1,028 matches
-
mixtă. Chisturile au un conținut lichidian de culoarea și consistența uleiului de motor: maro închis, turbid și destul de gros. Uneori, lichidul poate fi galben iar consistența asemănătoare LCR-ului. Au fost de asemenea studiate enzimele și izoenzimele LDH din conținutul chistic: enzima LDH în valori crescute, dovadă a activității lichidului intrachistic, iar izoenzima LDH crescută fiind expresie a glicolizei anaerobe. Valorile ridicate ale acestor enzime sunt dovada malignității tumorii [3]. Capsula craniofaringioamelor este o membrană subțire, transparentă sau mai groasă, gri-albicioasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adiacente. Sunt descrise două variante histologice de craniofaringiom: tipul adamantin clasic și tipul papilar (papilar scuamos și adamantinomatos) [1,3,5]: 228 tipul adamantin: întâlnit în special la copii, dar poate apărea la orice vârstă. Tumora este heterogenă, cu componentă chistică și solidă. Calcificarile pot fi nodulare intratumorale sau periferice capsulare, dând aspectul de „coajă de ou”. Existența lor duce la creșterea ratei de recurență tumorală chiar și după o rezecție chirurgiaclă radicală, sugerând un prognostic rezervat. Tipul papilar scuamos: se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
neurooftalmologică sunt elementele standard necesare stabilirii unui diagnostic cât mai corect și instituirii unei strategii terapeutice. Tomografia computerizată cu rezoluție înaltă este definitorie în evaluarea modificărilor de structură osoasă de la nivelul bazei craniului, în determinarea prezenței calcificărilor, în identificarea porțiunii chistice și a limitei de demarcație de țesutul cerebral de vecinătate, după administrarea substanței de contrast. Calcificările apar hiperdense pe secțiunile CT și sunt evidențiabile la aproximativ 85% din copiii cu craniofaringioame, respectiv la aproximativ 40% din pacienții adulți [8,9
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a limitei de demarcație de țesutul cerebral de vecinătate, după administrarea substanței de contrast. Calcificările apar hiperdense pe secțiunile CT și sunt evidențiabile la aproximativ 85% din copiii cu craniofaringioame, respectiv la aproximativ 40% din pacienții adulți [8,9]. Conținutul chistic este de obicei hipodens, eventual izodens pe secțiunile CT, dar poate apărea și ca fiind inomogen în cazul necrozelor ori ale acumulărilor de cristale de colesterol. Secțiunile coronare sunt utile în evidențierea extensiei intraselare, a relației cu ventricolul III și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a parenchimului cerebral bazal (fig. 4.128) [9,10]. Rezonanța magnetică nucleară reprezintă investigația neuroimagistcă de elecție în diagnosticul pacienților cu craniofaringioame. Pe imaginile T2, T1 cu contrast craniofaringioamele se prezintă sub forma unei mase tumorale heterogene, supraselare cu porțiuni chistice și calcificări. Intensitatea de semnal a conținutului chistic în T1 variază între hiper și hipointens, expresie a conținutului heterogen al chistului. Peretele chistului captează substanța de contrast la fel ca și porțiunile solide ale tumorii (fig. 4.129). Chistele cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
10]. Rezonanța magnetică nucleară reprezintă investigația neuroimagistcă de elecție în diagnosticul pacienților cu craniofaringioame. Pe imaginile T2, T1 cu contrast craniofaringioamele se prezintă sub forma unei mase tumorale heterogene, supraselare cu porțiuni chistice și calcificări. Intensitatea de semnal a conținutului chistic în T1 variază între hiper și hipointens, expresie a conținutului heterogen al chistului. Peretele chistului captează substanța de contrast la fel ca și porțiunile solide ale tumorii (fig. 4.129). Chistele cu un conținut scăzut în proteine nu pot fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
controversată. Scopul intervenției chirurgicale, în opinia lui Chakrabarti și colab. [11] este rezecția a cât mai mult posibil din tumoră la prima intervenție, pentru tumora restantă fiind utilizată radiochirurgia. O altă categorie de neurochirurgi propun aspirarea stereotaxică și drenajul conținutului chistic, urmate opțional, de plasarea de radioizotopi sau de agenți chimioterapici (bleomicină) în cavitatea restantă, tratament care nu și-a dovedit în mod concludent eficacitatea [12,13]. Alți autori sunt adepții radiochirurgiei sau, cel mai adesea a rezecției chirurgicale subtotale însoțită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de diagnostic. Evaluarea oftalmologică este necesară pentru pacienții cu tumori supraselare (câmp și acuitate vizuală). Diagnosticul imagistic se face prin examinare RMN unde germinoamele apar fie ușor hipo- fie isointense pe secvențele T1 și ușor hiperintense pe secvențele T2. Arii chistice pot fi uneori observate. Germinoamele se încarcă tipic intens și omogen cu substanță de contrast (fig. 4.134 și 4.135). Este recomandabilă efectuarea stadiului tumoral prin examinarea RMN nativ al întregului neuroaxis, în vederea evidențierii eventualelor metastaze la nivel spinal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pterional, subfrontal, interemisferic anterior sau transventricular. Aspectul intraoperator al germinoamelor este cel al unor tumori de consistență relativ scăzută, gri-rozacee, în general mai slab delimitate (mai ales tumorile mai mari), putând infiltra elementele învecinate. Pot apare și zone hemoragice sau chistice intra-tumorale. Radioterapia reprezintă cea mai importantă componentă a tratamentului germinoamelor, acestea fiind tumori extrem de radiosensibile. Studiul multicentric prospectiv MAKEI a arătat supraviețuiri superioare de 90% fără recidivă tumorală cu doze utilizate de 30 Gy la nivelul tumorii și 15
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dintre tumori), cu 95% apărând înaintea vârstei de 36 de ani [11]. Histopatologic. Macroscopic, intra-operator, aceste tumori apar ca mase bine delimitate cu suprafața lobulată, bine delimitate, putând conține păr, cartilaj, os sau chiar dinți. Pot exista și componente chistice care conțin resturi celulare de natură dermică. Teratoamele imature diferă prin caracterul mai invaziv și probabilitatea mai mare de hemoragii intratumorale. Microscopic teratoamele conțin celule ale tuturor celor trei straturi germinale: ectoderm, mesoderm și endoderm. Teratoamele imature conțin celule mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unuia dintre cele trei straturi germinale, frecvent aceste celule fiind pozitive pentru CEA (antigen carcinoembrionic) sau alfa-fetoproteină [11]. Imagistica reflectă heterogenitatea histopatologică a teratoamelor, acestea având semnale diferite datorită conținutului diferit în lipide, componente de țesut moale, calcificări și elemente chistice. Teratoamele maligne au caracteristici similare, dar cu invazia structurilor de vecinătate. Pe examinarea CT acestea apar ca mase în general bine circumscrise (pot fi și multiloculare), conținând arii hipodense datorită componentei lipidice. Contrastarea se face (atât pe RMN cât și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivel medular, trunchi cerebral sau cerebel. În structura lor intră celule neuronale ganglionare și gliale neoplazice, celularitatea este moderată, rar apare pleiomorfism celular sau mitoze. Macroscopic apar ca tumori ferme, bine delimitate, de culoare gri ce pot avea componente chistice. Prezentarea clinică. Cel mai frecvent apar episoadele comițiale (pentru tumorile supratentoriale) - 40% din cazurile de epilepsie de lob temporal sunt date de această leziune [26]; poate apare cefalea, vertijul sau ataxia (pentru leziunile de fosă posterioară) sau paraplegia/pareza pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizarea tumorii, poate evolua luni de zile dar pot fi diagnosticate astfel de tumori și după decade de evoluție. Diagnostic imagistic. În general, ele sunt hipopână la isointense în T1 pe RMN, hiperintense și heterogene pe secvențele T2, cu componente chistice, calcificate sau solide. Edemul vasogenic apare rar (spre deosebire de glioame, cu care aceste tumori sunt frecvent confundate preoperator și la care edemul apare mai frecvent), efectul de masă este redus (cu excepția celor situate la nivelul fosei posterioare), priza de contrast este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și varianta unor leziuni hiperdense pe CT, fără priză a substanței de contrast și cu minim efect de masă, caz în care pe RMN apar leziuni cu intensități mixte în T1 și hipointense în T2 [33], eventual și cu componentă chistică. Tratamentul acestor leziuni este exclusiv chirurgical, postoperator obținându-se un control bun al episoadelor comițiale și rezultate bune privind supraviețuirea de lungă durată. Există puține date despre terapia adjuvantă în cazul acestor tumori [31]. NEUROCITOMUL CENTRAL Este o tumoră rară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu vârste mici, aceste tumori pot ajunge la dimensiuni mari până la expresia clinică. Imagistica acestor tumori este comună pentru întregul grup, ele apărând pe examenul CT nativ ca fiind mase hiperdense ce iau relativ omogen contrast, putând avea și regiuni chistice. Mici arii calcificate pot apare, calcificările mari sunt rare. Pe secvențele RMN, aceste tumori sunt de obicei izo sau hipointense în T1 și hiperintense în T2, încărcându-se puternic cu substanță de contrast (fig. 4.142). Pe aceste imagini pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
turcică goală [2]. Diagnosticul imagistic Rezonanța magnetică nucleară reprezintă examinarea imagistică de elecție pentru detectarea chistului de pungă Rathke, deși aspectul heterogen, face ca diagnosticul preoperator al acestuia să fie unul difícil. Chistul de pungă Rathke apare ca o leziune chistică selară, bine delimitată, cu un perete subțire ce poate fi hiperintens, conținut hipo sau izointens în T1 (funcție de conținutul proteic), fără captare a contrastului în cele mai multe cazuri; captare a substanței de contrast întâlnim în caz de extravazare a conținutului chistic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
chistică selară, bine delimitată, cu un perete subțire ce poate fi hiperintens, conținut hipo sau izointens în T1 (funcție de conținutul proteic), fără captare a contrastului în cele mai multe cazuri; captare a substanței de contrast întâlnim în caz de extravazare a conținutului chistic și de modificări inflamatorii la nivelul capsulei (fig. 4.147). În secvențele T2 apar a fi hiperintense. Chistele de dimensiuni mari pot avea aspectul de „dumbbell shaped”, prin extensia lor supraselară. Tomografia computerizată este utilă pentru evidențierea remodelării osoase asociate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rezecția în totalitate a pereților chistului. Un aspect interesant în ce privește tratamentul este scăderea în dimensiuni a chistului consecutiv administrării unor doze mari de steroizi; mecanismul fiziopatologic este neclar, steroizii se presupune că ar avea efect în secreția și absorbția conținutului chistic [3]. În dreapta, examen CT imediat postoperator ce relevă ablația completă a chistului. CHISTUL EPIDERMOID Tumorile epidermoide sunt leziuni benigne, congenitale care se poate dezvolta la nivel spinal sau intracranial, din reminiscențe ectodermale în timpul perioadei de neuroembriogeneză fiind cunoscute in literatura
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
spinale și susține ca acestea s-ar forma în urma puncțiilor lombare repetate și teoría inflamatorie sustine ca atit resturile epiteliale congenitale cat si metaplazia infamatorie dobândită, pot duce la apariția epidermoidelor urechii medii [5,6]. Epidemiologie Tumorile epidermoide sunt leziuni chistice mai puțin frecvente, reprezentând aproximativ 0,2- 1,8% din tumorile cerebrale, respectiv 7-9% din toate tumorile unghiului pontocerebelos. Chistele epidermoide pot avea atât localizare intradurală (de obicei extra-axială) cât și extradurală (de obicei cu localizare la nivelul oaselor convexitale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care nu captează substanța de contrast. Noi utilizăm examinarea CT și pentru controlul imediat postoperator, pentru a evalua eventualele complicații hemoragice (fig. 4.150). Diagnosticul diferențial Trebuie făcut cu chistul arahnoidian, chistul pungii Rathke, craniofaringiomul sau cu alte leziuni tumorale chistice. Diagnosticul diferențial cu chistul arahnoidian este relativ ușor având în vedere aspectul tomografic diferit al chistului epidermoid comparativ cu imaginea lichidiană din chistul arahnoidian și faptul că, în cazul chistului epidermoid, acesta are tendința de a se insinua de-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de prima intenție în rezecția majorității chisturilor (fig. 4.156). - Tehnicile microrchirurgicale stereotactice, care au câștigat teren la ora actuală, în comparație cu tehnicile clasice de abord transcranian; aspectul hiperdens pe CT sau în RMN, sugestiv pentru o vâscozitate crescută a conținutului chistic, cât și capsula fibroasa, groasă, fac însă dicilă intervenția chirurgicală; un rol important îl mai are devierea chistului, de mici dimensiuni, din dreptul acului de puncție stereotactică [15]. - Abordul transcalos - se poate realiza independent de prezența hidrocefaliei; deși literatura de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unor hemoragii. Obișnuit nu există captare a substanței de contrast (fig. 4.157), deși poate exista o oarecare captare la nivelul capsulei. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu chistul epidermoid sau dermoid, chistul arahnoidian, coloid, chistul pungii Rathke sau alte tumori chistice. Atitudinea terapeutică Tratamentul este în principal chirurgical, scopul fiind rezecția completă a chistului, deși este destul de dificil de realizat tehnic având în vedere aderența realizată de pereții chistului la structurile adiacente. Tehnic se poate realiza aspirația simplă a chistului, marsupializarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și neuroimagistică anuală. Aceeași recomandare de observație clinico-imagistică o indicăm în cazul leziunilor descoperite incidental. O mențiune aparte subliniem în cazul leziunilor pseudo-tumorale descoperite incidental sau ca urmare a unor acuze nespecifice, cum sunt chistele arahnoidiene, lipoamele sau leziunile imagistic chistice de mici dimensiuni care sunt descrise în regiune. Subliniem faptul că datorită vascularizației venoase abundente din zonă, pe anumite secțiuni, în special sagitale, nativ sau post-contrast, pot apărea imagini ce sugerează existența unui chist. Acestea nu reprezintă altceva decât cercuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe datele imagistice furnizate de RMN cuprinde următoarele tipuri de tumori de trunchi: Tip I: tumori intrinseci, difuze, hipodense pe CT, hipointense în T1-MRI, fără captare semnificativă a contrastului. Tip II: tumori intrinseci și focale, care pot fi solide ori chistice. Tip III: tumori exofitice, atât dorsale cât și laterale. Tip IV: tumori cervico- bulbare. Glioamele difuze de trunchi sunt cele mai frecvent întâlnite tumori ale trunchiului cerebral, reprezentând aproximativ 60-75% din toate neoplasmele acestuia. În general, au dimensiuni de peste 2
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
că MRI furnizează un diagnostic cu specificitate înaltă în cazul glioamelor difuze [11]. Studii mai recente prezintă însă o serie de argumente în favoarea biopsiei stereotactice pentru un diagnostic cât mai exact. Glioamele focale sunt leziuni mici, bine circumscrise, solide sau chistice, localizate atât în mezencefal cât și în punte ori bulb. Pot fi solide sau chistice și întotdeauna au o margine de demarcație distinctă față de țesutul cerebral normal pe MRI. Prezintă un grad redus de infiltrare și edem perilezional iar captarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]