616 matches
-
de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pământ, soarecele de câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
original tipărit sau imprimat sunt însușiri furnizate prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare formă mărime etc explozia culorilor puternic contrastante și modernitatea tablourilor trezesc furia criticilor oficiali alb- prefix folosit de bolșevici pentru a desemna inamicii reali sau imaginari cinteza prezintă un dimorfism sexual accentuat masculul având culoare cărămizie a nu se confunda cu adiadocochinezie telecomunicațiilesunt deservite de către furnizori de telefonie fixă regelecel mai importantla început este otrăvit dar supraviețuiește în unele situații în locul bobinelor polare concentrate se pot folosi
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
montanus" și "Passer domesticus" (vrabia de câmp și vrabia de casă), "Parus major" (pițigoiul), "Sitta europea" (țicleanul), "Turdus merula" (mierla), "Streptopelia decaocto" (guguștiucul), "Columba livia domestica" (porumbelul), "Sturnus vulgaris" (graurul), precum și exemplare mai puțin întâlnite în oraș, precum "Fringilla coelebs" (cinteza) și indivizi din genul "Muscicapa" (muscarul). Începând cu 2012, Parcul Copou a devenit o destinație populară pentru o colonie de corvide ("Corvus frugilegus") (cioara de semănătură), determinând localnicii să critice proasta gestiune a igienei parcului din partea autorităților. Fondul arboricol din
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
trunchiuri de arbori cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de dispariție, ele sunt totuși protejate de lege. La 5 iunie 2012, când se sărbătorea Ziua Mondială a Mediului, ministrul mediului Rovana Plumb a vizitat zona Lacului Văcărești, considerată a fi "Delta
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
2001-2002). Din anul 2000 îndeplinește funcția de prim-vicepreședinte al Camerei Auditorilor Financiari din România, fiind reales în aprilie 2006 pentru un nou mandat de 5 ani. La data de 22 august 2005, după demisia din funcție a lui Mircea Cinteză, deputatul Eugen Nicolăescu a fost numit în funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu. Eugen Nicolăescu vorbește bine limba franceză și satisfăcător limbile engleză și italiană. El este căsătorit și are doi copii. De asemenea, a publicat articole
Eugen Nicolăescu () [Corola-website/Science/304945_a_306274]
-
fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
2006, el s-a alăturat Partidului Liberl-Democrat, condus de către Theodor Stolojan. În aprilie 2007, a fost ales ca membru al Biroului Executiv Național al PLD, fiind însărcinat cu dialogul cu societatea civilă. La data de 29 decembrie 2004, senatorul Mircea Cinteză a fost numit în funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu. A deținut această funcție până la 22 august 2005, când a fost schimbat din funcție cu prilejul remanierii guvernului. Presa a invocat ca motive ale schimbării proasta gestionare
Mircea Cinteză () [Corola-website/Science/305347_a_306676]
-
ca motive ale schimbării proasta gestionare a crizei medicamentelor compensate, dispunând livrarea de medicamente către spitale de la compania Unifarm, incapabilă să furnizeze necesarul măcar pe București. De asemenea, a fost suspectat că a favorizat înființarea unui lanț de farmacii. Mircea Cinteză a declarat că a fost schimbat nu pentru că ar fi gestionat greșit situația din Sănătate, ci din cauză că s-a creat percepția unei crize în sistem. La data de 9 decembrie 2011, Mircea Cinteză și-a dat demisia din funcția de
Mircea Cinteză () [Corola-website/Science/305347_a_306676]
-
favorizat înființarea unui lanț de farmacii. Mircea Cinteză a declarat că a fost schimbat nu pentru că ar fi gestionat greșit situația din Sănătate, ci din cauză că s-a creat percepția unei crize în sistem. La data de 9 decembrie 2011, Mircea Cinteză și-a dat demisia din funcția de senator deoarece se afla în incompatibilitate după alegerea sa în Adunarea Generală a Colegiului Medicilor București. Conform CV-ului său, Mircea Cinteză vorbește foarte bine limbile engleză și franceză și satisfăcător limbile germană
Mircea Cinteză () [Corola-website/Science/305347_a_306676]
-
unei crize în sistem. La data de 9 decembrie 2011, Mircea Cinteză și-a dat demisia din funcția de senator deoarece se afla în incompatibilitate după alegerea sa în Adunarea Generală a Colegiului Medicilor București. Conform CV-ului său, Mircea Cinteză vorbește foarte bine limbile engleză și franceză și satisfăcător limbile germană și rusă. Este căsătorit și are trei copii.
Mircea Cinteză () [Corola-website/Science/305347_a_306676]
-
Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatura albă
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
erau împărțite într-un număr de rețele diferite, toate cu setări diferite pentru mașinile lor Enigma. Aceste rețele de comunicații erau numite la Bletchley Park "chei", și aveau asignate câte un nume de cod, cum ar fi "Red" ("Roșu"), "Chaffinch" ("Cinteza") și "Shark" ("Rechinul"). Fiecare unitate care opera pe o rețea primea o listă de setări pentru mașinile Enigma, valabilă o perioadă de timp. Pentru ca un mesaj să fie corect criptat și decriptat, atât transmițătorul cât și receptorul trebuiau să-și
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
Bogdan Olteanu, reprezentant al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul; 5. Sebastian Bodu, reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice; 6. Gabriel Ionel Zbîrcea, reprezentant al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului; 7. Giliola Ciorteanu, reprezentant al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului; 8. Nicolae Cinteză, reprezentant al Băncii Naționale a României; 9. Adrian Cosmescu, reprezentant al Băncii Naționale a României. ---------- Componența Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române - S.A. a fost modificată de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 118 din 24 februarie 2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 28
HOTĂRÂRE nr. 326 din 22 martie 2001(*actualizată*) pentru stabilirea componentei Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271533_a_272862]
-
al art. 1 a fost modificat de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.333 din 3 noiembrie 2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 982 din 4 noiembrie 2005. 7. Giliola Ciorteanu, reprezentant al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului; 8. Nicolae Cinteză, reprezentant al Băncii Naționale a României; 9. Adrian Cosmescu, reprezentant al Băncii Naționale a României. ---------- Componența Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române - S.A. a fost modificată de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 118 din 24 februarie 2005 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 28
HOTĂRÂRE nr. 326 din 22 martie 2001(*actualizată*) pentru stabilirea componentei Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271535_a_272864]