1,163 matches
-
urban, care a condus la o perpetuare a modelului comunist anihilând în același timp tendința normală de reechilibrare. 2.1.4. Orașe postcomuniste? Având pe de o parte argumentul orașului ca produs social și pe de altă parte cel al chestionării atribuirii prefixului post în această arie, considerăm că încă nu putem vorbi de orașe postcomuniste în spațiul românesc. Aceasta se explică prin faptul că perioada de după căderea Cortinei de Fier nu a fost marcată de schimbări notabile în configurarea spațiului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
termenul de hipoacuzie, deși, În mod obiectiv, sintagma se referă atât la surditate cât și la hipoacuzie: O discuție interesantă poate avea loc vis a vis de termenul compasiune. Acesta ocupă primul loc În analiza tabelară a datelor obținute prin chestionarea grupului 1 (cadre didactice care nu lucrează cu elevi cu deficiențe de auz) și ultimul loc În analiza tabelară a datelor obținute prin chestionarea grupului 2 (cadre didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz). Căsuța din stânga sus este
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a vis de termenul compasiune. Acesta ocupă primul loc În analiza tabelară a datelor obținute prin chestionarea grupului 1 (cadre didactice care nu lucrează cu elevi cu deficiențe de auz) și ultimul loc În analiza tabelară a datelor obținute prin chestionarea grupului 2 (cadre didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz). Căsuța din stânga sus este ocupată, În cazul grupului 2 (cadre didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz) de termeni care se regăsesc pe locuri secundare În
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
studiu, În special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a realizat În colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute În urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți În sectorul privat); 33,33% din cei chestionați lucrează În specialitatea de pe diplomă; 40% din cei angajați au carte de muncă; la 84,21% din cei angajați le
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
introdusă la începutul anilor 1920 de către psihologul elvețian Jean Piaget, acesta fiind primul cercetător care a afirmat că mintea individului uman nu poate fi descrisă decât în termeni de structuri cognitive complexe chiar de la vârsta copilăriei. Prin observații atente și chestionarea atentă a copiilor, acesta a ajuns la concluzia că dezvoltarea cognitivă se face trecând prin stadii distincte, fiecare dintre acestea implicând scheme cognitive diferite radical. Tot Piaget a observat că, în mod inconștient dar sistematic, copilul caută acei stimuli din
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
vorba de o temă printre altele? Sau e vorba de o chestiune esențială, fundamentală? După noi, nu este nici accidental, nici contingent faptul că una dintre primele cărți fondatoare ale literaturii occidentale, Odiseea, are ca centru și cheie de boltă chestionarea ospitalității și că de la Cervantes la Kafka, revin neobosit și obsesiv în literatură problema lecturii și scriiturii ca fantomă a ei (Benveniste a putut să sublinieze proximitatea semantică dintre Gast și Ghost).643 Ni se pare că unul dintre răspunsurile
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atitudini, grilele de autoapreciere, scări de clasificare, liste specifice de control etc. Chestionarele de atitudini dau curs dorinței elevilor de a emite judecăți asupra propriilor capacități, deprinderi, cunoștințe etc. acumulate și asupra produselor concrete obținute. Se pot folosi astfel de chestionare, cu următoarea rubricație: Aceste modele de autoevaluare oferă informații prețioase cadrului didactic, atât referitoare la abilitatea elevului de a se autoaprecia corect, cât și privitoare la punctele tari ale activității, dar și aspectele negative ce pot fi eliminate în etapa
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
forme de exersare a elevilor în activitatea de autoevaluare: * autocorectarea; * corectarea reciprocă; * autonotarea controlată; * notarea reciprocă; * metoda de apreciere obiectivă a personalității (concepută de psihologul Gheorghe Zapan); * autoevaluarea atitudinilor, comportamentelor, conduitelor, opiniilor etc. prin utilizarea unor instrumente de autoevaluare variate: * chestionare de atitudini; * scări analitice sau grafice de autoevaluare; * grile de autoevaluare; * scara de clasificare; * lista de control / verificare etc. Deși sunt cunoscute ca mijloace de realizare a observa ției sistematice a comportamentului elevului, lista de control / verificare și scara de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
clasa experimentală, pe tot parcursul anului școlar am desfășurat un program propriu de utilizare a autoevaluării, în cadrul tuturor disciplinelor de învățământ. Am apelat la instrumente de autoevaluare diverse: * scara analitică pentru calitatea scrisului; * scara de clasificare; * lista de control / verificare; * chestionare de atitudini; * grafic de autoevaluare; * lista de indicatori pentru autoevaluarea unor elemente din activitatea proprie. De asemenea, am încurajat elevii în participarea la activități de: * autocorectare după model / după descriptori de performanță; * autonotare controlată; * corectare reciprocă; * corectare în grup. În
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
Dominanții concentrau În mâna lor toate informațiile, știau din timp cine pleacă și cine vine, luau măsuri de primire, după „regulile extrem de severe de integrare În comunitate”. Fiecare nou-sosit intra Într-un fel de carantină, era supus unui regim de chestionare, supraveghere și ancorare În sistem; primirea se caracteriza mai degrabă prin ostilitate și suspiciune, decât prin căldură și Încredere. Suspiciunea funcționa ca normă instituțională - Câmpeanu mărturisește că atmosfera aceasta Îl va contamina, ca pe toți ceilalți, fără a reuși să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de vedere ale lui Wikander, cf. „Franz Cumont and the Doctrines of Mithraism”, în John R. Hinnells (ed.), Mithraic Studies, University Press, Manchester, 1975, îi scria acestuia din urmă: „În orice caz vă sunt recunoscător: ați început un proces al chestionării ce pare să câștige teren printre savanții tineri (în contrast cu Alföldi sau Widengren - nu poți decât să te minunezi de stupiditatea «răspunsurilor» lor)” - cf. scrisoarea din 14 aprilie 1973, în Arhiva SW. Wikander a criticat ipotezele și argumentațiile lui Cumont nu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
numeroase alte situații ale istoriei artelor, când intenția conștientizării sentimentului religios i-a impulsionat pe artiști spre reprezentări ale unor trăiri limită 519. Cel de-al doilea aspect la care făceam referire constă, în opinia noastră, în redeschiderea mai vechilor chestionări legate de paradigma legăturii dintre sacru și violență, în deplină conformitate cu teoriile lui René Girard și Rudolf Otto, despre care am amintit în debutul studiului nostru, și care ar putea fi înțelese atât ca reacții sau atitudini fireaști datorate
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
informațiilor despre om așa cum se manifestă el în viața de zi cu zi (L data, de la Lifeă; acestea pot fi strict observaționale, „obiective” sau parțial subiective, bazate pe relatările altora. 2. Date autoreferențiale furnizate de subiectul investigat, pe bază de chestionare ce presupun autoobservație și introspecție (Q dataă. 3. Informații obținute prin teste psihologice obiective, proiective (T dataă. Dintre toate sursele, prezintă interes informațiile ce caracterizează manifestările subiectului în mediul său uman, fie ele reactive sau proiective, dar pe cât posibil constante
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prototipic categorii de tulburări de personalitate. S-a pornit de la aproximativ 2000 itemi inițiali, ce au fost reduși la 100 de trăsături, apoi la 79 de dimensiuni, în baza similarității și subsumării de semnificație. Aceștia au fost apoi investigați prin chestionarea a 274 de persoane din populația generală și a 158 de pacienți diagnosticați cu tulburare de personalitate. Diferențele dintre cele două loturi sunt doar cantitative. Cele 18 dimensiuni la care s-a ajuns în final sunt: 1. Lipsa stimei de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui ecologică umană corelativă (a se vedea capitolul 6Ă. 8.1. Obținerea datelor pentru diagnosticul tulburărilor de personalitate Cu referire strictă la evaluarea psihică a persoanei, Cattel (Feist, 1985Ă menționa deja ca necesare trei seturi de date: - date obținute prin chestionare (Q-dataă; - observația comportamentului (Ldataă; - teste psihologice (T-dataă. Această împărțire simplifică viziunea largă pe care o presupunea Jaspers, la începutul secolului XX, pentru cunoașterea și înțelegerea unei persoane. Acesta sugera obținerea unor date multiple, în care se includ: discuții repetate, observația
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai bine cunoscută. În practica psihiatrică și psihologică se pune însă problema evaluării unor persoane ce sunt întâlnite pentru prima dată și despre care se încearcă să se obțină și să se sistematizeze informații într-un timp limitat și scurt. Chestionarea persoanei în cauză, nestructurată și structurată, este o metodă importantă, chiar de elecție. Însă nu este singura. Informațiile pot fi - și trebuie - obținute de la terțe persoane. Uneori, poți caracteriza și evalua, din relatările unui relativ sau ale mai multora o
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tinzând să se prezinte altora într-un anumit fel, în mod diferit în cazul unui histrionic, narcisic, dependent, schizoid. Autoprezentarea mai poate fi modificată de nesinceritatea voită a subiectului. Acest fapt e valabil până la un punct și în cazul unei chestionări directe. Totuși, subiectul este cel ce se cunoaște cel mai bine pe sine, știe felul în care a trăit, reacționat și s-a comportat de-a lungul întregii vieți și în variate împrejurări. De aceea, el rămâne sursa fundamentală de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
probleme de adaptare, eșecuri în rezolvarea problemelor importante ale vieții. Pe lângă întrebările principale, se pun și întrebări secundare, de detaliere, sau întrebări complementare, indirecte. În interviurile semistructurate experiența examinatorului cu persoanele cu tulburări de personalitate, experiența sa în administrarea de chestionare în general și a chestionarului special administrat joacă un rol important. În relația directă cu cel examinat, se poate urmări expresivitatea generală a acestuia, aspectul mimico-gestual, limbajul, atitudinea interpersonală față de interlocutor, spontaneitatea răspunsurilor (Dafinoiu, 2002Ă. De regulă, în evaluarea tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
itemi abordează perspectiva interpersonală și a relațiilor obiectuale, în sensul modelului SASP a lui Benjamin. În ceea ce privește modul de construcție, numărul de itemi, structura prezentării acestora, timpul necesar pentru aplicare, scorul aplicat răspunsurilor și semnificația rezultatelor există diferențe între scale. Pentru chestionare, durata de aplicare este între una și două ore, dar sunt și unele cu durată mai mare. Scorul răspunsului este mai frecvent cu două variante sau și cu trei sau patru. Pentru instrumentele de autoevaluare există un anumit număr de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se cunosc date despre Axa II, deși acest fapt ar prezenta interes. Alt aspect este acela că evaluarea personalității în cursul unui episod psihopatologic intens pe Axa I poate deforma reprezentarea subiectului despre propria persoană, chiar dacă nu e vorba despre chestionare de auto-evaluare ci de interviuri semi-structurate. Instrumentele de evaluare a tulburărilor de personalitate nu fac toate o distincție netă între tulburarea de pe Axa I și Axa II. Perioada referitor la care, în aceste instrumente se cere ca subiectul să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vizită a elevului”, este o colecție a lucrărilor elevilor pe o perioadă mai lungă de timp și oferă o imagine asupra progresului făcut, dezvoltă respectul pentru calitate, exigența de sine. Portofoliu poate cuprinde: lucrări scrise; teste de evaluare; răspunsuri le chestionare/interviuri; compuneri pe teme date, compuneri libere; creații literare proprii; prezentarea unor autori(fișe bibliograficeă; rezumatul unor lecții citite; desene, colaje, machete, postere; jurnal personal; înregistrări ale elevilor pe casete video/audio; studii/fișe personale asupra unor plante, animale, fenomene
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
care lucreaz( (n aceea(i (ntreprindere, care frecventeaz( aceea(i cafenea sau acela(i loc de cult. Astfel, observă(ia este adesea o metod( de colectare a datelor pe baza unei monografii limitate, în timp ce anchetă statistic( la scar( mare prin chestionare este desf((urat( asupra unei largi populă(îi sau asupra e(antionului reprezentativ al unei populă(ii-mam(. Anchetă statistic( de acest tip nu are deci ca obiect o populă(ie formînd o unitate social( real(, cum este cazul în observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
studiaz(, f(r( (tirea lor, persoane cu comportament deviant sau delincven(i. (n al doilea rînd, observă(ia direct( poate s( lase loc num(r(rîi sau statisticii datelor culese chiar (n cursul evenimentelor observate, (i nu prin administrarea de chestionare. De exemplu, observatorul socotește el (nsu(i, f(r( s( (ntrebe participan(îi, num(rul de indivizi care p(trund (ntr-un timp limitat (ntr-o biseric( catolic( (i cei care fac sau nu semnul crucii. Acest gen de contabilizare este frecvent
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Aceast( carte este o monografie complet( avînd un istoric, o cartografie apropiat( de cea a lui Booth, un mare num(r de tabele statistice culese din diverse surse, dar cel mai adesea rezultînd din calculele realizate de DuBois plecînd de la chestionare. Temele abordate sînt apropiate de toate studiile de demografie social(: munc(, educa(ie, s(n(țațe, criminalitate, statut matrimonial. DuBois dore(te s( demonstreze eterogenitatea populă(iei negre (i o împarte (n patru "grade" sau trepte, apropiate de cele ale
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
000 lei 1 H. Stahl, Teoria (i practică investiga(iei sociale, vol. I, 1974, pp. 185-189. 2 Pitirin Sorokin, Fads and Faublis, în Modern Sociology and Related Sciences, Chicago, H. Regnery Campany, 1956. Autorul calific( cu aceast( ocazie abuzul de chestionare (i de date cantitative drept chestionaromanie sau cuantofobie. Pozi(ia să se dore(te o replic( la sociologia de tip empiric ce luase avînt (n perioadă anilor '56 (n America. 3 Elisabeta St(nciulescu, Teorii sociologice ale educa(iei, Editura
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]