641 matches
-
efectuarea diferitelor construcții și sarcini de întreținere a clădirilor. 7111 Constructori de case Constructorii de case ridică, întrețin și repară case și clădiri mici similare, utilizând atât tehnicile și materialele tradiționale, cât și pe cele moderne. 711101 muncitor constructor bârne, chirpici, piatră 711102 confecționer plăci din diverse materiale 711103 confecționer plase și pânze rabiț din stuf 711104 laborant pentru construcții de drumuri și construcții civile ---------- Ocupația "laborant pentru construcții de drumuri și construcții civile" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
efectuarea diferitelor construcții și sarcini de întreținere a clădirilor. 7111 Constructori de case Constructorii de case ridică, întrețin și repară case și clădiri mici similare, utilizând atât tehnicile și materialele tradiționale, cât și pe cele moderne. 711101 muncitor constructor bârne, chirpici, piatră 711102 confecționer plăci din diverse materiale 711103 confecționer plase și pânze rabiț din stuf 711104 laborant pentru construcții de drumuri și construcții civile ---------- Ocupația "laborant pentru construcții de drumuri și construcții civile" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
tehnicilor moderne de creștere a performanțelor energetice în clădirile de învățământ Securitatea la incendiu în contextul dezvoltării durabile Facultatea de Inginerie în Limbi Străine Analiza vulnerabilității la seism a construcțiilor tradiționale cu structură din lemn și umplutură din zidărie sau chirpici Metode experimentale de testare a soluțiilor de reabilitare a clădirilor de patrimoniu din lemn Răspunsul seismic al terenului înainte, în timpul și după un cutremur de mare magnitudine Studii teoretice și cercetări experimentale privind îmbinările cu tije metalice utilizate la construcțiile
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
tehnicilor moderne de creștere a performanțelor energetice în clădirile de învățământ Securitatea la incendiu în contextul dezvoltării durabile Facultatea de Inginerie în Limbi Străine Analiza vulnerabilității la seism a construcțiilor tradiționale cu structură din lemn și umplutură din zidărie sau chirpici Metode experimentale de testare a soluțiilor de reabilitare a clădirilor de patrimoniu din lemn Răspunsul seismic al terenului înainte, în timpul și după un cutremur de mare magnitudine Studii teoretice și cercetări experimentale privind îmbinările cu tije metalice utilizate la construcțiile
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
și alte roci dure similare tăiate cu ferestrăul sau în alt mod, în bloc sau în plăci pătrate sau dreptunghiulare cu o grosime egală sau mai mică de 25 cm 2518 20 00 Dolomită calcinată sau sinterizată 2518 30 00 Chirpici de dolomită 2530 40 00 Oxid de fier micacee naturale 2804 61 00 2804 69 00 Siliciu 2805 11 00 2805 19 00 Metale alcaline 2805 21 00 2805 22 00 Metale alcalino-pământoase 2805 30 Metale de soluri rare, scandiu
jrc3754as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88915_a_89702]
-
Alexandru Drăghici în control - El însuși a scăpărat din bricheta de paisprezece carate Ridicând lancia torței celei mai înflăcărate Asupra ălui mai necăjit dintre sate. A doua noapte au dat drumul pe uliță tanchetelor cu tricolor Zguduind bine casele de chirpici, să cadă peste locuitorii lor. Ce iute-i copleșesc pe țărani pânzele cu vopselurile cele trei zise naționale, Mai cumplit decât cutremurele ce aruncă lumea la șapte poștii devale. Oricâtă nedreptate și jaf ar aduce stăpânirile asupra lor Primesc biciul
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
rol determinant în susținerea cadrului de viață prin încurajarea turismului și a activităților de producție artizanale, a specializării pe domenii astăzi puțin acoperite, dar care pot conduce la susținerea unui curent ecologist în zona construcțiilor, precum tehnicile de construire în chirpici, de realizare a învelitorilor din stuf, de confecționare a șindrilei. O astfel de abordare poate fi ulterior preluată și susținută de Institutul Național al Patrimoniului care, prin programe dedicate patrimoniului vernacular, poate derula restaurări ciclice pentru astfel de obiective. O
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
În urma marilor inundații din acel an, au fost afectate cartierele Gară și Cazărmi. Acum se va organiza treptat un nou cartier denumit Deal, între zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. În zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
Tiream, Căuaș și Moftin. Numele orașului ("villa Karul") apare într-un document datat din 1320, dar întemeierea localității este anterioară acestei date. În secolul al XIV-lea localitatea era o așezare mică, cu câteva străduțe, casele țăranilor fiind făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul satului. Gospodăriile sunt în număr de 1.062 și oarecum asemănătoare între ele: casele sunt construite din chirpici sau cărămizi, iar gardurile sunt în majoritate din lemn. În apropiere de centrul satului se află cimitirul, unde pe lângă mormintele obișnuite, au început să apară și cavouri. Cel mai vechi mormânt este al unui bărbat (1880- 1912). La data de
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
pentru consum propriu sau povară, sătul având un grup de văcari care se ocupă de vite și căi (îi duc în pădure la păscut, pe pășunea de lângă izvor). Se comercializează în cantități mici toate roadele. Casele bătrânești sunt construite din chirpici, iar acoperișul are pantă mică, întrucat precipitațiile sunt reduse. Casă tradițională este alcătuită dintr-un hol, o bucătărie de iarnă și/sau una de vară, camera de zi/dormitor și odaie de curat, unde de regulă era ținută zestrea.
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren.
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
silex, lame, etc. atribuite paleoliticului superior. În punctul " Curtea Veche", "La Curte" sau "Lutăria De La Școală" situat în partea de est, sud-est de satul Todireni, pe o terasă de 5m între Sitna și Jijia au fost găsite resturi de ceramică, chirpici ars, cărbuni, cenușă și oase de animale, de asemenea piese de silex și fragmente ceramice aparținând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 și B1 în asociere cu fragmente de ceramică de tip Cucuteni - C. Tot în acest punct s-au
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
lut cu două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la iveală fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului și fragmente
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice din secolul XIV-XVII
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
străbăteau localitățile. Condițiile istorico-geografice specifice au făcut ca până pe la 1850, principala formă de locuință să fie bordeiul îngropat sau semi-îngropat. Un diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai mai târziu de către un călător englez: "Satele prin care
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai mai târziu de către un călător englez: "Satele prin care am trecut, formate în cea mai mare parte din bordeie, prezentau același aspect deprimant ca acelea pe care le văzusem cu șaptesprezece ani în
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
trăiau mai multe ființe umane." Începând cu anul 1864, odată cu constituirea comunelor și apariția primelor reglementări privind construcția de locuințe, bordeele dispar treptat locul acestora fiind luat de primele case de suprafață. Ele erau locuințe scunde, cu pereții ridicați din chirpici, vălătuci, sau pur și simplu lut, cu acoperișul din trestie, coceni sau paie, cu podeaua din lut bătut cu maiul, cu ochiuri mici de fereastră, de cele mai multe ori goale sau, mai târziu acoperite cu bășici de porc sau hârtie. Ulterior
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
maiul, cu ochiuri mici de fereastră, de cele mai multe ori goale sau, mai târziu acoperite cu bășici de porc sau hârtie. Ulterior apar pereții și tavanele din nuiele lipite cu lut, sau pereții din paiantă: schelet de lemn cu umplutura din chirpici sau lut simplu. Într-un raport de inspecție de la 1895, medicul județului Brăila nota că "la Bordeiu-Verde stradele sunt regulate, bine întreținute, casele sunt făcute de gard, lipite cu pământ, cu câte două trei camere, destul de înalte luminate prin ferestre
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
al comunității, în apropierea unui mic lac de acumulare, locul numit ”La Dig”) urmele unei așezări aparținând culturii Tei (în aceasta regiune sunt puține așezări de acest tip). S-au găsit la suprafață și într-o râpă fusaiole, fragmente de chirpici (material din care erau construite casele), fragmente ceramice cu decor specific acestei culturi și fragmente de zgură, dovadă a practicării prelucrării bronzului. Tot lângă sat, dar în partea dinspre sud, s-au identificat la suprafață urmele unei așezări din Epoca
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
decor specific acestei culturi și fragmente de zgură, dovadă a practicării prelucrării bronzului. Tot lângă sat, dar în partea dinspre sud, s-au identificat la suprafață urmele unei așezări din Epoca Fierului, cu decor specific dacilor (brâu răsucit), fragmente de chirpici, fragmente ceramice, fusaiole. Nu s-au efectuat cercetări arheologice (sondaje sau săpături), descoperirile fiind în fază de semnalare. Pe de altă parte, vestigiile la suprafață sunt puține, cele două așezări, aparținând Epocii Bronzului, respectiv, Epocii Fierului, nefiind foarte mari conform
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
scot la suprafață, pe teritoriul Marinului, vestigii istorice aparținând civilizației dacice . La circa 1300 m spre vest de centrul satului Marin se află dealul numit „Dâmbul Lăcuțului”. De pe vârful acestui deal au fost culese câteva fragmente ceramice și bucăți de chirpici. Fragmentele ceramice, lucrate cu mâna și ornamentate cu brâu alveolar și un fragment de fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin civilizației dacice clasice (sec. III-IV d. Hr). În “Campania 2000” a Muzeului de Istorie și
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
trei ani, prin efortul primăriei Ștefan cel Mare, toate aceste drumuri intra-sătești au fost acoperite cu balast și piatră spartă (macadam) așa că locuitorii au scăpat de noroaiele care le făceau viața grea. Casele sunt construite în mare majoritate din chirpici sau vălătuci, mai rar din cărămidă arsă. Satul a fost electrificat între anii 1962-1964. Nu se știe căte familii de ruteni au întemeiat acest sat dar la catagrafia din anul 1820, satul avea 30 de "liude" ceea ce ar da cam
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
agricolă 100%, fără nici un tip de industrie, locuitorii practicând agricultura de subzistență. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici, unele trecând și centenarul. Satul are aproximativ 40 de gospodării. Ca peste tot in România și satul Costișa a fost lovit de migrarea locuitorilor către orașe, cele mai apropiate fiind Podu Turcului și Tecuci. Nu dispune de dispensar propriu, nici
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
se întretaie până ce ajung în cea principală și cu casele construite și dispuse neregulat. Singura construcție veche (mijlocul sec.XIX) este cea citată mai sus deoarece oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan cel Mare, toate "hudițele"(ulițele) au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat. Drumul de la DN 15 D și până în sat este
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]