3,274 matches
-
legende face o descriere de excepție a ținuturilor din împrejurimile satului Telcișor, unde, în vre- murile de demult, s-ar fi rătăcit și pierdut un biet orb, fiu al satului, (...) care, până la urmă a fost salvat, fiind găsit de niște ciobani... Tel- cenii, harnici din fire, munceau și adunau roadele locurilor, care, între anii 1965-1975 le-au adus bunăstarea. Azi, acele locuri sunt pustii, nelu- crate și nu mai sunt darnice... Titina Nica Țene, din prea mare iubire pentru nepoata sa
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 by http://confluente.ro/De_bun_augur_la_inceput_de_an_al_florin_tene_1362210765.html [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]
-
Aron Sandru , publicat în Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016. Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului. Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/aron_sandru/canal [Corola-blog/BlogPost/385255_a_386584]
-
sfințenie. Acolo, prin munți, pe la amiază, sătul de ... Citește mai mult Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului.Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/aron_sandru/canal [Corola-blog/BlogPost/385255_a_386584]
-
trezit iau viața iar de la-nceput memoria mă lasă sunt însetat ca un ulise rătăcitor spre țelul meu imaginar de o frumoasă singurătate este uneori acestă viață colorată ca formele unei femei tușate-n ochiul criptic de bărbat ca un cioban însingurat voi plânge iar după turma mea pierdută des în infinit departe într-o sfântă stea e primăvară e frumos un marte rupt dintr-un poem balcanic cu razele ce cad pe muguri într-o ciudată melopee sorbind lumina și
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1394780459.html [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
ale sistemului mafiot dornic a-și apăra priviliegiile legiferate. Bombele cu efect întârziat plantate de alde Ponta&Co încep să fie amorsate. Permanent societatea civilă va trebui să reacționeze prompt. În stradă.Tocmai ce-a fost nevoie ca mii de ciobani autentici să ia cu asalt „Stâna de gradul 0” pentru a da un semnal clar lupilor-vânători din interiorul târlei, viitorii pensionari de lux ai unei Românii sărăcite tocmai de ei! Curat, Kafka! Lelea Safta îmi amintește regula de trei simple
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1450660300.html [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
băiatul ei n-a răspuns la primul apel, uită cu totul de diplomație: - Pooorcuuule!!! Iară te-ai îmbătat, de nu mai știi de tine!... Te râde lumea că ești ditamai șăfuʼ la poliție, da' bei ca măgarii ăia nenorociți de ciobani fără carte!... Nu ți-i destul c-ai venit băut, de-o tremurat amărâta aia de Susana pân-o văzut c-ați ajuns întregi în poarta noastră?! Altădată, de te prind că ... Ușurați c-au scăpat de intrus, orășenii încuie
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
Ediția nr. 819 din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului (Cronică literară) Am încercat să ne explicăm de ce un popor de țărani - căci aceasta am fost până acum o jumătate de secol sau un secol - un popor de țărani și ciobani, care a CREAT O MARE CULTURĂ POPULARĂ, - nu a dat începând cu cea de a doua jumătate a secolului XIX în literatură opere care să oglindească, să reflecte civilizația rurală milenară a neamului dacoromânilor. Dacă ne uităm în urmă observăm
„LUMINILE SATULUI ROMÂNESC – DASCĂLUL ŞI PREOTUL” DE MARIN POPESCU DICULESCU de AURELIA DUMITRU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Aurelia_dumitru_luminile_aurelia_dumitru_1364600369.html [Corola-blog/BlogPost/342230_a_343559]
-
rotundă, caldă și crescută din cuptorul de cărămidă care se afla în curte, rupeam un codru de pâine caldă, luam o bucată de brânză proaspătă de oaie (din putinica din lemn) adusă de tata de la stâna unde avea oile la cioban, luam câteva fire de ceapă verde din grădina de legume sau roșii când erau coapte și mâncam cu poftă, că nu mai îmi trebuia altă mâncare gătită. Mie îmi plăcea să adun frunzele de dud pentru viermii de mătase. Mă
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1465371511.html [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
ai tuturor bogățiilor și ai gloriei Sale.” În povestirea „Oile ascultătoare”, scopul educativ al cărții " Între zâmbet și suspin” reiese foarte clar din interogația finală. „În timpul primului război mondial, niște soldați turci voiau să fure o turmă de oi în timp ce ciobanul dormea. Acesta trezindu-se a pus mâinile pâlnie la gură, si a chemat oile la el, așa cum făcuse totdeauna. Oile au luat-o la vale pe o râpă abruptă și soldații le-au scăpat din urmărire. Isus a spus: "Oile
UN MANUAL DE CRESTINISM PRACTIC, SEMNAT DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 by http://confluente.ro/_intre_zambet_si_suspin_un_manual_de_crestinism_practic_semnat_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/344332_a_345661]
-
scovergi tradiționale. Sună telefonul și primarul după ce schimbă câteva vorbe, se scuză pentru că ne părăsește și pleacă. A doua zi ne povestește, că și-a pus cizmele și a plecat să caute vaca unui sătean, care fusese vândută de un cioban la târg. Împreună cu miliția din încă două comune într-o acțiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată. „Dacă apucau să o taie, nu mai aveam nici o dovadă
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_1406490089.html [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
spre deosebire de Ardeleni care activau ferm pentru unirea populație române într-un singur stat. Dar ce au toate acestea cu Badea Cârțan care s-a născut abia în 1849? Dar cu sutanele? În fond ce sunt aceste sutane? Badea Cârțan, un cioban de la poalele masivului muntos Făgăraș, știutor de carte ca majoritatea ardelenilor aflați sub tirania ocupanților vremelnici, a fost un aprig luptător pentru unirea Transilvaniei cu Țara devenită, la maturitatea sa, Regatul României. Ca să-și completeze studiile sale istorice a mers
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la bucătărie mai scapă lucruri pe jos... Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dăduse la ciobani, la stâna satului; mai păstrase însă până nu demult, în podul casei, câteva gheme toarse, ... Când a venit Colectiva i-a luat oile; nu i-a mai lăsat nici una. Doar lâna lor îi mai rămăsese, doar atât... Ce să facă
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
lăsat nici una. Doar lâna lor îi mai rămăsese, doar atât... Ce să facă, n-a putut să se împotrivească hoților de comuniști... „Femeie amărâtă cu patru copii!” Oile erau puține dar bune, le dăduse la stână dar când trecea anul, ciobanii îi dădeau pe ele caș, lapte și lână... „Ei, tot a fost bună și lâna asta! Mi-am mai facut cu ea treaba... Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nică, o fanșonetă pentru mine, ciorachi...”. Acum lâna s-a
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
astăzi despletite Unde râul malu-l sapă Lângă vadul pentru vite. Doar pe uliți lume nu e Ci doar case părăsite, Din islaz azi nu mai suie Prunci cu larma praf și vite. Stana veche e pustie Că nu mai sunt ciobani nici oi, E pârloaga vechea glie Și-n sat sunt doar bătrâni că noi . Trist în urmă satu-si lasă Cei tineri duși printre străini Iar pământul lor de-acasă Parloaga-i năpădit de spini . Că nu mai e niciun bărbat
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399820234.html [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
fi așezate cum trebuie, va face poartă-n casă cu doar un 3-1. Despre ce remaniere se vorbește? Noii miniștri sînt vechii miniștri. Ca la șah! Va fi mutat nebunul. Va ajunge în guvern, nu peste mult timp, și Ghiță! Ciobanul cu reclama telefoanelor. Nu l-a făcut premierul și mai celebru, fotografiindu-se cu el? Bun la suflet cum e, acesta își va aduce colegul de fotografie pe la cine știe ce organism nou înființat, prin care Guvernul interzice vînzarea laptelui provenit din
To’arășu cu număratul căpițelor e cuminte și va face ce i se dictează by http://uzp.org.ro/toarasu-cu-numaratul-capitelor-e-cuminte-si-va-face-ce-se-dicteaza/ [Corola-blog/BlogPost/93434_a_94726]
-
spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât, îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât, îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri valoarea oii din
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
și-l făcuse drept pat în care dormea noaptea. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Ilie Cleopa ne povestea: În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea în liniște și singurătate pe munte, în mijlocul naturii, mi-au fost școală de călugărie și teologie". A mai avut ascultări de paracliser și pictor de icoane
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
a făcut-o în orașul Botoșani. În anul 1937, la sfârșitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit de egumen să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani de ucenicie în schit. După aceasta și-a continuat ascultarea de cioban la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie (unchiul său) și Antonie Olaru. În data de 30 mai 1941, un incendiu devastează incinta schitului, arzându-i chiliile de lemn, acoperișul bisericii și paraclisul. După incendiu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de năravuri vocaliste - terminologia această, a abjecțiunii, poarte prin contaminare, poate prin clocire subliminala a înjosirilor
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1435068736.html [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
se zbată, deși presimte că se va întâmpla ceva rău și cruzimea și nerecunoștința omului, căruia îi trebuia pielea calului, singurul lucru care mai putea să-l obțină de la animalul său. Și la final, când calul este deja jupuit, niște ciobani (și ei oameni destul de aspri și încercați de luptele cu lupii), care trec pe malul văioagei și asistă la teribila scenă, ceea ce-i face să exclame, mirați și scârbiți în același timp: -„Ia uite, băăă, răzbătu în văgăună strigătul cuiva
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1405499628.html [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]