1,204 matches
-
Încă o teorie inedită și care frizează absurdul (a câta?) a domnului Vasile Vieru, despre geneza națiunii moldovenești la vest și la est de Prut, în întreg secolul al XIX-lea, având ca suport cartea bisericească moldovenească tipărită cu alfabet chirilic la Chișinău. Despre posibilitatea ca aceeași limbă să fie vorbită de două popoare, s-a demonstrat că această împărțire s-a petrecut doar datorită unor interese politice îndelungate, care s-au perpetuat în timp: „sunt și situații când limba comună
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
istorici, lingviști și etnografi străini. Inexistența limbii moldovenești o constata lingvistul Carlo Tagliavini la Congresul de romanistică din 1956. El afirma că „pretinsa limbă moldovenească nu este, în fond, decât româna literară, scrisă cu alfabet rusesc, ușor modificat (adică în chirilică modernă, diferită de chirilica slavei eclesiastice folosite de Țările Române pe parcursul secolelor), cu unele ușoare concesii către forme dialectale moldave, cunoscute de altfel, și în România”: z pentru g, a, ia pentru ea, și altele asemenea. Și alte argumente
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
străini. Inexistența limbii moldovenești o constata lingvistul Carlo Tagliavini la Congresul de romanistică din 1956. El afirma că „pretinsa limbă moldovenească nu este, în fond, decât româna literară, scrisă cu alfabet rusesc, ușor modificat (adică în chirilică modernă, diferită de chirilica slavei eclesiastice folosite de Țările Române pe parcursul secolelor), cu unele ușoare concesii către forme dialectale moldave, cunoscute de altfel, și în România”: z pentru g, a, ia pentru ea, și altele asemenea. Și alte argumente susțin unitatea locuitorilor din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
la Roma, despre latinitatea ființei noastre naționale, greco-catolicii au demonstrat noblețea originii poporului român. Limba românească, icoană vie a latinității, a fost promovată sistematic, atât în cultură cât și în folosirea prenumelor biblice sau latine în oficierea Sacramentului Botezului. Slova chirilică a fost înlocuită cu slova latină, de către episcopul Inocențiu Micu Klein, pentru prima dată într-o carte de rugăciuni, tipărită la Viena în anul 1779. Personalități exemplare precum episcopul Inocențiu Micu Klein, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuel Micu, Timotei Cipariu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Allgemeine Schulordnung, Regulae directionae, Patentul școlar, Ratio educationis, obiectele de învățământ propuse în școlile triviale erau: citirea, scrierea, aritmetica, religia și mai rar economia. Învățarea citirii începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau slovele chirilice, silabisirea și citirea de texte cuprinzând rugăciuni și povestiri morale. Bucvarul românesc din anul 1781 a fost folosit inițial mai mult în Banat, în ,,crăia ungurească”. În schimb, edițiile următoare, mai mult sau mai puțin modificate față de cea din anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și procopseala celor normalesci a neamului românesc, autorul lui fiind Gheorghe Șincai, care pe atunci era directorul școlilor naționale românești de confesiune greco-catolică din Principatul transilvan. În acest abecedar erau utilizate, pentru textele românești, atât literele latine, cât și cele chirilice, iar pentru textele germane, literele gotice. Manualul începea cu prezentarea literelor, după care se trecea la prezentarea de silabe, apoi de cuvinte, după care urmau texte închegate: rugăciuni, sentințe sau pilde morale, povestiri. Tot în ediție bilingvă a apărut și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
rugăciuni, sentințe sau pilde morale, povestiri. Tot în ediție bilingvă a apărut și abecedarul tipărit la Sibiu în anul 1788, intitulat Bucvarul pentru pruncii cei românești care se află în Mare Principatul Ardealului. În textele sale românești erau folosite literele chirilice, iar conținutul era aproape similar cu al unui bucvar tipărit la Viena în 1781, cu excepția faptului că mai cuprindea două pagini scrise de mână cu litere chirilice, menite a-i orienta pe elevi în scriere. Către finele veacului al XVIII
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se află în Mare Principatul Ardealului. În textele sale românești erau folosite literele chirilice, iar conținutul era aproape similar cu al unui bucvar tipărit la Viena în 1781, cu excepția faptului că mai cuprindea două pagini scrise de mână cu litere chirilice, menite a-i orienta pe elevi în scriere. Către finele veacului al XVIII-lea a fost tradus și introdus în școlile ardelene manualul intitulat Povățuire cătră Economia de Câmp pentru folosul școalelor românești. Exemplare din acest manual s-au păstrat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
față de limba maternă, să-i învețe pe elevi scris-cititul corect și să se exprime coerent în spiritul limbii române. Pentru predarea alfabetului la clasa I, el a recomandat metoda ,,vocalizării” în locul ,,slovenirii”. În acea perioadă, abecedarele erau tipărite cu litere chirilice (slove), iar la citirea unui cuvânt se recomanda ca elevul să pronunțe mai întâi numele slovelor. Loga, în schimb, recomanda să se pronunțe literele însoțite de o vocală și apoi cuvântul în întregime, procedeu mult mai facil pentru elevi. El
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a creat scrierea runică, folosită în epoca veche de popoarele germanice de nord. Numele acestei scrieri vine de la goticul runa "taină", întrucît, inițial, era folosită exclusiv de preoții deținători ai misterelor. Pornind de la alfabetul grecesc, s-a format și alfabetul chirilic, care a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de preoții deținători ai misterelor. Pornind de la alfabetul grecesc, s-a format și alfabetul chirilic, care a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat scrierea latină. Acest rol important al alfabetului grec în crearea altor alfabete a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XVI-lea, deci sînt mult mai tîrzii decît în cazul celorlalte limbi romanice. Limba română literară s-a format pe baza dialectului daco-român, cu o preponderență în pronun-ție a subdialectului muntean. Faza ei veche, cînd a fost scrisă cu alfabet chirilic, a fost caracterizată de influența limbii slavone și a limbii neogrecești. O dată cu manifestarea curentului cultural iluminist Școala ardeleană, îndeosebi după 1780, s-a produs o reorientare în sensul modernizării, proces care a însemnat, printre altele, adoptarea alfabetului latin și reorientarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cele vechi, astfel încît, de exemplu, lat. -itatem a devenit pg. -idade (amabilitatem > amabilidade). În condițiile întreruperii legăturilor cu lumea latină timp de mai multe secole, limba română a fost scrisă la început (din secolul al XVI-lea) cu litere chirilice și abia după mijlocul secolului al XIX-lea a adoptat grafia latină (în zonele românești aflate sub ocupație ruseacă însă, scrierea chirilică a fost urmată de cea cu litere rusești, care sînt derivate din cele chirilice). Descoperirea caracterului latin al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de mai multe secole, limba română a fost scrisă la început (din secolul al XVI-lea) cu litere chirilice și abia după mijlocul secolului al XIX-lea a adoptat grafia latină (în zonele românești aflate sub ocupație ruseacă însă, scrierea chirilică a fost urmată de cea cu litere rusești, care sînt derivate din cele chirilice). Descoperirea caracterului latin al limbii române, în zorii epocii moderne, a produs o orientare pronunțată spre împrumutul de origine latină și, în ultimă instanță, s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XVI-lea) cu litere chirilice și abia după mijlocul secolului al XIX-lea a adoptat grafia latină (în zonele românești aflate sub ocupație ruseacă însă, scrierea chirilică a fost urmată de cea cu litere rusești, care sînt derivate din cele chirilice). Descoperirea caracterului latin al limbii române, în zorii epocii moderne, a produs o orientare pronunțată spre împrumutul de origine latină și, în ultimă instanță, s-a ajuns și în acest caz la o îmbogățire a limbii culte prin împrumuturi latinești
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
programului Junimii se spunea că orice tipăritură scoasă de ea va avea o singură ortografie. Pentru acest deziderat s-a dus o adevărată luptă, pentru că Ion Ghica - ministrul de interne - dăduse o circulară în anul 1860 care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu a introdus în Transilvania sistemul etimologic, iar în Bucovina, Aron Pumnul răspândise sistemul fonetic... Junimiștii au pornit temeinic la căutarea unei ortografii care să fie corectă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Pe el însă nu s-a putut păzi și a murit, victimă a datoriei, în urma contractării uneia dintre relele boli, a căror răspîndire voia să o împiedice. A purtat rang de clucer și apoi de comis. Pergamentul scris cu litere chirilice, din anul 1855, luna mai, ziua 18, sună astfel: "Noi Grigorie Alexandru Ghica, Voevod și Domn țărei Moldovei: Cunoscut și știut facem la toți cărora se cuvine a ști; că luînd în considerație servițiile ce domnul Clucer Niculai Dimitriu au
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
politică, religie și literatură, apare la Cernăuți săptămânal (1 mai 1848 - 20 septembrie 1850), cu text bilingv (român și german) având ca redactori responsabili pe Gheorghe și Alexandru Furmuzaki, tipărită la tipografia lui Ioan Ekxardt și fiul. Bucovina folosea alfabetul chirilic și în numărul 1 găzduiește în foileton un documentar despre religie, iar număr de 19 număr are un supliment în care încap nu numai știri politice dar îndeosebi literatură. Suplimentul din 4 - 16 octombrie publică un proiect al drepturilor fundamentale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Bucovina, „Junimea Literară”, ai cărei întemeietori se numără printre conducătorii Glasului Bucovinei, susținută prin colaborarea aceleași grupări a fost continuatoarea vrednică a acelui foileton.” Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, iar cealaltă scrisă în limba română, dar cu litere chirilice a constituit temelia românismului în Bucovina - pământ românesc... 114 Continuatoare a promovării românismului în Bucovina, gazeta Glasul Bucovinei a avut parte de experiențe de viață, unele dureroase... În primele sale numere, D. Marmeliuc, unul dintre conducătorii ei, semna editorialul „Tot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Suceava). * Calendariu... Calendariu... întocmit pe gradurile și clima Ungariei, Transilvaniei, Moldovei și Ungrovlahiei. Apare la Buda în 18171818, 1825, alcătuit și editat de Z. Carcalechi, ferlegherul cărților românești în Crăiasca tipografie a Universității II, unde sa imprimat și Calendariul în chirilice și nepaginat. Deosebit de partea calendaristică, cronologie, genealogie, poștă și târguri la români, partea literară cuprinde istorioare, fabule, povești, pilde etc. Calendariu pe anul 1917, în subtitlu, se arată că publicația este întocmită „cu toate ceale de lipsă, cu istorii foarte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Marelui principat al Ardealului, a Țării Românești și a Moldovei, realizat la Buda, 21 cm., important prin conținut, dar mai ales prin titlu, oferindu-se cele necesare românilor din întreg teritoriul: Ardeal, Țara Românească și Moldova. Se folosea alfabetul chirilic. * Calendarul pentru ducatul Bucovinei Calendarul pentru ducatul Bucovinei, Cernăuți, Tipografia la E. Viniardz, 1854, 15 cm. Calendarul apare între anii 1841-1873 cu titlul : Calendariu pentru Bucovina la Cernăuți și Leov, imprimat de I. Ekhardt. Era întocmit de Porfirie Dimitrovici, dascăl
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1868-1873 la Rudolf Ekhardt. * Kalendariu pe anul de la Hristos 1869 Kalendariu pe anul de la Hristos 1869 întocmit după gradurile și clima Ungariei, a Ardealului, Banatului, precum și a României și a Moldovei, la Sibiu, la Tipografia Archidicezeană, 22 cm, cu litere chirilice. * Calendariul pe anul visect de la Christos 1880 Calendarul pe anul bisect de la Christos 1880, întocmit după gradurile și clima Ungariei, Ardealului, Banatului și României. Anul al douăzeci și nouălea, Sibiu, Editura și tiparul Tipografia archidiecesană, strada Măcelarilor nr.47. Deci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ducatul Bucovinei anul 1869.” Începe cu „Tratatul de stat din 2 iunie 1868 dintre monarhia austro-ungară și regatul Suedia și Norvegia pentru extrădarea reciprocă a indivizilor care au comis o crimă.” Foaea era redactată în limba română dar cu litere chirilice și era destinată cetățenilor celor opt ținuturi oficiale politice (Capitanaturi ținutale districtuale: Cernăuți, Coțman, Vijnîtu, Storojineț, Rădăuți, Suceava, Câmpulung, Siret). În 1898 redactor al „Foilor legilor imperiale” era George Popovici (T. Robeanu). * T. Robeanu, George Popovici - adevăratul său nume (20
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
devenită parțial protestantă În secolul al XVI-lea). Polonezii, deși slavi, aparțineau, prin catolicism, spațiului latin. Românii, deși vorbeau o limbă romanică, aparțineau, prin ortodoxie, spațiului slav. Ei chiar scriau, și aveau să scrie până În plin secol XIX, cu caractere chirilice, la fel ca bulgarii, sârbii și rușii. Ce contează mai mult: originile Îndepărtate, sau sinteza culturală a fiecărei epoci? Într-un sens, polonezii erau pe atunci mai latini decât românii! Românii și-au descoperit latinitatea În secolul al XVII-lea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Huși provine de la pârâul omonim, iar din punct de vedere etimologic, numele moldovenești de persoane Hus, Husul, Husea derivă din ucr. gγs´ (gâscă). Lingvistul susținea că toponimul Huși prezintă s, nu ș, aducând drept argument pisania de la 1497 (cu caractere chirilice), care se află deasupra ușii principale a bisericii Episcopiei din Huși. Pornind de la faptul că pe această inscripție se citește VZ G2SO ("în Huși"), Emil Petrovici afirma că "lângă o trebuie să fie un ҳ care s-a șters cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]