3,011 matches
-
vulgar, trivial, injurios. Sunt mitomani, obraznici și calomniatori, răzbunători cu tendință la dominare. Viața sexuală apare precoce. Sunt leneși și inactivi cu performanțe școlare mediocre. g) Instabilii intermitenți. Au o ereditate psihopatică foarte încărcată. Manifestările au o tendință de apariție ciclică. Posedă inteligență normală sau peste medie. Emotivi, susceptibili, neliniștiți și obosesc ușor. Au o voință slabă. Sunt foarte afectuoși cu unele persoane și reținuți cu altele. h) Instabilii epileptici. La aceștia se notează o ereditate epileptică, trăsături psihopatice, etilism și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de alcool. De multe ori ceea ce etichetăm din punct de vedere diagnostic, în psihiatrie, prin alcoolism, este, sub aspect psihopatologic, expresia clinică a unor tulburări psihice, nevroze de eșec, complexe de inferioritate, dependență afectivă, abandon-eșec, epilepsie larvată sau boli afective ciclice. Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în primul rând prin obișnuință și dependență, acestea fiind reprezentate de următoarele: - tulburări psihice acute
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o depresie. Depresia poate fi psihică, somatică sau psihosomatică (A. Porot). Depresia nu este în mod obligatoriu o stare patologică, ci este, în primul rând, o stare de dispoziție afectivă a omului, fie în raport cu circumstanțele vieții cotidiene, fie în raport cu „variațiile ciclice” ale naturii persoanei sale, sau cu natura „endonului” său. Orice dispoziție emoțional-afectivă are trei momente: - etapa de echitimie, de echilibru emoțional, reprezentând „punctul de normalitate”, - stare depresivă, de tristețe, - starea maniacală, de euforie, bună dispoziție. Se descriu două modele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere psihopatologic, de „simptomele cheie”, și anume: inhibiția elanului vital, dispoziția fundamentală depresivă, angoasa. În sensul acesta P. Kielholz distinge trei clase de depresii: 1) Depresiile somatogene: depresiile organice, depresiile simptomatice. 2) Depresiile endogene: depresiile schizofrenice, depresiile ciclice, depresiile periodice, depresiile tardive. 3) Depresiile psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar al stărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptomatologie clinică. P. Berner, H. Katschning și W. Poldinger au remarcat existența unei importante relații psihopatologice între formele atinice, ca tablou clinic și evoluție a tulburărilor afective (sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de evoluție variată. Stările maniacale Stările maniacale sunt tulburări afective complexe, realizând o entitate clinico-psihiatrică specifică și autonomă de tipul unei psihoze, caracterizată printr-o excitație psiho-motorie simplă care poate atinge grade de manifestare violentă și dezordonată, cu o evoluție ciclică de natură endogenă. Din punct de vedere psihopatologic, stările maniacele sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere psihopatologic, PMD este caracterizată prin apariția periodică, ciclică, a unor accese depresive sau maniacale alternante. Tulburările sunt predominante în sfera afectivă, în activitatea bolnavilor și în comportament. Pot fi și forme monopolare, în care se notează evoluția clinică periodică a crizelor de manie sau a crizelor de melancolie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o dovadă a faptului care pledează în favoarea naturii endogene a acestui tip de tulburări psihice. Există, în felul acesta, tendința de a reuni în cadrul aceluiași grup nosologic al psihozei unice toate psihozele endogene. Unii autori vorbesc despre psihozele delirante ciclice, de tipul ciclofreniei (Al. Obregia) care sunt de fapt psihoze endogene schizo-afective, în raport cu „psihozele endogene unice”, concept asupra căruia vom mai reveni. R. Tölle, când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unice toate psihozele endogene. Unii autori vorbesc despre psihozele delirante ciclice, de tipul ciclofreniei (Al. Obregia) care sunt de fapt psihoze endogene schizo-afective, în raport cu „psihozele endogene unice”, concept asupra căruia vom mai reveni. R. Tölle, când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Unii autori vorbesc despre psihozele delirante ciclice, de tipul ciclofreniei (Al. Obregia) care sunt de fapt psihoze endogene schizo-afective, în raport cu „psihozele endogene unice”, concept asupra căruia vom mai reveni. R. Tölle, când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care domină din punct de vedere psihopatologic, tulburările de gândire, fie de tip maniacal-disociat, fie de tip inhibat. 3) Psihozele de motilitate hiperkinetice și akinetice, în care predomină tulburările de tip motor, fie de agitație, fie de tip catatonic. Psihozele ciclice Psihozele bipolare cu evoluție ciclică trebuiesc diferențiate de grupa psihozelor maniaco-depresive, precum și de grupa psihozelor schizofrenice, întrucât ele constituie un grup nosologic independent de tulburări psihice, fapt precizat de numeroși specialiști din domeniu (K. Kleist, E. Fünfgeld, K. Leonhard). Aceștia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere psihopatologic, tulburările de gândire, fie de tip maniacal-disociat, fie de tip inhibat. 3) Psihozele de motilitate hiperkinetice și akinetice, în care predomină tulburările de tip motor, fie de agitație, fie de tip catatonic. Psihozele ciclice Psihozele bipolare cu evoluție ciclică trebuiesc diferențiate de grupa psihozelor maniaco-depresive, precum și de grupa psihozelor schizofrenice, întrucât ele constituie un grup nosologic independent de tulburări psihice, fapt precizat de numeroși specialiști din domeniu (K. Kleist, E. Fünfgeld, K. Leonhard). Aceștia au descris trei grupe de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
euforie. - dispoziție extatică cu idei misionare și mesianice; - iluzii și halucinații cu conținut conform cu dispoziția afectivă; - expresie mimică euforică, gesturi și mișcări patetice. 2) Psihozele confuzive excitant-inhibante Ca și în cazul formelor precedente și acest grup de psihoze cu evoluție ciclică prezintă manifestări dublu polarizate, fie către polul excitabil, fie către polul inhibat, așa cum se poate vedea în cele de mai jos. Polul excitabil Polul inhibat - gândire incoerentă cu logoree; - incoerența alegerii subiectului, digresiuni; - dificultăți tranzitorii de recunoaștere a persoanelor; - delir
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai scăzută decât în cazul psihozelor anxios-euforice. - inhibiția gândirii cu perplexitate; - perplexitate ideativă a semnificațiilor (percepție delirantă); - delir de interpretare cu perplexitate; - iluzii și halucinații. 3) Psihozele motorii hiperkinetic-akinetice Ca și formele mai sus descrise și această grupă de psihoze ciclice prezintă două categorii principale de tulburări psihopatologice, centrate pe polul hiperkinetic sau pe polul akinetic, așa cum se poate desprinde din cele de mai jos: Polul hiperkinetic Polul akinetic - creșterea mișcărilor expansive și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi (distragere hiperactivă). - scăderea sau diminuarea mișcărilor expansive și reactive; - pierderea vorbirii spontane, mutism; - mișcări voluntare lente sau absente. Existența acestui grup de psihoze ciclice, precum și cel al schizofreniei afective, ne obligă în mod serios să reflectăm la raporturile sau mai exact la frontierele psihopatologice dintre grupul psihozelor afective pure și grupul psihozelor schizofrenice. Se poate oare trasa o frontieră între acestea? Nu trebuie să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al schizofreniei afective, ne obligă în mod serios să reflectăm la raporturile sau mai exact la frontierele psihopatologice dintre grupul psihozelor afective pure și grupul psihozelor schizofrenice. Se poate oare trasa o frontieră între acestea? Nu trebuie să considerăm psihozele ciclice și pe cele schizo-afective ca reprezentând forme psihotice intermediare ? Trebuie reflectat serios la acest aspect. W. Walcher face o analiză a psihozelor endogene, căutând să desprindă existența unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pune problema dacă psihozele debililor pot fi puse în relație cu starea de fapt a debilității mintale și modul în care trebuie considerată aceasta. Sunt semnalate, deosebit de frecvent, ca forme de manifestare ale psihozelor debililor, stările episodice de excitație. Psihozele ciclice sunt rar semnalate la debilii mintali, în schimb sunt semnalate psihoze de tip schizofrenic cunoscute sub denumirea de „schizofrenie grefată” (pe fondul psihic al debilității mintale). În aceste cazuri, debilitatea mintală acționează în sens patoplastic, ea dând o formă particulară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
distribuția tulburărilor psihosomatice; asocierea unor tulburări psihosomatice diferite la același individ, exprimă o anumită „predispoziție” pentru acest tip de afecțiuni; antecedentele patologice familiale pun în evidență o anumită predispoziție pentru tulburările psihosomatice transmise ereditar; existența unei manifestări cu caracter periodic, ciclic, a tulburărilor psihosomatice ale unei categorii de indivizi predispuși. J.L. Halliday denumește tulburările care corespund acestor criterii afecțiuni psihosomatice, iar J. Groen le numește psihosomatoze. Despre relația dintre afecțiunile somatice și psihice am vorbit deja anterior, când ne-am referit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de zei era caracteristica distinctivă a „umanității” (humanitas, humantatis) față de bestialitate și barbarie. Era, în esență, un curriculum vitae, o „cursă circulară a vieții”. Era ceea ce elinii numiseră paideia sau, mai precis, enkyklios paideia ( e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și civilizației euroatlantice formării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aducând, totodată, „liniștea interioară” și „redresarea sufletească”14. Hermeneutica mitologică a sensurilor conotativetc "Hermeneutica mitologică a sensurilor conotative" Pentru decriptarea sensurilor alegorico-mitice cuprinse în expresiile enkyklios paideia și curriculum vitae este necesară o hermeneutică a textului din Odiseea. Totul pare „ciclic” și riguros rânduit în Odiseea. Destinul lui Ulise este un cerc alcătuit triadic din decade (avea 30 de ani când a plecat la Troia; drumul spre Troia a durat 10 ani, războiul troian a durat 10 ani și tot 10
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Kirke înseamnă „cerc, ciclu” (kirko"), de la care romanii au derivat circus și circum (ca în Circus Maximus). De la credința în kirkos au derivat, de asemenea, Pitagora și Școala pitagoreică din Crotona (secolul al VI-lea î.Hr.), teoria metempsihozei, a reîncarnării ciclice a sufletelor, a reîncarnării periodice, asemenea ciclului vegetației. Dar Kirke este extrem de primejdioasă: este viața însăși, plină de capcane; tot „Kirke” era numită de către elini și o specie de păsări de pradă - un uliu viclean care răpea din zbor animalele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de procreație, căsătorie, creșterea copiilor etc. O educație sexuală și maternă asimilată însămânțării, îngrijirii și recoltării plantelor comestibile era diriguită de un curriculum formal, probabil sever, alcătuit și desfășurat prin numeroase rituri de inițiere în secretele nașterii, morții și renașterii ciclice a vieții. Este aproape sigur însă că această practică a asociat și un hidden curriculum care permitea promiscuitatea sexuală, mai ales incestul (matern, patern și fratern)7. Spre sfârșitul Mezoliticului însă, s-a impus interdicția incestului care, în Neolitic, a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o vor împrumuta, mai târziu, pentru a dezvălui sensurile ascunse în textul Sfintei Scripturi). Învățăceii eleniști învățau, de exemplu, că Ulise este un simbol de înțelepciune, că Penelopa este un simbol de fidelitate, că Odiseea este o parabolă a destinului ciclic, a predestinării soartei. Această interpretare a fost preluată de filosofii latini, dând naștere expresiei curriculum vitae - și, iată, o folosim și noi pentru a clarifica expresia curriculum educațional...) Etica era nu numai o obsesie școlară. Ea îi obseda pe toți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A rezolvat un fel de teorie generală și abstractă a construirii curriculumului, cu vădite ambiții de universalitate. Modelul lui McGee este, după opinia sa, aplicabil la toate nivelurile învățământului și în orice condiții socioculturale. El nu este liniar, dar nici ciclic. McGee consideră că suportul oricărei dezvoltări curriculare trebuie să fie „dinamica oricărui proces de schimbare care are loc în contexte complexe” (McGee, 1997, p. 44). Schematic, modelul lui McGee arată astfel: Fig. 10.5 - Modelul dinamic al lui McGee (1997
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]