48,227 matches
-
rost are să continui, atâta vreme cât, zi de zi, sunt agresat de atâtea provocări absolut neinteresante, daca nu chiar periculoase. Abia reușim să peticim o gaură, ca traiul nostru se sfâșie într-alta parte. Cu această ocazie s-a nascut proiectul unui ciclu nebunesc, o povestire din tata în fiu a o sută de generații, de la căderea Babilonului și până astăzi, o goana disperată după un prezumtiv moment de liniște al umanității. Pentru ca tot atunci mi-am dat seama că, dacă de la începuturile
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
microromane succesive este - oricum - o încercare neobișnuită (nu numai pentru literatură noastră). Chiar dacă pot exista rezerve asupra realizării, proiectul tot rămâne cel putin o "ciudățenie". Astăzi el tinde să devină realitate, urmând să apară, în curând, al patrulea volum din ciclu și ajungând, astfel public, la jumătatea drumului. Mai mulți confrați cunosc "ciudățenia" din auzite, unii se miră, alții fac aprecieri malițioase. Totul în treacăt, "că veni vorba..." Nici "ciudățenia" - chiar dacă de dupa zâmbet au apărut aprecieri profund măgulitoare din partea celor care
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Z. Ornea În cel de-al doilea ciclu de convorbiri (1977) cu Claude Bonnefoy (apărut recent, în buna traducere a d-nei Simona Cioculescu, la Editură Humanitas) Eugen Ionesco, întrebat, începe prin a evocă mediul bucureștean. Se născuse în România, dintr-o căsătorie mixtă (o evreica și un ofițer
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
sau greacă. Excesele de regie sînt, în fapt, o manieră de a aranja rămășițele, cum ar face un copil, jucîndu-se cu jucării stricate". Și, în general vorbind, autorul nostru e efectiv obsedat de ideea că "astăzi... s-a terminat un ciclu de cultură". Și ce va veni, dacă va veni ceva în loc, nu se știe. Pentru că s-ar putea ca artă să fi ajuns în impas, "ba chiar, în forma ei actuala, la capat". Să mai adaug faptul că Ionesco apreciază
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
din cauza lor unele dificultăți de recepție și finanțare. Sedus de tonul amical, cald, învăluitor al șarmantului romanelor, am avut slăbiciunea de-a accepta. Astfel mi-am transferat articolele mai încins critice în alte publicații, destinînd Contemporanului, în speță, aforismele din ciclul Jurnalul lui Alceste. Breban s-a arătat încîntat de ele, nescăpînd nici un prilej pentru a mă gratula, în calitate de cultivator "unic, azi, la noi", al unei "specii rare", de producător al unor "autentice bijuterii", al unor "texte ce, negreșit, vor rămîne
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
a unui Ilfoveanu pocăit, în a cărui stilistica se manifestă întregul extaz al celui împietrit în rugăciune și o doză subtilă de ipocrizie culturală. Și poate că nu întîmplător Sorin Ilfoveanu expune tocmai acum, pentru prima oară, desene dintr-un ciclu extrem de purificat că limbaj, aproape de viziunea eterica a Extremului Orient, în care ideea exorcismului, a luptei cu fiara, a cuplului care visează tenace recuperarea unității androgine este prezentă în nenumărate variante, obsesiva și, pe cît se poate, dar fără pericolul
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
15 octombrie 1873 în jurnalul Cetățeanul (titlu tradus din limba rusă) va urma în numărul următor al rubricii Scrisoarea Împăratului. Al treilea articol, denumit "Diviziile Vaticanului", si care cuprinde unele păreri ale marelui scriitor rus despre problema catolicismului, va încheia ciclul cărții anunțate mai sus. Reproducem aceste fragmente, dată fiind actualitatea lor excepțională. * * * "15 octombrie 1873 În ultimul nostru articol pe teme de politica internațională (...) al revistei... vorbind despre faptul că există semne de agitație politică romano-catolică în favoarea restaurării suveranității papei
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
de fond a femeii, care înțelege dragostea că pe un sport. Erijându-se într-un arheolog al celor mai îndepărtate amintiri ale Lindei, Vlad descoperă un vis al ei din anii pubertății, si anume visul care i-a anunțat primul ciclu menstrual fără ca destinatara mesajului oniric să înțeleagă ce anume i se comunică. Ea a fost doar traumatizata de "coșmarul" din acea noapte și a încercat să-l uite, nereușind, bineînțeles, decât să-l îngroape în subconștient. Visul respectiv este o
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
puțin. Val Gheorghiu știe să fie ceea ce se cheamă o prezență; la intervale bine gîndite și cu o pregătire minuțioasa face o expozitie la Iași și, obligatoriu, la București, daca nu e invitat undeva, în străinătate, între timp, între două cicluri de pictor scoate o carte de proza, pentru că publicistica, în gazete ieșene sau din București (cu predilecție, "Monitorul" și "România literară"), să le dea amîndurora - pictor și scriitor - suportul logistic, acea continuitate a prezentei publice și acel spor de interes
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
marca, firma) la un nume propriu", cum le numește Rodica Zafiu) sau al unui cal împăiat. În fine, cea de a treia tema (melodica) care intră în compoziția cărții lui Ioan Lăcusta o constituie notațiile de jurnal din cele două cicluri întitulate De la țară. Fragmentele devin solilocvii grave asupra condiției țăranului român, satului mutilat de politică pustiitoare a celor 50 de ani de "gospodărire" colectivă. Melancolia rememorărilor zilelor copilăriei la Luncavita, sătul din Delta, cel aflat dincolo de "Dunărea veche", contrastează puternic
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
aceste forme ale micului romantism de sorginte germană sunt scoase în evidență de studiul lui Regman, care folosește însuși termenul de "romantism minor" cu aceeași accepție că la Nemoianu, dar cu aproape patru decenii mai devreme: "E aici (adică în ciclul "intimist" - poeziile Floare-albastră, Făt-Frumos din tei sau Față în grădina de aur, - n.m., D.C.) dovada unei familiarizări nu cu poezia clasică decadenta a secolului XVIII francez, ci cu aceea minor romantică, de proveniență germană (Geibel, Gessner, Tieck), cu mult sentiment
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
Despina Petecel Theodoru O întâmplare fericită a făcut ca, în primăvara anului 1999, să mă aflu la Paris pentru o săptămână, în vederea realizării câtorva dialoguri pe teme muzicale și interdisciplinare destinate ciclului radiofonic Oglinzi (inițiativă datorată Direcției Canalului România Muzical, căreia-i mulțumesc și pe această cale). În acea săptămână memorabilă pentru mine i-am cunoscut pe istoricul și esteticianul Alain Besançon, pe filosoful Alain Cophignon, pe compozitorul Mihai Mitrea-Celarianu, pe dramaturgul
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
altele, încă necunoscute, dar cu texte interesante, cum e și cazul editorului, ce-și rezervă partea leului din spațiu: poeme proprii și interpretări minuțioase pe text ale celor 11 elegii de Nichita Stănescu. Am apreciat în mod special din sumar ciclul de poeme Călătorie spre transparență de C.D. Zeletin, fragmentul din piesa Zozo (Numărătoare inversă) de Saviana Stănescu și o adevărată bijuterie care sclipește rotund și deloc palid printre nori - proza lui Bogdan Suceavă, Să auzi forma unei tobe. Cum varianta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
Gheorghe Grigurcu Nerecurgînd la vers, precum, de pildă, Joachim Du Bellay, în ciclul său de poeme, Les Regrets, socotit a fi un "jurnal intim în versuri", Constantin Abăluță își așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
Cuvinte și sentimente Și atunci ce rămâne la dispoziția noastră? - O zi care se repetă în mod indefinit. O zi de viață cu program stabilit. Ea se desfășoară parcă totdeauna la fel, chiar dacă pe întinderea ei ritmul se schimbă, căci ciclul este același, programat. Ziua de viață urmează cursul întregii vieți, îl prevede de la început până la sfârșit. Viața ca "tot" nu există! Gândirea nu poate cuprinde o asemenea ficțiune. De aceea se mulțumește cu intuiția limitată la o zi model, totdeauna
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
filosofie biologică. Plantele și animalele trăiesc în concurență unele cu altele. Există plante care se luptă pentru pământ. Vulturii își aruncă din cuib puii slabi. La om funcționează adevărul "Homo homini lupus", numai că omul e dotat cu inteligență, dar ciclul natural e la fel. Pe de altă parte, omul e o ființă foarte complicată, dar și foarte crudă. Noi avem posibilitatea să ne detașăm de noi înșine și să ne autojudecăm. Asta ne diferențiază de animale. Această ieșire din noi
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
și a nimănui,/ viața se țesea în pînze de borangic de mîini penelope,/ în pustiuri pline de predici,(...) se pierdea ca o bilă de oțel/ în pipota unui curcan", Gellu Dorian reia tipologia poetului, așa cum s-a profilat începînd cu ciclurile romantice și simboliste. E vorba, negreșit, de "poze", însă de unele ce corespund unor vibrații lăuntrice care justifică reiterarea lor în nume personal. Nu e o compoziție prefabricată, un aranjament de cuburi date pentru a completa un tablou, ci un
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Despina Petecel Theodoru Parcurgerea textelor poetice care au stat la baza conceperii celor patru cicluri de lieduri, reunite pe primul CD realizat de Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ne oferă posibilitatea de a defini personalitatea compozitorului Pascal Bentoiu în datele ei morale, umane, intelectuale, afective, creatoare. Conținutul lor ideatic se menține
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
personalitatea compozitorului Pascal Bentoiu în datele ei morale, umane, intelectuale, afective, creatoare. Conținutul lor ideatic se menține constant în sfera unei filosofii existențiale, evoluând - în opinia mea - în trepte inițiatice. În ce fel sunt ele parcurse? Încercarea de autocunoaștere, din ciclul Flăcări negre de Alexandru Miran se înfăptuiește prin oglindirea în eter și în "odihna contrariilor" universale (Oglinda); prin contemplarea tăcută și așteptarea "dulce" a apariției primelor semne ale sufletului afectat de cunoaștere (în sensul acordat de Paul Ricoeur ființei-afectate-de-trecut, adică
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
de ghiață); apoi prin contestarea eternității și Increatului, care ar fi decis armonizarea haosului, din Alegerea lemnului și, în fine, prin acceptarea ideii că mai este o cale, "numită din greșeală cea din urmă,/ de fapt cea dintîi"... Al doilea ciclu de lieduri - în ordinea stabilită de către autor - este inspirat de trei sonete de dragoste ale lui Eminescu. El face trecerea de la conștientizarea de sine, la trăirea "eternului feminin" - ca element decisiv în contopirea finitului cu infinitul ("Tu nici nu știi
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
trecerea de la conștientizarea de sine, la trăirea "eternului feminin" - ca element decisiv în contopirea finitului cu infinitul ("Tu nici nu știi a ta apropiere/ Cum inima-mi de-adânc o liniștește,/ Ca răsărirea stelei în tăcere"). Cel de-al treilea ciclu de lieduri, pe versuri de Nina Cassian, mi se pare a avea rolul unei modulații cromatice, menită să modifice - temporar - sensul și semnificația dramaturgiei. Versurile poetei-muziciene trec de la vehemența interogației ("Cum poți trăi când știi că pândește-un dușman?", din
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
ajungând la "lumina dintîi a izvorului" (Frumoasă ești), ca metaforă a revelației demiurgice. Poeziile Ninei Cassian (mai ales ultima, Obârșii, de coloratură blagiană), constituie poarta de intrare în transcendență - prin cunoaștere și iubire -, a celui de-al doilea și ultimul ciclu pe versuri de Alexandru Miran - Incandescențe. Poetul zboară "până-n slava oceanului de veci al luminii" (De ce?), după ce "s-a desprins de lucruri și semne" (M-am desprins), lepădându-se de sine prin actul căinței (Cunoașterea) - reflex al înțelesului din finalul
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
sine prin actul căinței (Cunoașterea) - reflex al înțelesului din finalul dramei Faust de Goethe? - "Tot ce-i vremelnic e numai simbol..."?! În privința muzicii, Pascal Bentoiu n-a ilustrat versurile poeților amintiți, ci a captat starea lor de spirit în sunete. Ciclul Flăcări negre sintetizează, cred, caracteristicile acestei muzici, atât de variate și totuși atât de identică sieși (mă gândesc la genul de identitate care, edificându-se prin repetarea anumitor parametri, precum formule ritmice, configurații melodico-armonice, intensitate sonoră, salturi intervalice spectaculoase, creează
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a V-a și, de curând ale Poemului "Isis", cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce așteptare. Atmosfera dramatică se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada îi permite, tot pianului
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
Ascultând liedul Alegerea lemnului am avut brusc senzația de clar-obscur specific pânzelor rembrandtiene, dar și pe aceea de lumină patinată, iradiată de "feștilele" din tablourile lui Georges De La Tour. Abstractă ca și poezia, muzica liedului Mai este cale - ultima din ciclul Flăcări negre -, recurge din nou la rigoarea contrapunctică, făcând să alterneze însă spiritul geometric cu afectivitatea arpegierilor pianului. Vom regăsi toate procedeele concentrate în Flăcări negre, și în celelalte cicluri incluse pe CD-ul lansat sâmbătă, 8 ianuarie, în Aula
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]