KorAP: Find »[drukola/base=chinez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...467 >

11,660 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

cea mare, reprezintă muncitorii, țăranii, mica burghezie și burghezia națională și simbolizează marea unitate a poporului condus de P.C.Chinez. Culoarea roșie a drapelului simbolizează revoluția. Culoarea galbenă a celor cinci stele simbolizează rasa galbenă din care face parte națiunea chineză. Drapelul a fost înălțat pe catarg, pentru prima oară, la 1 octombrie 1949 de către președintele Mao Zedong și a fost consființit de Constituția din 1954. Stema Stema R.P. Chineze este formată din steagul țării, Piața Tian'anmen, roata dințată, spicele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
președintele Mao Zedong și a fost consființit de Constituția din 1954. Stema Stema R.P. Chineze este formată din steagul țării, Piața Tian'anmen, roata dințată, spicele de grâu și boabele de orez, simboluri ale luptei noii revoluții democratice a poporului chinez, care a început cu Mișcarea din 4 mai 1919 și s-a încheiat cu nașterea Chinei Noi, în 1949. Piața Tian'anmen este locul de unde a pornit Mișcarea din 4 mai, dar și cel în care s-a desfășurat ceremonia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
din 4 mai 1919 și s-a încheiat cu nașterea Chinei Noi, în 1949. Piața Tian'anmen este locul de unde a pornit Mișcarea din 4 mai, dar și cel în care s-a desfășurat ceremonia de proclamare a Republicii Populare Chineze, exprimând noul spirit național. Roata dințată și spicele simbolizează muncitorii și țăranii. Imnul Imnul de stat al R.P. Chineze este "Marșul Armatei Voluntare" scris în anul 1935. Versurile sunt compuse de dramaturgul Tian Han, iar melodia aparține compozitorului Nie Er

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
de unde a pornit Mișcarea din 4 mai, dar și cel în care s-a desfășurat ceremonia de proclamare a Republicii Populare Chineze, exprimând noul spirit național. Roata dințată și spicele simbolizează muncitorii și țăranii. Imnul Imnul de stat al R.P. Chineze este "Marșul Armatei Voluntare" scris în anul 1935. Versurile sunt compuse de dramaturgul Tian Han, iar melodia aparține compozitorului Nie Er, inițiator al Mișcării Muzicii Noi din China. Cântecul este, de altfel, laitmotivul filmului " Fii în furtună", al cărui scenariu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Noi din China. Cântecul este, de altfel, laitmotivul filmului " Fii în furtună", al cărui scenariu descrie întâmplările unui grup de intelectuali care s-au avântat în prima linie a luptei împotriva invaziei japoneze într-un moment crucial al existenței națiunii chineze, după invadarea și ocuparea de către trupele japoneze a celor trei provincii din nord-estul Chinei, în urma "Incidentului din 18 septembrie 1931". Cântecul s-a răspândit în toate colțurile țării odată cu difuzarea filmului și cu desfășurarea mișcării de salvare națională, fiind considerat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
trupele japoneze a celor trei provincii din nord-estul Chinei, în urma "Incidentului din 18 septembrie 1931". Cântecul s-a răspândit în toate colțurile țării odată cu difuzarea filmului și cu desfășurarea mișcării de salvare națională, fiind considerat un semnal pentru eliberarea națiunii chineze. La prima plenară a Conferinței Consultative Politice Populare din China, care a avut loc la 27 septembrie 1949, s-a hotărât ca "Marșul Armatei Voluntare" să fie considerat imnul de stat al țării. La cea de-a doua sesiune a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
și a fertilității pământului. Fluviul Galben este cel de-al doilea mare fluviu din China, cu o lungime totală de 5.500 km. Bazinul Fluviului Galben este bogat în pășuni și zăcăminte, fiind unul dintre locurile de obârșie a civilizației chineze antice. Fluviul Galben (Foto: Yang Ying) Fluviul Heilongjiang este un mare fluviu din nordul Chinei, cu o lungime totală de 4.350 km, dintre care 3.420 km se află pe teritoriul Chinei. Fluviul Perlelor este un mare fluviu din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
alcătuită din 34 de unități administrativ-teritoriale de nivel provincial, dintre care 23 de provincii, patru municipii cu subordonare centrală, cinci regiuni autonome și două regiuni administrative speciale. Cele patru municipii cu subordonare centrală sunt: Beijing Beijing este capitala Republicii Populare Chineze, denumirea prescurtată fiind Jing. Se află în nord-vestul Câmpiei Chinei de Nord. Denumirea inițială a fost Ji. În Perioada Primăverii și Toamnei (770-476 î.e.n) și în cea a Statelor Combatante (476-221 î.e.n), zona unde se află

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
se află Beijingul de astăzi a fost capitala Statului Yan. Ulterior, a fost a doua capitală a Statului Liao (907-1125), numită Yanjing, și capitala dinastiilor Jin (1115-1234 e.n.), Yuan (1271-1368 e.n.), Ming (1368-1644 e.n.), Qing (1644-1911 e.n.), și a Republicii Chineze (1912-1949 e.n.), sub numele de Zhongdu, Dadu, Beijing și Beiping. În 1928, a fost stabilit nivelul administrativ de oraș al zonei. În momentul de față, Beijingul are 14 sectoare și două ținuturi și este municipiu cu subordonare centrală. Are o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Autonomă Mongolia Interioară Meng Hohhot Regiunea Autonomă Tibet Zang Lhasa Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang Gui Nanning Regiunea Autonomă Ningxia-Hui Ning Yinchuan Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură Xin Urumqi Cele două regiuni administrative speciale sunt Hong Kong și Macao. Hong Kong La 1 iulie 1997, guvernul chinez a preluat suveranitatea asupra Hong Kong-ului și a înființat acolo o regiune administrativă specială, cu denumirea prescurtată Gang. Hong Kong se află pe coasta Mării Chinei de Sud, pe malul estic al gurii de vărsare a Fluviului Perlelor și la sud

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
animale vertebrate, dintre care aproape 2.400 specii de animale terestre vertebrate și peste 3.800 specii de pești, acestea reprezentând aproximativ 10% din totalul speciilor de animale vertebrate din lume. Datorită faptului că cea mai mare parte a teritoriului chinez nu a fost afectată de ghețarii continentali din era terțiară și cea cuaternară, au supraviețuit numeroase specii de animale. Potrivit datelor statistice, aproape 500 specii de vertebrate trăiesc numai în China și acestea reprezintă aproape 20% din totalul speciilor de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Ritmul de creștere a populației din vestul țării este puțin mai mare decât cel din centrul țării. Speranța medie de viață constituie un indice de bază care reflectă, în ansamblu, nivelul sănătății populației. Odată cu dezvoltarea rapidă a economiei și societății chineze, ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului și îmbunătățirea condițiilor medico-sanitare, crește și speranța medie de viață a populației chineze. Potrivit datelor celui de-al șaselea recensământ, din 2010, speranța medie de viață a chinezilor era de 74,83

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
constituie un indice de bază care reflectă, în ansamblu, nivelul sănătății populației. Odată cu dezvoltarea rapidă a economiei și societății chineze, ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului și îmbunătățirea condițiilor medico-sanitare, crește și speranța medie de viață a populației chineze. Potrivit datelor celui de-al șaselea recensământ, din 2010, speranța medie de viață a chinezilor era de 74,83 ani, cu 3,43 ani mai mare decât cea cu zece ani în urmă. În 2010, speranța medie de viață a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
comparativ cu cea din țările și regiunile cu venituri mari. În prezent, China promovează programe strategice în domeniu, pentru ca speranța medie de viață a chinezilor să crească la 77 ani până în 2020. Capitolul II POLITICA 1. Sistemul politic Republica Populară Chineză este un stat socialist, cu o democrație populară, condusă de clasa muncitoare și bazată pe alianța muncitorilor și țăranilor, sistemul socialist fiind sistemul de bază al Republicii Populare Chineze, potrivit articolului 1 din Constituția țării. Constituția Ca orice stat modern

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
ani până în 2020. Capitolul II POLITICA 1. Sistemul politic Republica Populară Chineză este un stat socialist, cu o democrație populară, condusă de clasa muncitoare și bazată pe alianța muncitorilor și țăranilor, sistemul socialist fiind sistemul de bază al Republicii Populare Chineze, potrivit articolului 1 din Constituția țării. Constituția Ca orice stat modern, China funcționează pe baza unei Constituții, ca lege fundamentală ce definește sistemul politic, principiile fundamentale de organizare a conducerii de stat și locale și drepturile și îndatoririle cetățenilor. Constituția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
îndatoririle cetățenilor. Constituția are, în China, putere legislativă supremă, fiind baza elaborării celorlalte legi. Nici o altă lege sau regulament nu poate contraveni acesteia. "Programul comun al Conferinței Consultative Politice Populare din China", adoptat cu câteva zile înainte de proclamarea Republicii Populare Chineze, în prima ședință plenară a Conferinței Consultative Politice Populare din China și promulgat la 29 septembrie 1949, a jucat rolul de Constituție temporară până în 1954, când a fost elaborată "Constituția Republicii Populare Chineze". După aceea, au mai fost elaborate și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cu câteva zile înainte de proclamarea Republicii Populare Chineze, în prima ședință plenară a Conferinței Consultative Politice Populare din China și promulgat la 29 septembrie 1949, a jucat rolul de Constituție temporară până în 1954, când a fost elaborată "Constituția Republicii Populare Chineze". După aceea, au mai fost elaborate și promulgate patru constituții, respectiv în anii 1954, 1975, 1978 și 1982. A patra Constituție, cea în vigoare, a fost aprobată la cea de-a 5-a sesiune a celei de-a 5-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
țării constă în faptul că definește sistemul politic de bază și obiectivul fundamental al Chinei, precum și cele patru principii directoare ale acestuia și politica de reformă și deschidere către exterior, conducerea de stat și obiectivele fundamentale ale Chinei. Toți cetățenii chinezi, indiferent de naționalitate și toate organizațiile trebuie să respecte normele stabilite de Constituție. Nici o persoană sau organizație nu este mai presus de Constituție și lege. Constituția Chinei este alcătuită din cinci părți prefață, programul general, drepturile și obligațiile de bază

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
cinci părți prefață, programul general, drepturile și obligațiile de bază ale cetățenilor, structura statului și drapelul național, stema de stat și capitala, totalizând patru capitole și 138 de articole. Constituția în vigoare a fost revizuită prin "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la prima sesiune a celei de-a 7-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 12 aprilie 1988, "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la prima sesiune a celei de-a 8-a legislaturi a Adunării Naționale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
138 de articole. Constituția în vigoare a fost revizuită prin "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la prima sesiune a celei de-a 7-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 12 aprilie 1988, "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la prima sesiune a celei de-a 8-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 29 martie 1993, "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la a doua sesiune a celei de-a 9-a legislaturi a Adunării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 12 aprilie 1988, "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la prima sesiune a celei de-a 8-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 29 martie 1993, "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la a doua sesiune a celei de-a 9-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 15 martie 1999 și "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la a doua sesiune a celei de-a 10-a legislaturi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Naționale a Reprezentanților Poporului din 29 martie 1993, "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la a doua sesiune a celei de-a 9-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 15 martie 1999 și "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la a doua sesiune a celei de-a 10-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 14 martie 2004. Sistemul Adunării Reprezentanților Poporului În Republica Populară Chineză, întreaga putere aparține poporului. Mecanismele prin care poporul își exercită

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Poporului din 15 martie 1999 și "Amendamentul Constituției Republicii Populare Chineze", aprobat la a doua sesiune a celei de-a 10-a legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din 14 martie 2004. Sistemul Adunării Reprezentanților Poporului În Republica Populară Chineză, întreaga putere aparține poporului. Mecanismele prin care poporul își exercită puterea de stat sunt Adunarea Națională a Reprezentanților Poporului și adunările locale de la diferite niveluri administrative. De asemenea, poporul gestionează treburile de stat și afacerile economice, culturale și sociale prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sistemul politic fundamental al Chinei și forma de organizare a puterii politice a democrației populare și reprezintă sistemul de guvernare al țării. Spre deosebire de parlamentele din alte țări, Adunarea Națională a Reprezentanților Poporului este, potrivit Constituției, conducerea supremă a puterii. Cetățenii chinezi cu vârsta peste 18 ani au drept de vot și dreptul de a fi votați ca reprezentanți ai poporului. Reprezentanții poporului din adunările județene și comunale sunt aleși prin vot direct. La nivelurile superioare, aceștia sunt desemnați prin alegeri indirecte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
fi președintele Comitetului Permanent al Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului, președintele statului, premierul Consiliului de Stat etc. Sistemul de colaborare multipartită și sistemul consultativ politic Colaborarea multipartită și consultarea politică reprezintă sistemul politic de bază în China. Pe lângă Partidul Comunist Chinez, aflat la guvernare, mai există alte opt partide democratice, înființate înaintea proclamării Republicii Populare Chineze. Aceste partide sprijină pe plan politic conducerea P.C.Chinez, opțiune care reprezintă o decizie istorică proprie, asumată în procesul de cooperare cu Partidul Comunist Chinez

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]