3,278 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > E PLIN PĂMÂNTUL DE NETOȚI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului 19 Noiembrie 2014 „Mă doare-n...undeva de voi” Mi-a scris „ciobanul de la turmă”, O, Țară plină de nevoi Și de plecații fără urmă! O, Țară plină de scaieți Și de omide târâtoare, Detună cerul în poeți Și plâng fântânile-n izvoare! E plin pământul de netoți Ce te pândesc la cotitură
E PLIN PĂMÂNTUL DE NETOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384617_a_385946]
-
jignești pe hoți Și pe tâlharii ce te înjură Și tot mai mulți analfabeți Dau lecții de umanitate, Când se trezesc din somn sunt beți, În viață sunt „deștepți” la toate! „Mă doare-n...undeva de voi” Mi-a scris „ciobanul de la stână”, O, Țară plină de nevoi Din tine ce-o să mai rămână? .......................... Și tot mai des primesc scrisori, Să le citesc nu mai apuc Și-așa îmi vine-adeseori Să trag zăvorul la feizbuc... Referință Bibliografică: E plin pământul de
E PLIN PĂMÂNTUL DE NETOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384617_a_385946]
-
până-n seară. Aș fi vrut să fiu un clopot, Să dau lumii mângâiere, În pridvor de mănăstire Să cânt Sfânta Înviere. Aș fi vrut să fiu un munte, Ce se scaldă drept în soare Și se bucură de verde, De ciobani și de mioare. Dar nu sunt decât un om, Printre semeni, mult prea mic, Pe pământul ăsta mare, O fărâmă din nimic... Iar când viața mă va face, Peste vreme praf de tină, Un olar o să mă facă, Pentru alții
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei mai fac câte un ocol și opresc să înopteze pe la stâne, la ciobani, să-și vorbească, plan să-și facă, despre atacul ce urmează vorbesc stânile între ele,flăcările urcă în cer timpul este pe înserare, planuri multe se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
și au aprins focul în seara zilei de 23 decembrie. Focul odată aprins va fi menținut de pițărăi până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Acest foc din noaptea Ajunului reprezintă în tradiția populară focul în jurul căruia au stat ciobanii să se încălzească când au fost vestiți de către îngeri că s-a născut Mesia. În Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, dimineața, copiii ce au vegheat toată noaptea în jurul focului, pornesc din poartă în poartă ca să primească pițărăi (pâini micuțe). În timp ce aleargă
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
cusut, pentru casă dacă lucrează și e bine. Au să aibă copii, le trebuie ciorapi, mănuși, la fel și lor celor mari, nu ar fi rău dacă ai rupe 10 oițe din cele 20 pe care le ai date la cioban. Când s-or muta în casă lor, sper că veți face tot posibilul să mobilați casa. -Sunt de acord cu toate cele cerute, așa mă gândeam și eu să-i dau. -Înseamnă că ne înțelegem. -Dacă accepți, cinci oi, în loc de
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
țin de mână Sfântul Andrei ne-a adus ortodoxia Pios, credioncios îl slăvește România Pe Zalmoxis îl căuta în Transilvania Dar Zeul, înainte cu 2000 de ani era slava. Dorul, sentiment unic, acerb, înalt S-a născut în Carpați de la ciobanul în voalt Cântecele duioase el le-a petrecut Pornind în lume misterios De la început Doina absolut românească și ea E inima românului pe care o ardea Curge lină în vers armonios Poporul român e plin intens de prinos. Iile, aripi
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
de aripă ”Istoria m-a sacrificat pentru un popor de idioți” Filosoful m-a luat ușor de mână și am ieșit în noapte Obrajii săi ardeau raze de lună Și am cules una câte una stele cum tufele de mure ciobanii obosiți după ziua de lucru Ionuț Țene (Poezie citită la Zilele de Poezie ale Revistei Tribuna din Cluj-Napoca) Referință Bibliografică: FILOZOFUL, poem de IONUȚ ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016
FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
-
Vâlcea, importantă ca frumusețe artistică și grad de conservare și mai ales, deosebită pentru rolul ei spiritual pe care l-a avut dintotdeauna pentru mănăstire și pentru credincioșii din zona Olteniei dar nu numai. Tradiția veche locală spune că un cioban ar fi văzut-o pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
acum arta, cultura, tradiția, folclorul, în această suburbie, ar însemna încă o eșuare în căutarea nimicului. Și-atunci, ce altceva mai rămâne de întreprins întru găsirea urmelor acestor valori, decât călătoria prin amintiri. Doar astfel regăsim flăcăii și mândrele, plugarii, ciobanii, plutașii oglindiți în opere istorice, literare, plastice, folclorice ce sunt păstrate pentru folosul contemporanilor, ca hrană sufletească și lumină a conștiinței, astăzi. Dar, numai aducându-ne aminte și de interpretul de muzică folclorică Nelu Huțu, fiu al locului acestuia putem
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
de acasă” nu a încetat și voi muri cu el. Când am plecat din Italia spre Australia am plănuit să alerg de la Sidney la Melbourne, 1000 de km, ca să-i fac mândri pe români, însă mi-a luat-o un cioban înainte. Petru Velea, un prieten din Banatul sârbesc m-a consolat pe patul morții, spunându-mi că „Domnul are altceva în gând pentru mine, are un alt plan cu mine” și a avut dreptate, pentru că de mai bine de 35
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
altceva în gând pentru mine, are un alt plan cu mine” și a avut dreptate, pentru că de mai bine de 35 de ani adun firmitură cu firmitură, nu încetez să promovez valori românești și să-i iubesc pe români. De ciobanul australian nu-și mai aduce aminte nimeni azi! - Cum ți-au fost primii ani când ai sosit în Australia? Ce a fost mai greu, cum te-ai descurcat, ce ți s-a părut mai bine decât în România? - Ca într-
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva sănii să treacă pe acolo. -Aha, se dumiri Tudorel. Merg pe urmele săniilor fără nici o grijă! Cum, fără grijă? Dacă săniile au mers numai până la târlele de la Cișmele? Ce târle, prostule? Ciobanii le-au părăsit de astă toamnă. Săniile astea s-au dus la târg la Turnu Măgurele. Care târg? Cine a mai plecat pe vremea asta la Turnu, când Piatra e la o aruncătură de băț?... Mă, nu fi prost! Au
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
să-și mai facă încă 6 stâne. Și a venit ziua când stăpânii ne-au răpit de la ugerele mamelor , oaia stearpă chiar a contribuit la prinderea noastră. Ce jale a fost, câte lacrimi s-au vărsat; noi plângeam, mamele jeleau, ciobanii ne înghesuiau în camioanele lor. Am fost duși pe o poiană unde era un țarc, aici am fost înghesuiți toți. Cum ne-au văzut, oamenii au început să vină spre noi, la început ne-am bucurat, am văzut câteva doamne
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
de copil.Sângele țâșnește, iarba se înroșește, mieii țipă, oamenii cu ochii injectați strigă:”îl vreau pe acela, eu pe celălalt, dă-mi-l pe tărcat, îl vreau pe roșcat”. Măcelarul taie, sângele curge-n valuri, țipetele mieilor se răresc, ciobanii își umplu buzunarele, încă o viață curmată, alți bani, încă o cană de sânge, alt miel jertfit pe altarul chiolhanului. Una din doamne scapă câinele, acesta se repede la un miel tăiat și plin de sânge, îl ia în gură
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
o viață curmată, alți bani, încă o cană de sânge, alt miel jertfit pe altarul chiolhanului. Una din doamne scapă câinele, acesta se repede la un miel tăiat și plin de sânge, îl ia în gură și vrea să fugă, ciobanul îl vede , strigă la el, apoi îl lovește și își recuperează mielul mort. Stăpâna câinelui îl apostrofează pe cioban:”cum ai putut să dai într-un animal atât de frumos? Ce ți-a făcut el, ai fost neglijent, altfel nu
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
scapă câinele, acesta se repede la un miel tăiat și plin de sânge, îl ia în gură și vrea să fugă, ciobanul îl vede , strigă la el, apoi îl lovește și își recuperează mielul mort. Stăpâna câinelui îl apostrofează pe cioban:”cum ai putut să dai într-un animal atât de frumos? Ce ți-a făcut el, ai fost neglijent, altfel nu fura.” ”Uită-te la el cât e de scump, dă-i o guriță lu* mamii, scumpetea mea”, în timp ce îi
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
verde, albastru, negru. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
că fusese atin-să de ghinion. Nimic nu îi mai poate lecui rana ieșirii din copilărie. Are s-o măr-tu-risească dramatic, la 75 de ani: „Cred, astăzi, că ar fi fost mult mai bine pentru mine dacă aș fi rămas ajutor de cioban, în micul sat din ca-re provin. Aș fi înțeles esențialul la fel de bine ca și acum”. Își începe cursurile de liceu la Sibiu și locuiește în gazdă la o familie de nemți. De la ei învață limba germană și îi citește în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92448_a_93740]
-
o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: „Am fo și o si”. La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
și sănătatea în viața lor. Tradiții de bun augur în ajunul praznicului În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice și
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
condițiile în care: 1. De 26 de ani, tot poporul constată că „Politicienii vând zilnic iluzii... Este pâinea pe care ne-o oferă pentru a ne împiedica să vedem cât de amărâtă este viața noastră.” 4, că „Schimbare politică. Alți ciobani, alți câini, aceleași oi”5, și că atunci „Când domnesc nelegiuiții, oamenii se prăpădesc.” 6. 2. Politicienii și parlamentarii, unii la domnie de 26 de ani, nu au ajuns să fie conștienți de faptul că „Ticăloșia câtorva este o nenorocire
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92814_a_94106]
-
reviste pur românești, pentru Cina creștină hrănind și aducând mulțumire sufletelor obidite sărace și singure; pentru cei 100 de câini, suflete și ele, pe spatele cărora mulți s-au îmbogățit și mai recent au ajuns colocatari ai pușcăriilor lui Bucur Ciobanul; a murit luptându-se în Parlamentul României și cel European pentru o demnitate românească. Câți dintre domnile voastre, aleșii noștri, dacă ar fi să muriți mâine ați fi săraci sau în situația de a nu putea oferi o masă de
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
fi așezate cum trebuie, va face poartă-n casă cu doar un 3-1. Despre ce remaniere se vorbește? Noii miniștri sînt vechii miniștri. Ca la șah! Va fi mutat nebunul. Va ajunge în guvern, nu peste mult timp, și Ghiță! Ciobanul cu reclama telefoanelor. Nu l-a făcut premierul și mai celebru, fotografiindu-se cu el? Bun la suflet cum e, acesta își va aduce colegul de fotografie pe la cine știe ce organism nou înființat, prin care Guvernul interzice vînzarea laptelui provenit din
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
lui Făgăraș, ultimul „fugit cu mai mulți din sat, alergat de gaborii cu funia în mâini, atunci după zavera lu Iancu, fugit tocmai din Crișcior, pe Gura Vălișoarei și mai jos prin munții Oltului, trecând hotarul, de-a scăpat la ciobanii din câmpie”, cum ne spunea bunicul Grigore din Domnești că i-a povestit tata-mare al lui, moțul. În ciuda obsedantului deceniu, 1950-1960, prea bunii mei părinți s-au îngrijit să-mi ascundă relele timpului acela și mi-au asigurat o copilărie
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]