agricolă ale fostului învățător."7 Lunga călătorie în inima întunericului ajunge la capătul ei și întreaga țară se trezește la o nouă viață. Dublul textual imaginat de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]