783 matches
-
ar fi fost coordonate de jurnalistul Bill Mills. Dar planurile au fost date peste cap de invazia germanilor, iar cursa a fost întreruptă până în anul 1947 (vezi Turul Franței în timpul celui de-al doilea război mondial). Cu toate că, imediat după război cicliștii germani au concurat în echipe mixte, prima formație germană a luat startul abia în ediția din anul 1960. De atunci, Turul a debutat de 3 ori în Germania: Köln - 1965, Frankfurt - 1980 și Berlinul de Vest - 1987, la cea de-
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
încasat, fiecare, câte 8.000 € (pentru contratimpul pe echipe s-au oferit 10.000 €). Câștigătorul clasamentului pe puncte și cel al clasamentului cățărătorilor au fost recompensați cu câte 25.000 € fiecare. Cel mai bine clasat tânăr, precum și cel mai combativ ciclist al competiției au obținut un premiu în valoare de 20.000 € fiecare. Cea mai bine plasată echipă (stabilită prin cumularea timpilor celor mai buni trei cicliști din fiecare echipă), la finalul Turului, a încasat 50.000 €. În amintirea fondatorului Turului
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
cu câte 25.000 € fiecare. Cel mai bine clasat tânăr, precum și cel mai combativ ciclist al competiției au obținut un premiu în valoare de 20.000 € fiecare. Cea mai bine plasată echipă (stabilită prin cumularea timpilor celor mai buni trei cicliști din fiecare echipă), la finalul Turului, a încasat 50.000 €. În amintirea fondatorului Turului Franței se oferă premiul special „Souvenir Henri Desgrange” celui care trece primul peste Col du Galibier, acolo unde se regăsește de altfel un monument ridicat în
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Souvenir Henri Desgrange” celui care trece primul peste Col du Galibier, acolo unde se regăsește de altfel un monument ridicat în memoria lui Desgrange. În anii în care cățărarea de pe Galibier nu este prevăzută în traseul cursei, premiul se acordă ciclistului care trece primul peste cățărarea aflată la cea mai mare altitudine în acel an. Spre exemplu, în anul 2008 acest premiu a fost oferit sportivului ce a trecut primul peste Col de la Bonette. Un premiu similar se acordă la capătul
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
acest premiu a fost oferit sportivului ce a trecut primul peste Col de la Bonette. Un premiu similar se acordă la capătul cățărării de pe Col du Tourmalet, acolo unde a fost construit memorialul Jacques Goddet, succesorul lui Desgrange. Scopul principal al cicliștilor este acela de obține victoria în clasamentul general. Dar pe lângă acesta mai există alte trei clasamente separate: cel pe puncte, cel al cățărătorilor și cel al celui mai bun tânăr. Liderul fiecăruia dintre aceste clasamente poartă câte un tricou distinctiv
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
în clasamentul general. Dar pe lângă acesta mai există alte trei clasamente separate: cel pe puncte, cel al cățărătorilor și cel al celui mai bun tânăr. Liderul fiecăruia dintre aceste clasamente poartă câte un tricou distinctiv. În cazul în care un ciclist ocupă prima poziție în două sau mai multe clasamente, el va îmbrăca tricoul cel mai prestigios. Celelalte tricouri care îi revin de drept vor fi purtate de ocupanții pozițiilor secunde în clasamentele respective. Culorile tricourilor distinctive din Turul Franței au
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de ziarul La Gazzetta dello Sport, ale cărui pagini sunt colorate în roz, liderul clasamentului general al acestei competiții îmbracă un tricou roz. Tricoul galben () este purtat de liderul clasamentului general. Acesta se întocmește prin însumarea timpilor obținuți de fiecare ciclist în fiecare etapă. Ciclistul cu cel mai mic timp astfel totalizat, primește la sfârșitul fiecărei etape un tricou galben și dreptul de a porni primul în etapa următoare, îmbrăcat în respectivul tricou. Ciclistul care primește tricoul galben după ultima etapă
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
dello Sport, ale cărui pagini sunt colorate în roz, liderul clasamentului general al acestei competiții îmbracă un tricou roz. Tricoul galben () este purtat de liderul clasamentului general. Acesta se întocmește prin însumarea timpilor obținuți de fiecare ciclist în fiecare etapă. Ciclistul cu cel mai mic timp astfel totalizat, primește la sfârșitul fiecărei etape un tricou galben și dreptul de a porni primul în etapa următoare, îmbrăcat în respectivul tricou. Ciclistul care primește tricoul galben după ultima etapă a Turului, cea de la
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
întocmește prin însumarea timpilor obținuți de fiecare ciclist în fiecare etapă. Ciclistul cu cel mai mic timp astfel totalizat, primește la sfârșitul fiecărei etape un tricou galben și dreptul de a porni primul în etapa următoare, îmbrăcat în respectivul tricou. Ciclistul care primește tricoul galben după ultima etapă a Turului, cea de la Paris, este declarat câștigătorul Turului Franței. Câștigătorul primului Tur al Franței nu a purtat ca semn distinctiv acest tricou, ci o banderolă verde. Tricoul galben a fost acordat pentru
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
ci o banderolă verde. Tricoul galben a fost acordat pentru prima dată lui Eugène Christophe, care l-a purtat în 19 iulie 1919, în etapa a cărui start a fost dat la Grenoble. Totuși, la vârsta de 67 de ani, ciclistul belgian Philippe Thys (câștigător al Turului în anii 1913, 1914 și 1920) a declarat pentru revista belgiană "Champions et Vedettes" că în 1913, Henri Desgrange l-a rugat să poarte un tricou distinctiv, oferindu-i unul galben. Thys a refuzat
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
1913, Henri Desgrange l-a rugat să poarte un tricou distinctiv, oferindu-i unul galben. Thys a refuzat, argumentând că purtând acel tricou ar fi devenit mult mai vizibil în pluton și ca atare, mai ușor de atacat de ceilalți cicliști. El a spus: El a vorbit și de anul următor când „am câștigat prima etapă, dar am pierdut-o pe cea de-a doua în fața lui Bossus, din cauza unui cauciuc. În etapa următoare, după o căzătură, tricoul galben a ajuns
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
-o pe cea de-a doua în fața lui Bossus, din cauza unui cauciuc. În etapa următoare, după o căzătură, tricoul galben a ajuns să fie purtat de Georget.” Istoricul Turului Franței, Jacques Augendre, l-a descris pe Thys ca fiind „un ciclist valoros ... recunoscut pentru inteligența sa” și a susținut că afirmațiile sale „par a fi lipsite de orice suspiciune”. Dar: „Niciun ziar nu menționează existența vreunui tricou galben în Turul Franței, înainte de război. Lipsindu-ne martorii, nu putem rezolva această enigmă
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
recunoscut pentru inteligența sa” și a susținut că afirmațiile sale „par a fi lipsite de orice suspiciune”. Dar: „Niciun ziar nu menționează existența vreunui tricou galben în Turul Franței, înainte de război. Lipsindu-ne martorii, nu putem rezolva această enigmă.” Primul ciclist care a purtat tricoul galben din prima până în ultima etapă a fost italianul Ottavio Bottecchia, în 1924. Nicolas Frantz (1928) și Romain Maes (1935) sunt ceilalți doi sportivi care au reușit această performanță. Prima companie care a oferit un premiu
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
ceilalți doi sportivi care au reușit această performanță. Prima companie care a oferit un premiu zilnic purtătorului tricoului galben a fost Sofil, o companie de prelucrare a lânii. Acest lucru se petrecea în anul 1948. Cel mai mare număr de cicliști ce au îmbrăcat tricoul galben într-o singură zi este trei: Nicolas Frantz, André Leducq și Victor Fontan au fost înregistrați în 1929 cu același timp la sfârșitul uneia din zilele Turului acelui an. În acel moment nu exista nicio
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
zi este trei: Nicolas Frantz, André Leducq și Victor Fontan au fost înregistrați în 1929 cu același timp la sfârșitul uneia din zilele Turului acelui an. În acel moment nu exista nicio regulă de departajare în astfel de cazuri. Patru cicliști au câștigat câte cinci ediții ale Turului Franței: Patru cicliști au câștigat câte trei ediții ale Turului Franței: Șapte cicliști au câștigat Turul Franței "și" Turul Italiei în același an: Cel mai tânăr câștigător al Turului Franței este Henri Cornet
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
au fost înregistrați în 1929 cu același timp la sfârșitul uneia din zilele Turului acelui an. În acel moment nu exista nicio regulă de departajare în astfel de cazuri. Patru cicliști au câștigat câte cinci ediții ale Turului Franței: Patru cicliști au câștigat câte trei ediții ale Turului Franței: Șapte cicliști au câștigat Turul Franței "și" Turul Italiei în același an: Cel mai tânăr câștigător al Turului Franței este Henri Cornet, care avea 19 ani în 1904. Următorul pe listă este
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
uneia din zilele Turului acelui an. În acel moment nu exista nicio regulă de departajare în astfel de cazuri. Patru cicliști au câștigat câte cinci ediții ale Turului Franței: Patru cicliști au câștigat câte trei ediții ale Turului Franței: Șapte cicliști au câștigat Turul Franței "și" Turul Italiei în același an: Cel mai tânăr câștigător al Turului Franței este Henri Cornet, care avea 19 ani în 1904. Următorul pe listă este Romain Maes, cu 21 de ani în 1935. Cel mai
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
2011), fiecare având la acele momente 34 de ani. Gino Bartali deține și recordul în ceea ce privește cea mai mare distanță în timp între două Tururi câștigate. Între prima și ultima sa victorie este o diferență de 10 ani (1938 și 1948). Cicliștii din Franța au obținut cele mai multe succese (36), urmați de cei din Belgia (18), Spania (13), Statele Unite ale Americii (10), Italia (9), Luxemburg (4), Elveția și Olanda (câte 2 fiecare) și Australia, Danemarca, Germania și Irlanda (câte 1 fiecare). Vezi și
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
fost La Belle Jardinière. Actualul sponsor este Pari Mutuel Urbain, o companie de stat de pariuri. În prezent, clasamentul pe puncte se întocmește prin adăugarea punctelor obținute pe parcursul etapelor și prin deducerea punctelor de penalizare. Punctele se acordă pentru primii cicliști care termină o etapă sau pentru primii care trec de sprinturile intermediare. În cazul în care la sfârșitul Turului Franței, doi concurenți se află la egalitate de puncte, câștigătorul tricoului verde este stabilit în urma numărului de etape câștigate, apoi a
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
la sfârșitul Turului Franței, doi concurenți se află la egalitate de puncte, câștigătorul tricoului verde este stabilit în urma numărului de etape câștigate, apoi a numărului de sprinturi intermediare câștigate, ultimul criteriu de departajare fiind locul ocupat în clasamentul general. Un ciclist a câștigat competiția pe puncte de șase ori: Un ciclist a castigat competitia pe puncte de cinci ori : Peter Sagan in 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 Un ciclist a câștigat competiția pe puncte de patru ori: Liderul clasamentului cățărătorilor se
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de puncte, câștigătorul tricoului verde este stabilit în urma numărului de etape câștigate, apoi a numărului de sprinturi intermediare câștigate, ultimul criteriu de departajare fiind locul ocupat în clasamentul general. Un ciclist a câștigat competiția pe puncte de șase ori: Un ciclist a castigat competitia pe puncte de cinci ori : Peter Sagan in 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 Un ciclist a câștigat competiția pe puncte de patru ori: Liderul clasamentului cățărătorilor se distinge în pluton prin faptul că poartă un tricou alb
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
câștigate, ultimul criteriu de departajare fiind locul ocupat în clasamentul general. Un ciclist a câștigat competiția pe puncte de șase ori: Un ciclist a castigat competitia pe puncte de cinci ori : Peter Sagan in 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 Un ciclist a câștigat competiția pe puncte de patru ori: Liderul clasamentului cățărătorilor se distinge în pluton prin faptul că poartă un tricou alb cu buline roșii (), inspirat de un tricou pe care Félix Lévitan, unul dintre primii organizatori ai Turului, l-
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
faptul că poartă un tricou alb cu buline roșii (), inspirat de un tricou pe care Félix Lévitan, unul dintre primii organizatori ai Turului, l-a văzut în tinerețea sa la Vélodrome d'Hiver din Paris. Această competiție paralelă oferă puncte cicliștilor care ajung primii pe vârfurile dealurilor și munților repertoriați. Titulatura de cel mai bun cățărător a fost introdusă în anul 1933, premiile pentru această competiție fiind acordate prima dată abia în 1934, în timp ce tricoul distinctiv a fost creat în 1975
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
ajung primii pe vârfurile dealurilor și munților repertoriați. Titulatura de cel mai bun cățărător a fost introdusă în anul 1933, premiile pentru această competiție fiind acordate prima dată abia în 1934, în timp ce tricoul distinctiv a fost creat în 1975. Primul ciclist care a purtat acest tricou a fost Lucien Van Impe. La momentul respectiv, Van Impe se afla în drumul spre cel de-al treilea titlu al său în acest clasament. Traseul primei ediții a Turului Franței nu a fost prevăzut
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Saint-Étienne. Prima cățărare majoră - Ballon d'Alsace din departamentul Vosges - s-a desfășurat abia în ediția din anul 1905. Dar etapele cu adevărat montane au apărut în Turul Franței odată cu prima traversare a Pirineilor în anul 1910. În acel an, cicliștii au pedalat, sau mai degrabă au pășit, pentru prima dată pe Col d'Aubisque și mai apoi prin împrejurimile cățărării Tourmalet. Nici de data aceasta Desgrange nu a fost prezent. Pe ambele cățărări cicliștii au rulat pe poteci create de
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]