992 matches
-
vreo sală de concerte, oameni în uniformă. Comportamentul civilizat de grup a făcut parte, după cum se vede, din pornirile lăuntrice ale fiecărui om dornic de normalitate. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să trecem cu vederea, și să nu dăm cezarului ce-i al cezarului, având în vedere ireproșabila organizare civică asumată de ARTEXIM sub directa supraveghere a sufletistului director Mihai Constantinescu, secondat cu vizibile rezultate de Oana Marinescu. Adică tocmai cei ce merită mulțumiri pentru succesul întregii ediții prin efectul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
oameni în uniformă. Comportamentul civilizat de grup a făcut parte, după cum se vede, din pornirile lăuntrice ale fiecărui om dornic de normalitate. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să trecem cu vederea, și să nu dăm cezarului ce-i al cezarului, având în vedere ireproșabila organizare civică asumată de ARTEXIM sub directa supraveghere a sufletistului director Mihai Constantinescu, secondat cu vizibile rezultate de Oana Marinescu. Adică tocmai cei ce merită mulțumiri pentru succesul întregii ediții prin efectul conlucrării cu directorul Festivalului
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
-se pe sine ca o balanță a puterii noastre. Pentru americani, ideea că Europa s-ar putea unifica în scopul de a ni se opune pare absurd; pentru unii europeni, acest lucru pare nu numai logic, ci și necesar. De la Cezar al Romei la Hitler al Germaniei, europenii au avut de suportat excesele ambiției. Mulți consideră că nu este sănătos să existe o singură superputere. Irakul a reîntărit această perspectivă, dar chiar și înainte de invazie mulți europeni nu considerau America o
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
Inchizitor (1993). Alcătuită din trei părți, inegale ca pondere, Geneza (Toți trebuie să moară), Ecleziastul (Neantul ebraic), Apocalips Nou (Vidul valah), cartea este structurată sub forma unui dialog între câteva personaje care tind să fie considerate modele arhetipale: faraonul, scribul, cezarul, filosoful, învățătorul, preotul, piticul, copilul și nebunul. Textul amestecă elemente de filosofie greacă, teologie creștină, asociate cu mitul valah, într-un mixaj ce nu individualizează vocile narative. Altă direcție a preocupărilor lui T. este ilustrată de eseul critic pe marginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
vedem pe deus absconditus ca pe un bătrân înțelept, ostenit, retras din lume. Dacă Apocalipsa biblică lasă loc unui "intermediar", Mesia, care va veni între oameni să distrugă răul, la M. Eminescu accentul se mută pe existența unor virtuali "eroi" (cezari, prinți, regi) care pleacă în căutarea inițierii în tainele lumii: o lume lăsată (prin retragerea zeului) în "vremuire". Ei nu mai așteaptă sfârșitul apocaliptic, ci ies în calea lui provocând, încercând să smulgă revelația, "cifrul" întocmelii celei rele, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ni-l dezvăluie pe "cugetătorul" din "camera îngustă lângă lampa cea cu oliu". Nu facem decât să repetăm gestul: " Uriașa roat-a vremii înapoi eu o întorc". Teza lui M. Eminescu astfel trebuie citată: la temelia zidului este fapta umană (Ghilgameș, cezarii, sclavul care poartă piatra în "murii" cetății), dar timpul preface mărețele ziduri în pulbere. Omul nu poate rivaliza cu timpul. Există însă o "rivalitate demiurgică", prin creație: cântecul despre zid. Mânat de dorința de a-și sfărma "arfa" el se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prefacere a formelor. Astfel că lanțul "ciclurilor eterne" ("Pretutindenea este o clipă care nu este, devine, este, scade, nu este", ms. 2276, f. 209) nu trezește o angoasă a existenței, cât sentimentul unui tragic al vieții: ca și tragedia lui Cezar care "se petrece mereu, fără sfârșit" (ms, 2276). M. Eminescu este "întors" cu fața spre trecut, pentru că numai el are consistență, este izvorul. Cu siguranță i-ar fi plăcut înțelepciunea acestor rânduri ale lui H. Bernea: "Bătrânii noștri spuneau că
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
În aprilie 1938, arată o preocupare deosebită pentru obiectivele regimului carlist: „Din aceeași Încredere a Majestății Sale sunt chemat să conduc departamentul Cultelor și Artelor. Să fac legătura dintre culte, Îndeosebi Biserica dominantă, și stat. Să promovez Împlinirea poruncii: Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu (...). Preoțimea a fost scoasă din vâltoarea luptelor politice. Eliberată de această sarcină, cu fatalele poticniri la care este expus omul, ea va putea să-și Întoarcă toată energia
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
estetice în folclorul bucovinean. Obiceiuri de iarnă. 116 referințe Cercetare documentară pe domeniul drogurilor efectuată pe fondurile BCU „Mihai Eminescu” 183 de referințe Cerințe și parametri ai managementului controlului financiar în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană 169 referințe Cezar Baltag 50 referințe Comparația (categoria gramaticală) 58 referințe Constituirea modelului etico-filosofic românesc 321 referințe Contabilitatea mediului 162 referințe Costache Negruzzi (1994-2004) 25 referințe Delincvența juvenilă 50 referințe Diagnosticul întreprinderii 13 referințe Diateza pasivă în morfosintaxa limbii franceze 70 referințe Dim
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Nici n-ar recunoaște pe-ai săi bastarzi vreodat' Născuți dintr-o-nsoțire de neacceptat Preabine știi cum, pe ai săi regi blestemînd, Roma, cu nume-atât de nobil și de sfînt Le jură, pe vecie, o ură oarbă. Și de fu Cezarilor supusă roabă, Astă ură, chezașă de-a sa mîndrie, În mintea tuturor rămîne pe vecie. Textul 4.3. Thomas Morus: Utopia Pentru a studia mișcarea argumentativă din fragmentul extras din Utopia de Thomas Morus, încercați să analizați diferitele secvențe argumentative
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai repede posibil și în mod corect. Când e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie însă de atenție sporită. Multe deșeuri pot fi refolosite sau reciclate. Dacă legile prevăd reciclarea anumitor produse, e bine să le respectăm. Astfel, „dăm Cezarului ce este al Cezarului” (Matei 22:21). Poate că respectarea acestor legi necesită eforturi, dar în acest fel dovedim că vrem să păstrăm pământul curat. Pentru a ne satisface necesitățile - hrană, adăpost și combustibili -, trebuie să apelăm la resursele naturale
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
în mod corect. Când e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie însă de atenție sporită. Multe deșeuri pot fi refolosite sau reciclate. Dacă legile prevăd reciclarea anumitor produse, e bine să le respectăm. Astfel, „dăm Cezarului ce este al Cezarului” (Matei 22:21). Poate că respectarea acestor legi necesită eforturi, dar în acest fel dovedim că vrem să păstrăm pământul curat. Pentru a ne satisface necesitățile - hrană, adăpost și combustibili -, trebuie să apelăm la resursele naturale. Dar felul în care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
acestui verset, exegetul alcătuiește un mic dosar de mărturii din Iezechiel și Pavel (Iez. 31,3.4; 2Tes. 2,7‑9; 2,10‑11). De abysso este o aluzie la mitul lui Nero și deci, indirect, la stăpânirea romană. Anticristul‑cezar „nu apare în virtutea propriei puteri sau a puterii tatălui său, ci din porunca lui Dumnezeu” (11, 4). Simbolurile Anticristului apar, în concepția lui Victorin, în mai multe capitole: balaurul din Apocalipsă, cap. 12; fiara care se ridică din mare și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mare” (Apoc. 13), pe care Victorin îl dezvoltă recurgând la datele capitolului 17: „Cele șapte capete sunt șapte coline pe care «șade» femeia - adică, cetatea Romei. Așadar, trebuie să înțelegem vremea în care este scrisă Apocalipsa și că Domițian era cezar în acea vreme. Or, înaintea lui a fost Titus, fratele lui, și Vespasian, tatăl lor, Othon, Vitellius și Galba. Aceștia sunt cei «cinci [care] au fost». «Unul este» împăratul sub care, după cum s‑a spus, a fost scrisă Apocalipsa, anume
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
minune dumnezeiască. Persecutorii nu sunt însă intimidați de aceasta, ci continuă nestingheriți masacrul. Commodian spune că Dumnezeu le‑a împietrit inimile, așa cum făcuse odinioară cu Faraon. Nero ordonă expulzarea creștinilor din cetate și pronunță edicte anticreștine, susținut de cei doi cezari. Credincioșii sunt urmăriți per mare, per terras, per insulas, atque latebras (v. 883). După trei ani și jumătate are loc o altă lovitură de teatru. Un rex ab oriente apare la granițele Imperiului. Tiranul și susținătorii lui nu rămân nepedepsiți
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
altă lovitură de teatru. Un rex ab oriente apare la granițele Imperiului. Tiranul și susținătorii lui nu rămân nepedepsiți. Armata victorioasă, alcătuită din perși, mezi, caldeeni și babilonieni, traversează Eufratul pedestru, dat fiind că fluviul va fi secat. Cei doi cezari, în frunte cu Nero, încearcă să reziste, dar regele oriental mactatos uolucribus donat escam (v. 912). Învingătorul este aclamat de soldații romani. Roma este cucerită, devastată, trecută prin foc și sabie. Cetatea eternă dispare de pe fața pământului. Învingătorul se întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ceea ce‑i privește, iudeii invocă subminarea autorității Romei. Nero declanșează și continuă persecuția fără a ține seama de avertismentul divin: distrugerea celei de‑a zecea părți a Cetății și ridicarea la cer a trupurilor profeților uciși. El are alături doi cezari, pe care Sordi îi identifică cu Gallian și Salonin, cosemnatari ai edictelor în cauză (în 257). Domnia primului Anticrist - păgân, proiudeu și anticreștin - este brusc întreruptă de apariția unui rex ab oriente, probabil regele Persiei, Sapor I, dacă admitem interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nenorociri: hinc lues, hinc bella, hinc fames, hinc nuntia dura (v. 899) și de semne de rău augur: uidebitur et tunc ignea quadriga per astra/ ut facula currens, nuntiet ut gentibus ignem (vv. 903‑904). Nero redux și cei doi cezari vor fi uciși în luptă de noul Anticrist. În Cartea lui Daniel, 7,24, se vorbea de opoziția manifestată de trei din cei zece regi față de domnia „cornului cel mic”. Aici, protagoniștii au în mod evident o semnificație pozitivă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de opoziția manifestată de trei din cei zece regi față de domnia „cornului cel mic”. Aici, protagoniștii au în mod evident o semnificație pozitivă. În ceea ce‑l privește pe Commodian, lucrurile se desfășoară în direcție opusă, cei trei împărați, Nero și cezarii, primind prin moarte pedeapsa binemeritată. Răzbunarea însă nu se încheie cu uciderea primului „Anticrist”, ea se continuă cu distrugerea „Cetății eterne”: luget in aeternum quae se iactabat aeterna/ cuius et tyranni iam tunc iudicantur a Summo (vv. 923‑924). Revenit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și lucrează” (2Tes. 2,7), Ieronim face apel nu la legenda lui Nero rediuiuus, ci la figura istorică a acestuia, pe care o consideră o schiță a Anticristului viitor: „Relele nenumărate și păcatele cu care Nero, cel mai nedemn dintre cezari, covârșește lumea zămislesc venirea Anticristului, iar ceea ce trebuie să se întâmple mai târziu este deja în parte împlinit prin acest tiran” (ibidem). În ultimele pasaje ale epistolei, mânia lui Ieronim se dezlănțuie împotriva iudeilor, care nu au fost capabili să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
măsură garantată de înmulțirea și violența extremă a persecuțiilor din vremea autorului. În ultima perioadă a vieții sale, atunci când va îmbrățișa pe deplin doctrina montanistă, această atitudine antipolitică se radicalizează, dată fiind incompatibilitatea dintre domnia lui Cristos și cea a cezarului acestei lumi. Polemica antieretică și antiiudaică Dacă existența Imperiului, în ciuda persecuțiilor, este considerată mai degrabă un semn reconfortant, prezența masivă a ereticilor, proveniți din sânul aceleiași Biserici, confirmă apropierea sfârșitului și justifică cu prisosință evocarea numelui Anticristului. Prezența ereticilor este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
îi promiseseră că, după înlăturarea sa, va ajunge stăpânul Orientului - al regatului Ierusalimului, specificau unii - și mai mulți, că își va recăpăta întreaga putere de odinioară” (Spoponderant tamen quidam destituto Orientis dominationem, nonnulli nominatim regnum Hierosolymorum) [Suetonius, Viețile celor doisprezece cezari, trad. de Gheorghe Ceaușescu, Rao, 2000]. Aceste două mărturii arată, pe de o parte, atașamentul lui Nero față de partea orientală a imperiului său, iar, pe de altă parte, temeiul tradiției potrivit căreia dușmanul Romei tradiționale, adică republicane, avea să‑și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală, precum și Cinel-Cinel, o comedie cu un caracter unionist evident. Tot în 1857 Alecsandri publica poezia Moldova care era și ea foarte critică la adresa separatiștilor. De cealaltă parte a "baricadei" se aflau printre alții Cezar Boliac și Nicolae Istrati 448. Dincolo de poziția avută înainte de anul 1859, destui dintre liderii moldoveni se implicaseră activ în viața politică în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Nu puțini se regăsiseră în mai multe structuri guvernamentale, având orientări ideologice
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
secol după altul tot aceiași, Plini de aceeași lung-durere-avară. Un ce unic ce poate nici n-a fost! [...] Ah! El și-a dat foc sie însuși, crudul, Și arderea-i eternă suntem noi. Pare că cerul e-un palat de cezar, Tăcut, pustiu, prin care-un vaiet trece... E ca și când ar fi murit ceva În univers pare că Dumnezeu E mort (Decebal). Deși mai curând teoretician al mecanismului simbolizării sau poate tocmai de aceea mai atent Novalis optează pentru o supraetajare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
popularizată; s-a reluat, după „Contemporanul”, campania contra plagiatului și pentru emanciparea femeii. Profilul revistei a fost însă literar. Contribuția Ș.n. este legată îndeosebi de colaborarea lui G. Ibrăileanu. Cu titlul Note sau Din caiet, el publică (sub pseudonimul Cezar Vraja) interesante încercări filosofice-literare: sunt meditații provocate de lecturi din Kant, Lessing, Feuerbach, Nietzsche, Max Nordau, într-o interpretare nuanțată și mânuind o frază surprinzător de sigură și concisă, apropiată de formula aforismului. Cât privește estetica, opta pentru realism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]