1,570 matches
-
Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Motivul icoanei în literatura română Se spune că românul din toate timpurile a fost creștin. În astfel de condiții, din vremuri ancestrale el a încercat să-și exteriorizeze acest sentiment, desenând și cioplind în piatră reprezentări imagistice sugerând divinitatea, mai ales în peșteri, ce se constituiau în adevărate lăcașuri de cult. Însă tradiția spune că Evanghelistul Luca ar fi pictat primele trei icoane ale Fecioarei Maria, din cele 12 realizate în total. La
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
cuvintele mele sunt de cinci ori mai numeroase decât cele ale poeziei: doar 11 CUVINTE (nu vorbe): Pe soclu /s-a așezat privighetoarea// bustul maestrului/ încă nu e gata... Poetul îl iubește pe Brâncuși pentru că și maestrul de la Hobița a cioplit cu barda până la “sufletul lucrurilor” și ideile sale le-a nemurit întruchipând esențe și zboruri. Un Poet singuratic pe un peron prin fața căruia trec vagoane cu zăpadă - esența purității fără cusur. Un Poet iubește, trebuie să iubească lumea la fel
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
că o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumină Mama tot mai aduce răcoarea fântânii Sora mea tot coase batiste și fete de masă Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă.” * După ce am terminat s-a lăsat liniștea. Doar acordurile Simfoniei a cincea se auzeau vibrând în sufletele noastre. -Acum citesc eu, interveni Țină după un timp, cănd ultimele acorduri se stinseră cu un clic al
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
întruna. Blestem nesătul se lipește de mine, mă trage-n adâncuri o foame nebună, bocancii se-nfundă călcând pe destine, o soartă într-un pumn de glod se adună... Putrede umbre mă scaldă în aproape, parcă aș fi și eu cioplit din granit, se cațără pe mine, cad peste pleoape, nici ceasul nu bate, demult stă amuțit. E liniște veche adânc în morminte, apuse amintiri suspină-n sicrie, se aprinde o stea, sau poate asfinte, iar vântul azi noapte, nu plânge
GÂNDURI BACOVIENE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342665_a_343994]
-
tâmpă?! - Hei, hei... Să trecem peste. Vreau să gust din carnea de cerb și din vinul tău roșu. Sunt convinsă că are o aromă deosebită, altfel nu l-ai fi lăudat. Cele trei amazoane se îndreptară spre o poartă mare, cioplită în munte. În jurul ei erau cioplite alte zeci de ferestre, cele din vârful muntelui având niște foișoare din liane și frunze. Talesti se opri un pic și, inhalând cu poftă aerul răcoros de munte, privi spre cer, alintându-și, parcă
LAGĂRUL AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341557_a_342886]
-
Vreau să gust din carnea de cerb și din vinul tău roșu. Sunt convinsă că are o aromă deosebită, altfel nu l-ai fi lăudat. Cele trei amazoane se îndreptară spre o poartă mare, cioplită în munte. În jurul ei erau cioplite alte zeci de ferestre, cele din vârful muntelui având niște foișoare din liane și frunze. Talesti se opri un pic și, inhalând cu poftă aerul răcoros de munte, privi spre cer, alintându-și, parcă, privirea cu cerul albăstru-auriu. Burnesha și
LAGĂRUL AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341557_a_342886]
-
este mult mai scurt decât cel oficial, fapt pentru care domniile lor se află în prezent doar în 1420! Mayașii au prevăzut că sfârșitul lumii va fi în 2012. Poate li s-or fi tocit dălțile cu care și-au cioplit în piatră caledarul și nu au putut să mai continue numarătoarea anilor... sau s-au lovit și dânșii - cioplitorii desigur - cu ciocanul peste „dește” și... exclamând cu necaz acel faimos „fac” englezesc... au abandonat lucrul până le va trece durerea
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
nemulțumit de restul obținut prin două căi onorabile până la prima probă refăcute prin calculul de mână și cel tehnic avansat se retrage în baza de date. în răstimp omenirea se ridică imponderabil spre... ceruri în căutare de arginti cu chip cioplit de sfânt. EN QUÊTE DE PIÈCES D’ARGENT Afinit glisse derrière un cercle mime du mouvement concentrique tombant ahuri entre leș roues du pégase imaginaire qui, manquant de nerf, dépasse la phase de rotonde. dans le geste suivant îl ennoblit
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
poemele vorbesc, neegalat și neconfundat, cu o tristețe austeră: „De miliarde de ani,/ prin clasicile găuri negre/ mă întorc la Tine,/ pasăre albă,/ în pomul de apă./ Tu, Doamne, Te uiți cum mă clatin/ pe lemnul/ din care a fost cioplită crucea Golgotei”. Iată un mod de scrutare a eului poetic, ce se soldează cu nevoia de a se defini prin creație: „Cusută de piatra rîurilor,/mă-necam cu fiecare val,/ în ziua în care se duelau fulgii/ și toți ceilalți
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
cunosc răspunsul mai bine decât cel întrebat. Uneori, umorul e cu efect întârziat... Cele mai multe gânduri sunt degeaba (Vlad Nicolau). Mi l-au dat ca exemplu. Astăzi l-am înapoiat cu dobândă. Așchia nu cade departe de pom, când trunchiul e cioplit... Amicul are umor, păcat că nu-și dă seama. Există atâtea proverbe înțelepte. Cum dracu nu le aplică nimeni? • Bârfa trebuie întărită cu dovezi palpabile (Andrei Bacalu). „Nu numai că nu-mi lipsește o doagă, dar eu am una în
8 ORE & ORIGINE SĂNĂTOASĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340559_a_341888]
-
de aprobare de la regină, iar acesta se auzi, printr-un strigăt pițigăiat în miezul zilei. În câteva minute, comandorul și amazoanele-fruntaș, se înfățișară în sala tronului, o încăpere nu foarte mare, cu pardoseală din piatră și pereți îmbrăcați în lemn cioplit cu diverse simboluri amazoniene. Tronul, îmbrăcat în catifea de un roșu aprins, era situat pe un mic piedestal și îți fura privirile cu accesoriile din pietre semiprețioase. Regina Diossippe stătea plictisită cu o mâna sub bărbie și cu cealaltă lăsată
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
un nume de legendă. Printre pietrele funerare de la Voroneț se află și o lespede cu inscripția: „Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil". Nu departe de mănăstirea Putna se află chilia pe care, spune tradiția, ar fi cioplit-o cu dalta în piatră dură însuși sihastrul Daniil. Pustnicul se regăsește pe fațada construcției, realizată în anul 1547 de Ilieș, fiul lui Petru Rareș, deci la nici 60 de ani de la construcția primară, fapt care întărește, fără doar și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
A ieșit unul singur, dar nu a rezistat. Am pus al doilea set de semințe. L-am ținut în seră de policarbonat și era viabil, chiar dacă avea doar cinci centimetri. A crescut, a rezistat, e mândria mea”, povestește Angela Tudorache. „Ciopleam trunchiuri de copac cu briceagul pe prispa cabanei” Cu părul cârlionțat, ochii luminoși și unghiile date cu ojă verde, vorbește cu drag despre grădina ei, unde fiecare piatră și fiecare buturugă are o poveste. A adunat de la Sinaia, în pauzele
Cum s-a născut „grădina suspendată” de la marginea Bucureștiului. „Căram singură pământ cu trolerul. Scârțâia din toate încheieturile” () [Corola-blog/BlogPost/338054_a_339383]
-
împreună cu soțul ei, două veri pietre de la Vama Veche. A smuls buturugi dintr-o pădure din Bulgaria. „Trunchiurile astea sunt luate de mine de la bulgari, le dădeam cu piciorul să le scot, apoi le duceam pe pridvorul căbănuței și le ciopleam cu briceagul. „Or să creadă ceilalți că ești sculptoriță, îmi spunea soțul meu”, povestește Angela Tudorache. „M-a durut spatele de la cărat luni de zile” Împreună cu soțul ei a cărat până pe terasă nenumărați saci cu pământ luați din magazine, dar
Cum s-a născut „grădina suspendată” de la marginea Bucureștiului. „Căram singură pământ cu trolerul. Scârțâia din toate încheieturile” () [Corola-blog/BlogPost/338054_a_339383]
-
al simbolului de mâine, îmi aduce în ecranul imaginației coloane de lemn din monumente funerare țărănești, ori din pridvorul casei unor oameni gospodari, de prin satele din sudul României, de la Gorj. Coloane lucrate atent și bine de meșteri populari, care ciopleau sufletul lemnului și-al omului, din tată-n fiu. Și iar filmez, halucinat, piesă cu piesă, filmez strălucirea bronzului de pe chipul Domnișoarei Pogany, ori a păsării deja în zbor - tot spre înalturi siderale. Filmez linia și catifelată curbura lină, ușor
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE ŞI INFINIT... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344299_a_345628]
-
aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid în chin de migală mii de icoane. Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos ultima asprime croind fericit tainice lagune în ritm și
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
Maica suspină: „Fiule, seacă-izvorul lor de vină!” *** ADEVĂRAT ȘI MERITAT e fariseică lumină-n casă Paștele-i nou viclean prilej de vomă: nu mai e sfântă nicio masă - se-apropie porunca de Sodomă! Hristosul e uitat - de toți - pe Cruce: cioplim - din fapte - răstigniri moderne... se zguduie pământul și se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
care cânta trist melancolia și a vibrat deodată în mine poezia cerându-mi ca la ea să mă întorn. Mi-am părăsit mârțoaga și-am luat un cal vânjos spre a zbura cu dânsul printre stele, în care cu fervoare cioplesc visele mele semnându-le cu-orgoliu: Făt-Frumos. Orfeu Am coborât în Hades ca s-o găsesc pe ea, iubita adormită de un șarpe. Cântam cu pasiune pe mii și mii de harpe și orice zeu ce asculta plângea. Doream s-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343288_a_344617]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
într-un nou Arhetip, Sus, pe norii Nimbus și Cumulus, în astral Unde umbra copilului e dusă de val. IV Soț, soție proiectați pe insula vie, Iar de aici, pe muntele de la asfințit, Unde meșterul sculptor pe ea o a cioplit. V Pe Creator îl zăresc în Cascadă, El vine veșnic pe noi să ne vadă Să ne îndrume și să ne învețe, Să dea neasemuite povețe. VI Rădăcinile Pomului Eternității viguroase se-ntind iar dintr-un ochi precum o scorbură
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
aceste rânduri. E de neconceput ... Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină viorie un sat de pe malul unei ape. Pe o prispa un moșneag cu barbă cioplește în piatră. Poate e un Bernini! Mă gândesc, dar sunt conștient de realitate. Mă aflu în România, nu în Italia lui Michelangelo! Case noi, de curând construite și parcă toate respira aceeași tinerețe. Răsar tot mai multe pietre funerare, dar
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
aceste randuri.E de neconceput ...Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină viorie un sat de pe malul unei ape. Pe o prispa un moșneag cu barbă cioplește în piatră. Poate e un Bernini! Mă gândesc, dar sunt conștient de realitate. Mă aflu în România, nu în Italia lui Michelangelo! Case noi, de curând construite și parcă toate respira aceeași tinerețe. Răsar tot mai multe pietre funerare, dar
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
aceste rânduri. E de neconceput ... Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină viorie un sat de pe malul unei ape. Pe o prispa un moșneag cu barbă cioplește în piatră. Poate e un Bernini! Mă gândesc, dar sunt conștient de realitate. Mă aflu în România, nu în Italia lui Michelangelo! Case noi, de curând construite și parcă toate respira aceeași tinerețe. Răsar tot mai multe pietre funerare, dar
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
nespus să-i dezleg spăsirea, Din condei să picur soare în cuvânt. Râuri de iubire curcubeu să nască, Fluturi să brodeze-n piruete flori, Buzele udate cu licori de iasca, Din căuș de cer să se-adape-n zori. Umerilor aripi am cioplit din stele, Zbor să înfirip pe un cal de apă, Mori de vânt albastre, dorurile mele, Vi le dăruiesc, vouă-ntr-o agapa. Cand cu toții fi-vom adunați la cină, Îngeri pelerini ne-or hrăni cu roua, Mierea din prescura
N-AM VENIT... de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344119_a_345448]
-
confesiunea poetului, prozatorului) în care este prezentată activitatea mea scriitoricească și trei proze scurte. Iată ce spune scriitoare în cuvântul de prezentare a antologiei: “Scriitorul, acest Sisif îndrăgostit de „urcușuri” pe cele mai înalte culmi ale spiritului, își ia „revanșa”, cioplind din stânca dură a gândului cuvinte pregătite a stârni și invidia zeilor. În condițiile în care criza intelectuală adâncește tot mai mult prăpastia unde se vor „rostogoli” toate trăirile minunate exprimate prin Cuvânt - este imperios necesar - ca cineva să strângă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]