668 matches
-
muieri care intrau și ieșeau din schimb se subțiase. Ne îndreptarăm spre stația de tramvai. Nu mai arăta atât de frumoasă Florica. Loviți, oamenii se întunecă, ceva străin pune stăpânire pe ei, le spulberă frumusețea privirii, le ia surâsul, le chircește sufletul și le desfigurează chipul. Aș fi vrut s-o văd că arată ca înainte și i-am răspuns: - Și ce dacă e țigancă? Parcă dacă ar fi fost o prințesă ți-ar fi părut mai bine? Ne-am urcat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ele, câte secerișuri, câte veri în care le băga în urzici sa le toace cu satârul, să dea la rațe... Creștea cîte-o suta, lua pe ele o sută de poli, ca să cumpere o sută de metri de pânză... I se chirciseră, erau crăpate, urzicate de hrănitoarea iarbă, arse de focul de paie pe care îl vâra mereu sub căldare, de săpunul cu sodă puternică cu care ne spăla cămășile... Era senină și resemnată văzând diferența dintre mâinile noastre, ale mele tinere
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mică, sărăcăcioasă, cu focul ce abia pâlpâia în vatră, înghețat de frigul ce intra pe unde apuca. Își aruncă privirea spre masa unde era bărbatul mic de statură, scăldat puternic în soarele de vară și slab ca Vinerea Mare. Omul era chircit lângă sobă, la o masă mică, cu luleaua în mână, tutunul și rachiul alăturea, iar în față cu Biblia, din care citea sau, mai bine zis, îl citea ea pe el. - De ăsta îmi ești tu? Satană!...Pângărești Cartea Sfântă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
până la recolta viitoare, doar până atunci. Gerul trecuse și vapoare întregi cu cereale soseau acum din Franța. Dar nu-i va fi ușor să uite mizeria acelor luni, armata de fantome în zdrențe rătăcind sub soarele dogoritor, podișurile arse, pământull chircindu-se treptat, pârjolit până în adâncuri, pietrele făcându-se pulbere sub călcâi. Oile muriseră cu miile, și, ici-colo, uneori neștiuți de nimeni, și oamenii. În fața mizeriei celorlalți, el, care trăia aproape ca un călugăr în acel colț uitat de lume, mulțumindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
artistice, aceleași dintotdeauna, nu găsea destule superlative pentru primul, iar azi n-are destule injurii pentru al doilea. Ai auzit fapte care ți se reproșează: pure și simple calomnii. Răsfoiești ziarele și revistele, la umbra unui plop firav, cu frunze chircite de căldură. Nu există în tine decât suferința asta, strângerea asta de inimă. Găsești, firește, până la urmă, ceea ce căutai: banalizata mușcătură, previzibila aluzie. Știi că sânt de-acum, inevitabile și totuși nu poți să nu te revolți. Ai devenit un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
bine-n brațe, după care el simți un zvâcnet ascuțit în tot corpul. Nașul îi trăsese mâna, făcând ce trebuia pentru a-i pune oasele la loc dar, pare-se nu reușise. Cuprins de groază din cauza durerii, trupul i se chircise involuntar, țipând cât putea de tare. Nașul, exasperat de strigătile ascuțite, îl apostrofă: - Dacă-i așa, n-ai decât să rămâi cu mâna strâmbă. Prefăcându-se grozav de supărat, se-ntoarse spre mama care-și ștergea pe furiș lacrimile: - Ia
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai am parte de câteva pipițe descuiate. Nu sunt nici treaz, nici adormit, gândindu-mă la Carole. O să se Întoarcă ea În curând. Știe de unde bate vântul. După un timp măruntaiele Încep să mă doară chiar nasol și transpir. Stau chircit În balansoarul care se leagănă Într-un ritm grețos, dar nu pot să mă duc În pat, nu până când nu se face lumină. Cred că o să vomit. Mă abțin, Încercând să inspir Încet. Transpirația vâscoasă și stătută de alcool. Măruntaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
a ta În loc să-ți bagi nasul Într-a altora. — Eu conduc ancheta asta Drummond! Să nu uiți niciodată asta! VEZI-ȚI DE SLUJBA TA ÎMPUȚITĂ ȘI NU TE MAI JUCA DE-A PSIHOLOGUL AMATOR! răcnesc eu violent, iar ea se chircește la impactul cuvintelor mele și al respirației mele fierbinți și băloase, oprind brusc mașina, cu chipul stacojiu și ochii Înlăcrimați. Eu sar afară. Ea o pornește În viteză. De cum Îmi dispare din raza vizuală iau un taxi până acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
război... Ploaia nu mai contenea..., continuă Anton povestire, abia spre dimineață a stat. Întunericul s-a mai destrămat și dimineața s-a încruntat vânătă dintre nori. Era luni, în 30 august... a doua zi după Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Chirciți în tranșee, așteptam cu sufletul la gură semnalul... Ș‟odată, ca un trăsnet, răsună semnalul de atac. În aceeași clipă, au izbucnit tunurile din spate, din stânga și din dreapta... Tunurile băteau de se zguduia pământul... Am făcut cruce și ne-am
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Aidan, dacă Ennco își dă ultima suflare... Îl fixă cu niște ochi mari și speriați. O să pierdem totul. Totul. Niciodată nu am lichidat ipoteca pe casă. Mă gândeam că nu contează. Dar dacă nu scot banii pe acțiuni... Dumnezeule! Se chirci și începu să respire convulsiv, repetând:Dumnezeule! —Nu-ți face griji, zise Aidan. N-o să se ajungă așa departe. Nu vom pierde totul. Acum îți imaginezi cea mai gravă situație. Pun pariu că atunci când ajungem acasă la părinții tăi o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în cămara ta, în debaraua aceea înspăimîntătoare, în zațul acela nocturn, și-mi închipuiam cum, în noaptea fără limite, în baia țărănească a lui Svidrigailov, se desprind din pielea ta 59 valuri-valuri de abur negru îndesind noaptea și enigma. Tu chircit acolo, tu cu mâinile la tâmple și urlând fără sunet în noaptea care nu devine mai rară, care prinde mai mult conținut prin fumegarea pielii tale. Acolo, pe mormanul de ghete vechi, pe sacul de rufe, între pânze de păianjen
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
dispărea. Dar, indiferent ce proba, farmecul elaborat al Lisei îi scăpa. Deoarece se apropia ora de închidere, a făcut câteva achiziții disperate și s-a târât spre casă, epuizată și nemulțumită. Băiatul nu era chiar în dreptul ușii ei, ci stătea chircit lângă ea, pe pătura lui portocalie. Era prima dată când Ashling îl vedea treaz. Unii trecători îi aruncau o monedă, alții doar priviri care exprimau un amestec de scârbă și frică, dar cei mai mulți pur și simplu nu îl vedeau. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mirosul ierbii și al pământului și, pentru câteva secunde, parcă nu mai ura totul. —Aici. A condus-o către un strat de plante și s-a ghemuit jos, cu picioarele sub el. Pentru a se arăta deschisă, Lisa s-a chircit și ea, cu jumătate de inimă, lângă el. Ai grijă la costum, spuse el, întinzându-i mâna protector. Să nu te pătezi de noroi. — Dar al tău? — Puțin îmi pasă de al meu, se întoarse el către ea, aruncându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dar destul cât să-i provoace o senzație de greață. Dragul meu, va trebui să înveți să împarți, spuse Clodagh încet. Nu vreau! După o pauză ciudată, Clodagh spuse: —Marcus, eu de fapt vorbeam cu Craig. 56tc "56" Lisa se chircea pe podea, strângând în mâini actele de divorț. Valul de depresie care venise și dispăruse, venise și dispăruse întruna din momentul în care ajunsese în Dublin se spărsese acum deasupra capulului ei. Sunt o ratată, realiză ea. Sunt o ratată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
strada principală și a intrat pe alei lăturalnice și întunecoaseă poate că acesta era el. Un morman de oase fără pic de carne pe ele zăcea adunat sub o haină, pe o cutie de carton. —Scuză-mă. Jack s-a chircit lângă el și o față mică, slabă și foarte tânără s-a ridicat către el. Defensivă și înfricoșată. Nu era Boo. —Scuze, spuse Jack, îndepărtându-se. Îmi pare rău că te-am deranjat. A ieșit din nou la bulevard și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
două ore. — Deci tu erai. Ceva mai devreme, JohnJohn îl avertizase că îl căuta un tip. Presupusese că era vorba de cineva cu haine obișnuite - pentru că ce altceva putea fi? -, dar nu era complet sigur. —Eu eram. Jack s-a chircit lângă Boo și, dintr-odată, ca și cum trecuse de o linie invizibilă, mirosul îl lovi în plin, ca un ciocan. Cu un efort enorm, se forță să nu îl simtă. — Deci, care-i treaba? întrebă Boo agitat. Îi plăcuse de Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dozat. — Polițai, nu-i așa? Ei bine, măcar sunteți americani. Nu mi-am închipuit niciodată c-o să mă bucur să vă văd, băieți. — De ce-ai începe tocmai acum? îl întrebă Fritzie și-i trase una în boașe. Tipul se chirci de durere. Fritzie îl apucă de ciuful de la ceafă și-l plesni cu putere. De Witt începu să facă spume la gură. Fritzie îi dădu drumul și-și șterse pomada de pe mână pe mâneca lui. De Witt se prăbuși la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
un mesaj pentru Geordie. L-am lăsat să intre și m-am dus să văd dacă fata e bine. Că Geordie nu-i făcuse vreun rău... Apoi, o bubuitură puternică din sufragerie și fug și dau cu ochii de Geordie chircit pe podea. Iar bătrânul Îl lovește și-l pocnește și se poartă ca un animal! Apoi... apoi fetița vine din dormitor și-l apucă pe bătrân. El... Vocea lui Cameron se sugrumă. El a-mpins-o la o parte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
încercând să ajungă în atriu, însă nu mai era nici o speranță pentru el, căci acolo nu se vedea nimeni. Pumnalul lui Julius Lupus intră orizontal, trădător - cum se lovește nu în război, ci în încăierări - în stomac, și Împăratul se chirci; Chereas îl lovi la rându-i în spate, foarte puternic, pentru că genunchii îi cedară. Gajus Caesar, cel de-al treilea Împărat al Romei, se prăbuși cu fața în jos pe pardoseală. Nu se mai atinseră de el. În cădere, inelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care își făcuseră atâtea speranțe și jubilaseră, începură să tremure. Bătrânul Claudius, pe care Callistus îl implicase în acel complot, se ascunse, cuprins de groază, într-un colțișor al platului și, simțind că nici acolo nu era în siguranță, se chirci sub acoperiș, pe o terasă. Senatorii se grăbiră să se adune în vârful sacrului Capitolium, mai ușor de apărat decât Curia Julia din For. Niciodată superba, dar abrupta Via Sacra nu fusese urcată mai repede. Totuși, nu fuga lor lașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
acuzat; sunt atât de Înghesuiți În societatea asta care-i dezagregă, Încât anomaliile sunt inerente. Ne-ar trebui Încă vreo câteva planete să ne Întindem, cât mai e timp, rufele spălate de murdărie la uscat. Și să ne Întindem mădularele chircite de atâta aglomerație. Și să ne iubim nu la repezeală, Înghesuiți Între patru pereți ai nu știu cărui amic binevoitor. De-aia suntem atât de urâți: suntem bolnavi. Prea puțin timp avem, prea puțin spațiu. Nu putem sparge nimic. Ne zbatem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
parte de soldați japonezi cu puști și tărgi de pînză. CÎnd fețele palide ale tinerilor marinari englezi se Întoarseră spre soare, o miasmă de boală și răni ieși din camera Întunecată, Învăluindu-l. Caporalul japonez se uită fix la Jim, chircit În pijamua lui printre chiștoacele de țigări. Trînti ușa și Jim Îl auzi țipînd, În timp ce Îl lovea pe unul dintre soldații japonezi cu pumnul. O oră mai tîrziu plecaseră toți, lăsîndu-l pe Jim singur În salonul de copii. CÎnd răsună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aibă. —Joacă În Hamlet, mămico. Trebuie să poarte părul lung. — Dar arată ca o femeie, insistă Bridget. Numai când stau lângă tine, mormăi Saul, cât să-l audă numai Fi și Ruby. Fi Îl atinse zdravăn la țurloaie; Saul se chirci de durere, spuse un „pa“ general și o șterse, Înșfăcând În trecere Încă un pumn de alune. Ruby o Întrebă pe Bridget dacă vrea o ceașcă de ceai sau de cafea. O cafea ar fi minunată! O Întrebă apoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
iar W. să se mute la S. În timp ce fratele lui făcea gălăgie - că „inspectase“ deja fabrica - capul tatei se lăsă în jos, chipul îi căpătă o expresie de cuțit tocit, își strânse umerii, vrând parcă să se facă mic, aproape chircindu-se - și W. simți o gâtuire ca atunci când în timpul serviciului militar străpunsese pătura de zăpadă a ghețarului Morderatsch și bucata de gheață desprinsă căzuse. Vocile din jurul lui erau un fel de pârâituri în gheață, ordinul de a-și părăsi actuala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu toate că pe pleoapele ei ușor lăsate, stăruiau încă grijile. În fiecare an Moș Avram ne aștepta la gară. Purta o pălărie de pâslă cât căpăcelul ochiului mașinii de gătit. Uneori, ca să-mi facă plăcere, Moș Avram cu cele zece degete chircite de podagră, scutura tulpina strâmbă a părului din care curgea o ploaie de pere mărunte și dulci de culoarea chihlimbarului. Îl țiu bine minte, cu cămașa lungă peste izmene, cu picioarele înfășurate în obiele și vârâte în opinci negre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]