54,187 matches
-
e aia când o serie de țări sunt ținute pe dinafară?! România e În Europa de când e lumea lume și pământul pământ. Basarabia cui o lăsăm? Nu este În Europa și Basarabia?! Imediat după război, eu m-am ocupat de chestiunea basarabenilor care fugiseră În România de spaima cizmei sovietice. În cadrul Convenției de Armistițiu semnată de România la Moscova, În septembrie 1944, În ar t ico lu l 5 se prevedea „repatr ierea basarabenilor și bucovinenilor În Uniunea Sovietică”. Ce-ar
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
forță, cum spuneți Dvs., și o inteligență politică și diplomatică fără rival - o Românie puternică și unită, ca partener de seamă al statelor Europei puternice și unite. „Eu sunt garantul României Mari”, mi-a spus el Încă de când eram copil. Chestiunea Basarabiei Îi era, În acest sens, cu totul aproape de inimă. Poseda documente irefutabile despre drepturile istorice ale României, documente pe care, Înfățișându-le rușilor, i-a pus pe aceștia Într-o situație dificilă. Se știe, astăzi, că, În fața acestor probe
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
Titu Maiorescu face o descriere, enumără ce este „În casă”, adică luminarea/lumânarea, somnul cald, molatic și lin sunt Înșiruite strict În aceeași serie gramaticală. Și ce Înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect, alături de abstracțiuni sensibile... Vreau să spun că chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă Îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, Întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii Înăuntru. Iar acest sens numai apostroful Îl stabilește. 2. LUMINA DE LA RĂSĂRIT. Dar chestiunea luminii din odaie nu este doar a lui Eminescu. S-o urmărim, tot În opera poetului, Înconjurând, Însă, un chip feminin intr-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim la Sonetul cerdacului, postumă eminesciană descifrată și editată
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
poetul ne spune și ne repetă cum vrea să lege cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române În 1953, În aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte și, iată, unul postpus, foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de luth. Cel mai răspândit este luth-ul de tip egiptean, cu cinci sau șase coarde duble. În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de către locatari a mutării lui Simion În ascensor, În scurt timp ajungându-se chiar la a-l privi ca pe un potențial salvator, capabil să rezolve orice problemă socială sau personală. Fiecare personaj i se va confesa În vederea rezolvării „anumitor chestiuni”, punctul comun al acestora fiind nevoia miracolelor: "Referindu-ne strict la români, specificul lor sau elementul de originalitate, dacă vrem să-l numim astfel, este că nu-și doresc niște miracole majore [...] Românul s-ar mulțumi cu niște miracole relativ
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
și unele fenomene specifice versificației antice, ca acela, de pildă, al substituirii dactilului printr-un spondeu etc. și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
tainele Sale <footnote Ibidem, pp. 287-288. footnote>. Întreaga dezbatere cu Varlaam, Achindin și Gregoras s-a desfășurat în jurul acestei întrebări și nedumeriri, anume dacă lumina taborică era sau nu creată. Sfântul Grigorie a trebuit să facă unele precizări și în chestiuni legate de posibilitatea și realitatea experienței mistice, natura harului, natura vederii lui Dumnezeu și sensul real al îndumnezeirii. Posibilitatea de a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii trupești i-a scandalizat pe adversarii Sfântului Grigorie. La acuzațiile lui Varlaam că
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
precizie și Îndrăzneală. Într-adevăr, Sfântul Ioan afirmă, pe de o parte, identitatea deplină dintre elementele sfințite și trupul și sângele lui Hristos, pe de alta, el declară că pâinea și vinul devin, prin sfințire, trupul istoric al lui Hristos, chestiune pe care Sfântul Grigorie de Nyssa nici nu o remarcă, dar, Încă odată, aceste teorii provin din doctrina Sfântului Grigorie, iar la Sinodul de la Niceea (787) doctrina Sfântului Ioan Damaschinul a devenit doctrina Bisericii răsăritene”<footnote Ibidem, p. 247. footnote
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mult de acestea din urmă. Fiecare dintre aceștia, atunci când a văzut, în parte, apropierea lui de Cuvântul dumnezeiesc Cel împrăștiat în lume, a putut să grăiască câte un adevăr parțial; dar cei care au vorbit lucruri contrare unii altora, în chestiunile cele mai neînsemnate, se pare că nu au avut nici o știință vădită și nici o cunoștință neîndoioasă despre Cuvântul. Deci, toate acelea care se spun corect de către toți, sunt cele ale noastre, ale creștinilor. Căci, după Dumnezeu, noi ne închinăm și
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
În aceste vremuri, la noi În țară, acasă, toate acestea nu pot fi arătate altora. Le știm noi Între noi, le simțim fără niciun cuvânt, dar nu pot fi văzute nici măcar cu o endoscopie bine făcută. În plus, e o chestiune mărunta de metabolism. Noi avem stomacul tare, rezistent. Le putem face pe toate fără să simțim nimic, ignorându-ne pe noi Înșine și pe toți de lângă noi. Înghițim cu nepăsare totul, nu putem face ulcer, dar avem poftă de mâncare
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
din toate colțurile lumei! Directorul artistic Tulio Serafin a demisionat pe neașteptate zilele acestea și acum expediez în mod provizoriu, până la numirea noului director, afacerile direcției artistice, ceeace nu prea mă încântă, pentru că în felul acesta sunt puțin vârât în chestiuni de cari fug de atâția ani. Noroc că lucrul este trecător, dar m’am înspăimântat când s’a tatonat pe lângă mine zilele trecute pentru preluarea răspunderii à long aller! Aud acum că va fi numită o persoană neutră, nu dirijor
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
combină prin alternanță o nuanță majoră și una minoră primă: mono-variosonia alternează între monosonie și mono-plusonie; eterosonia alternează între unisonie (sau, în mod particular, omosonie) și polisonie. Oricare alt aspect de combinare a acestora determină o nuanță sintaxică particulară. • UNELE CHESTIUNI o Orizontului exterior al Vf Se pune următoarea întrebare: putem vorbi de un orizont exterior al Vf, știind că pentru exprimarea acestuia sunt necesari trei termeni de poziție, ceea ce este lesne de înțeles în raport cu secvența? Răspunsul este cu da și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
supranaturale», care e supraadăugată. Pentru Grigorie, din contra, natura cuprinde viața animală și viața intelectuală și viața supranaturală - și e adăugată viața animală (după cădere). Aceasta explică cum grecii pot zice că omul e bun prin natură, fără să fie chestiunea de naturalism, că e unit prin fire cu Dumnezeu, fără să fie panteism, cum bine a remarcat M. Lot. Borodine”<footnote Jean Daniélou, „Initiation à la mystique sacramentaire de l'Orient”, în: Revue des sciences philosophiques et théologiques, 1943, p.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
mod firesc : cât de extra-europeană este această muzică ? Mai mult decât atât, influențele se propagă bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența influențelelor arabo-andaluze în muzica europeană - fie ea de factură clasică sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale legate de dezvoltarea muzicii în Spania și Portugalia, despre un instrumentar muzical extrem de bogat rămas în Europa după plecarea arabilor, ce a favorizat înflorirea ulterioară a muzicii instrumentale pe tot continentul european. Amintim aici luth-ul, devenit extrem de popular
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
practice și matematice, nici până în ziua de astăzi muzicologii care se ocupă cu studiul muzicii orientale nu au ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce privește sistemul acustic cel mai bine adaptat. În consecință, noțiunea dimensiunii micro- intervalelor rămâne o chestiune extrem de relativă și deschisă permanent dezbaterilor. Revenind la perioada medievală, trebuie subliniat încă un aspect fundamental al concepției tonale orientale. Pentru un muzician arab, înalțimea sunetelor era relativă, neexistând nici un reper absolut - de tipul diapazonului. Frecvența sunetelor putea varia pe
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
multă speranță, nu anunță multă bucurie. Poporul nostru este așezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit. Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată de alții, și totuși guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică. E păcat și nedemn ca ‘n situația gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice. Se ‘ncheie și după datina noastră cu ziua de astăzi un șir de evenimente măsurate
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
de pe pământ se’ntâmplă într’un șir, pare că de mai nainte determinat. Dacă, după constelațiunea împrejurărilor celor din urmă, am pune oroscopul anului ce vine, nu multă speranță ne-ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face. Din nou chestiunea Orientului sau mai bine a împărțirii împărăției otomane e obiectul ce preocupă lumea politică și se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dintâiu stadiu al desfășurării chestiunii. În adevăr după înfrângerea insurecțiunei, a început a se desemna
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face. Din nou chestiunea Orientului sau mai bine a împărțirii împărăției otomane e obiectul ce preocupă lumea politică și se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dintâiu stadiu al desfășurării chestiunii. În adevăr după înfrângerea insurecțiunei, a început a se desemna cu claritate alianța austro-germană și a se da pe față înarmările Rusiei. Franța, gata a fi privitoarea interesată la uriașa ciocnire dintre lumea slavă și cea germană, gata chiar a
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
micului popor, rezultatul evenimentelor va fi totuși stabilirea unei preiponderanțe politice, pururea fatală nouă, chiar dacă nu ne-ar amenința cu nimicirea totală. Oare în preziua unor evenimente, determinante pentru soarta noastră, fac bine oamenii ce ne guvernă de-a pune chestiunea revizuirii constituției? Fac bine a propune excluderea din viața publică a elementelor celor mai luminate ale poporului, cari s’au dovedit în toți timpii a fi și cele mai patriotice, prin suprimarea colegiului I? Nu numai că nu fac bine
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
căci însuși tindea la amânare reformelor, întemeindu-se pe probabilitatea evenimentelor, ce bat la poarta cetății noastre. Cu toate acestea curentul fatal de înoituri, care e caracteristic pentru epoca de spoială în care trăim, împinge pe majoritate la punerea unor chestiuni ce nu pot decât să turbure țara și să accentueze deosebirile de interes și de partid între oameni. Cu părere de rău cată să constatăm că, cu toată bătrânețea prematură a năravurilor, inteligența politică a acestei țări arată uneori semne
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
înființarea prin lege a Serviciului Român de Informații, am constatat că acesta traversa dificultăți majore pe linia îndeplinirii misiunii sale, aceea de a pune la dispoziția conducerii politice ațării informații care să ajute la adoptarea unor hotărâri și poziții în chestiuni de interes național. Timorarea permanentă a ofițerilor de informații prin declarații iresponsabile ale noilor oameni politici, dar și prin atitudinea ostilă adoptată de puzderia de „ziariști”, „comentatori” și alțivorbitori de ocazie au condus inevitabil la o atitudine rezervată, de așteptare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
De la doi consilieri prezidențiali am aflat că președintele Ion Iliescu nici nu deschidea plicurile cu rapoartele zilnice ale Serviciului Român de Informații. Am verificat aceasta în octombrie 1996, când domnul președinte Ion Iliescu m-a chemat la Cotroceni pentru două chestiuni care nu fac obiectul prezentei discuții. L-am întrebat direct dacă este adevărat că nu citea rapoartele SRI. A confirmat fără ezitare, explicând că erau foarte lungi și fără un conținut interesant. În fine, nu trebuie să neglijăm propriile noastre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]